ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 03.02.2026

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 112/2026

HOTĂRÂRE
03.02.2026
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 112/2026 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2026)

Ședința publică din data de 3 februarie 2026

Asupra cauzei, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 30 iulie 2024 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, recurenții-reclamanți A., B. și C. au declarat recurs împotriva încheierii din 04 iunie 2024 a Curții de Apel Ploiești, secția I civilă, pronunțate în dosarul nr. x/2021, în contradictoriu cu intimații-pârâți Statul Român prin Ministerul Finanțelor prin Agenția Județeană a Finanțelor Publice Dâmbovița, D., E., Unitatea Administrativ Teritorială Târgoviște, F., G., H..

La termenul de judecată din 18 martie 2024, stabilit în vederea soluționării cererii de recurs, instanța a dispus suspendarea judecății în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., constatându-se că niciuna dintre părți, legal citate, nu s-a înfățișat la strigarea cauzei și că părțile nu au solicitat judecarea în lipsă.

Prin referatul din 4 noiembrie 2025, din oficiu, s-a acordat termen pentru discutarea perimării, părțile fiind citate în acest scop.

Conform dispozițiilor art. 420 alin. (1) C. proc. civ., a fost acordat termen la termen la 3 februarie 2026, pentru a se verifica dacă sunt întrunite cerințele prevăzute de dispozițiile art. 416 alin. (1) C. proc. civ.

Asupra excepției de perimare a cererii de recurs, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 416 alin. (1) C. proc. civ., "orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni."

Alin. (2) al aceluiași text de lege dispune că "termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părți sau de instanță, iar alin. (3) prevede că nu constituie cauze de perimare cazurile când actul de procedură trebuia efectuat din oficiu, precum și cele când, din motive care nu sunt imputabile părții, cererea n-a ajuns la instanța competentă sau nu se poate fixa termen de judecată."

Fiind un termen procedural socotit pe luni, termenul de perimare se calculează potrivit dispozițiilor art. 181 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., astfel încât acesta se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima lună, iar dacă ultima lună nu are zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni.

În cauză, părțile, deși legal citate, nu s-au prezentat în instanță la termenul din 18 martie 2025 stabilit pentru judecarea recursului, termen la care, constatându-se că niciuna din părți nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. a fost dispusă suspendarea pricinii.

Termenul de perimare de 6 luni prevăzut de lege a început să curgă la data pronunțării încheierii de suspendare a judecății, încheiere care reprezintă ultimul act de procedură îndeplinit în cauză, și s-a împlinit la 18 septembrie 2025.

Astfel cum rezultă din actele și lucrările dosarului, se constată a fi cumulativ îndeplinite cerințele perimării, respectiv, pricina a rămas în nelucrare în tot timpul prevăzut de lege, de la momentul suspendării și până la data verificării în ședință publică a condițiilor pentru operarea excepției de perimare trecând mai mult de 6 luni, timp în care niciuna dintre părți nu a întreprins vreun demers pentru continuarea judecății și nici nu s-a invocat existența vreunei cauze de întrerupere sau de suspendare a cursului termenului de perimare.

Cum cauza a rămas în nelucrare motive imputabile părții pe perioada prevăzută de lege, Înalta Curte constată că a operat sancțiunea reglementată de dispozițiile art. 416 alin. (1) C. proc. civ., judecata recursului de față fiind perimată.

Constată perimat recursul declarat de recurenții-reclamanți A., B. și C. împotriva încheierii din 04 iunie 2024 a Curții de Apel Ploiești, secția I civilă, pronunțate în dosarul nr. x/2021, în contradictoriu cu intimații-pârâți Statul Român prin Ministerul Finanțelor prin Agenția Județeană a Finanțelor Publice Dâmbovița, D., E., Unitatea Administrativ Teritorială Târgoviște, F., G., H..

Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, cererea de recurs depunându-se la secția I civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 3 februarie 2026.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2023-03-02
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 422/2023
Ședința publică din data de 2 martie 2023 Asupra cauzei, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 18 octombrie 2021 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, contestatoarea A. a declarat recurs împotriva deciziei civile nr. 6
ÎCCJ 2021-05-12
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2832/2021
a rămas în pronunțare asupra acestei excepții. Din verificarea actelor dosarului rezultă că ultimul act de procedură s-a efectuat la data de 13 decembrie 2019, când instanța a dispus suspendarea judecății recursului în baza dispozițiilor ar
ÎCCJ 2024-01-31
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 203/2024
Ședința publică din data de 31 ianuarie 2024 Asupra recursului civil de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată în data de 14 noiembrie 2022 sub nr. x/2019, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, conte
ÎCCJ 2024-02-12
0,95
ÎCCJ, Decizia nr. 18/2024
Asupra cauzei de față, reține următoarele: I. Circumstanțele cauzei Prin Decizia nr. 4876 din 25 octombrie 2022 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. x/2020, a fost c
ÎCCJ 2024-02-23
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1074/2024
Ședința publică din data de 23 februarie 2024 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea civilă din 29 septembrie 2021, Curtea de Apel Timișoara – secția de contencios administrativ
Sursă