ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3661/2025
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3661/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)
Ședința publică din data de 25 iunie 2025
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 28 februarie 2024, pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, astfel cum a fost modificată la data de 11 martie 2024, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Prim Ministrul României reprezentat de Secretariatul General al Guvernului și Guvernul României reprezentat de Secretariatul General al Guvernului, a solicitat obligarea Prim Ministrului României, potrivit art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, la o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere de la data pronunțării deciziei nr. 2370/08.05.2019, sumă ce se va face venit la bugetul de stat, precum și obligarea Guvernului României la plata unor penalități de 1000 RON/zi de întârziere, potrivit art. 906 alin. (4) din C. proc. civ., până la îndeplinirea obligației.
Hotărârea instanței de fond
Prin sentința civilă nr. 1782 din 05 noiembrie 2024, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a dispus următoarele:
(i) a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Prim Ministrul României reprezentat de Secretariatul General al Guvernului și a respins cererea formulată împotriva acestui pârât ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă;
(ii) a recalificat exceptia lipsei de obiect și excepția lipsei de interes ca apărări de fond;
(iii) a respins ca neîntemeiată excepția prescripției dreptului material la acțiune;
(iv) a respins ca neîntemeiată excepția inadmisibilității cererii;
(v) a respins cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României reprezentat de Secretariatul General al Guvernului, ca neîntemeiată.
Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinței civile nr. 1782 din 05 noiembrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a declarat recurs, solicitând admiterea cererii de chemare în judecată, al cărei conținut l-a redat integral.
Apărările formulate în cauză
Intimații-pârâți Prim Ministrul României și Guvernul României au depus întâmpinare față de recursul declarat de recurentul-reclamant A., solicitând respingerea recursului, ca nefondat.
II. Soluția instanței de recurs
Analizând, în raport de dispozițiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția nulității recursului pentru nemotivare, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 486 din C. proc. civ. "(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: ... d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.(...) (3) Mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e),(...), sunt prevăzute sub sancțiunea nulității".
Art. 487 alin. (1) din C. proc. civ. prevede că "Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs".
Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ. "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, ...", iar potrivit art. 489 alin. (2) din același Cod "Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488".
Examinând recursul declarat în cauză prin raportare la aceste dispoziții legale, Înalta Curte constată că cererea de recurs nu cuprinde critici care să poată fi încadrate în motivele de casare/nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., în raport cu soluția pronunțată de prima instanță, criticată în calea de atac.
În recurs, recurentul-reclamant A. s-a rezumat la redarea integrală a conținutul cererii de chemare în judecată, solicitând admiterea acesteia. Recursul nu prezintă niciun fel de critici cu privire considerentele concrete ale sentinței atacate și nu indică niciun motiv de casare în care s-ar încadra motivele prezentate în recurs. Recurentul-reclamant a contestat legalitatea sentinței atacate prin formularea căii de atac, fără ca această poziție procesuală să fie însă justificată și susținută printr-un raționament juridic care să poată face posibilă încadrarea în vreunul dintre cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.
Legiuitorul a înțeles să încadreze recursul în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 din C. proc. civ., ceea ce presupune obligația titularului căii de atac de a expune motivele de nelegalitate pe care se fundamentează calea de atac, iar aceste motive trebuie să se raporteze efectiv la considerentele și soluția din hotărârea recurată. Astfel fiind, preluarea întocmai a argumentelor din cuprinsul cererii de chemare în judecată nu îndeplinește cerința motivării recursului.
Deoarece recurentul-reclamant nu s-a conformat exigențelor cerute de lege și nu a formulat critici efective cu privire la sentința recurată, Înalta Curte va aplica sancțiunea nulității recursului în conformitate cu dispozițiile art. 489 alin. (2) din C. proc. civ.
În consecință, în temeiul dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. d) și art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția nulității recursului pentru nemotivare, invocată din oficiu, și va constata nul recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinței civile nr. 1782 din 05 noiembrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepția nulității recursului pentru nemotivare.
Constată nul recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinței civile nr. 1782 din 05 noiembrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 25 iunie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.