ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3826/2025

În baza art. 52 alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004, art. 36, art. 30 alin. (2), art. 53 alin. (1) din Constituția României, anularea actului administrativ "Hotărâre nr. 32/2024 CCR din 6 decembrie 2024", emis prin încălcarea legii de către pârâta Curtea Constituțională, întrucât prin acest act i-a fost cenzurat dreptul la vot, alegeri libere și dreptul la mediere reglementat de art. 80 alin. (2) Constituție, și încalcă dispozițiile legal reglementate care prevăd: (1) Curtea Constituțională anulează alegerile în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situație, Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor. (2) Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază; (1) Cetățenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniți până în ziua alegerilor inclusiv. (2) Cenzura de orice fel este interzisă. (1) Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți nu poate fi restrâns decât prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

Să se dispună anularea tuturor actelor subsecvente acestui act administrativ Hotărârea nr. 32/2024 CCR, respectiv Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 1/2025 și Hotărârea nr. 17/2025, motivat de faptul că acestea au fost dispuse prin încălcarea dispozițiilor art. 52 alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004, care prevăd "Curtea va dispune după anularea alegerilor, repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor".

Să se constate faptul că Hotărârea CCR nr. 30 din 2 decembrie 2024 și Hotărârea nr. 31 din 2 decembrie 2024 nu au fost anulate de Curtea Constituțională a României după publicarea acestora în Monitorul Oficial al României partea I, prilej cu care Curtea, prin hotărâre confirmă și validează rezultatul alegerilor pentru funcția de Președinte al României din primul tur de scrutin de la data de 24 noiembrie 2024 la care au participat 18.021.800 de alegători înscriși în listele electorale permanente, și în aceste condiții Curtea dispune pentru organizarea celui de al doilea tur de scrutin pentru alegerea Președintelui României, la care vor participa domnul L. care a obținut 2.120.401 număr total al voturilor valabil exprimate, și doamna M. care a obținut 1.772.500 număr total al voturilor valabil exprimate, în această ordine,

Obligarea pârâtei Curtea Constituțională a României la numărarea voturilor liber exprimate în turul 2 de scrutin din data de 6 decembrie 2024 și validarea rezultatului alegerilor dintre cei doi candidați L. și M., motivat de faptul că sunt interzise organizarea de alte alegeri noi, cu alți candidați după 2 sau 3 luni de la alegerile din 2024 - art. 83 alin. (1) din Constituție - Mandatul Președintelui României este de 5 ani și se exercită de la data depunerii jurământului.

În funcție de rezultatul alegerilor, obligarea pârâtei Curtea Constituțională, întrunit în complet legal constituit, să întocmească și să elibereze "actul de validare în 3 exemplare, dintre care unul să rămână la Curtea Constituțională, unul să îl prezinte Parlamentului pentru depunerea jurământului prevăzut la art. 82 alin. (2) din Constituția României, republicată, iar al treilea exemplar să îl înmâneze candidatului ales în urma numărării voturilor valabil exprimate și să asigură publicarea rezultatului alegerilor în mass-media și în Monitorul Oficial al României, Partea I", în conformitate cu dispozițiile art. 53 alin. (3) din Legea nr. 370/2004 care prevede: (1) Curtea Constituțională validează rezultatul fiecărui tur de scrutin, asigură publicarea rezultatului alegerilor în mass-media și în Monitorul Oficial al României, Partea I, pentru fiecare tur de scrutin și validează rezultatul alegerilor pentru președintele ales. (2) Actul de validare se întocmește în 3 exemplare, dintre care unul rămâne la Curtea Constituțională, unul se prezintă Parlamentului pentru depunerea jurământului prevăzut la art. 82 alin. (2) din Constituția României, republicată, iar al treilea se înmânează candidatului ales.

Să se constate pe de o parte omisiunea pârâților de a stabili în actul administrativ contestat, repetarea alegerilor după două săptămâni la data de 22 decembrie 2024 pentru cazul de anulare a Alegerilor Prezidențiale, și pe de cealaltă parte să dispuneți repunerea în termen pentru continuarea turului 2 de scrutin, și numărarea acelor voturi liber exprimate în afara țării la data de 6 decembrie 2024 de zeci de mii de cetățenii cu drept de vot, care și-au exercitat dreptul la vot în turul 2, înainte ca să fie oprit prin abuz de pârâți la data de 7 decembrie 2024, printr-o serie de acte care apar ca infracțiuni în C. pen.

Să se dispună potrivit art. 291 C. proc. pen. sesizarea organelor de cercetare pentru verificarea și cercetarea aspectelor sesizate în vederea dispunerii de măsuri legale, asemenea situațiilor prevăzute la art. 44 alin. (7) lit. d) din Legea nr. 370/2004;

Să se dispună obligarea autorităților competente pentru numirea altor judecători la Curtea Constituțională a României care îndeplinesc condițiile de vechime în exercitarea funcției de judecător, pentru ca membri Curții Constituționale să se întrunească în complet legal constituit format doar din judecători - în conformitate cu dispozițiile art. 142 alin. (2) din Constituția României și art. 5 alin. (2) și următoarele din Legea nr. 303/2022, și să dispună continuarea alegerilor anulate în a doua duminică de la data repunerii în termen a alegerilor prezidențiale anulate nejustificat.

Obligarea Curții Constituționale să răspundă cererilor din data de 18.02.2025 ora 5:30, context în care a învederat că, pentru refuzul nejustificat de a răspunde acestei petiții își rezervă dreptul de a solicita daunele cuvenite - pe cale separată;

Să se dispună interzicerea exercitării funcției de judecători a părților B., C., G. - jurist, H., I., J., întrucât aceștia nu îndeplinesc condițiile minime pentru exercitarea funcției de judecător, ținând seama că aceștia nu au promovat examenul de capacitate în funcția de judecător, nu au atestat care certifică absolvirea Institutului Național al Magistraturii, nu au o vechime de peste 18 ani în această activitate juridică, și toți se bucură de o proastă reputație în ocuparea acestor funcții la Curtea Constituțională a României. Hotărârea instanței de fond Prin sentința nr. 44 din 19 martie 2025, Curtea de Apel București - Contestații Electorale a respins ca neîntemeiată excepția necompetenței generale, invocată din oficiu. A admis excepția inadmisibilității capetelor de cerere 1-8 și 10, invocată din oficiu. A respins capetele de cerere 1-8 și 10 ca inadmisibile. A respins capătul 9 de cerere formulat de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Curtea Constituțională, B., C., D., E., F., G., H., I., J. și K., ca neîntemeiat. Recursul exercitat în cauză Recurentul-reclamant A. a declarat recurs împotriva sentinței civile nr. 44 din 19 martie 2025 a Curții de Apel București - Contestații Electorale. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele: Înalta Curte reține că potrivit art. 487 alin. (1) C. proc. civ., recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, iar conform art. 489 alin. (1) din același act normativ, recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (3), care statuează că motivele de casare de ordine publică pot fi invocate și din oficiu de instanța de recurs, care însă este obligată să le pună în dezbaterea părților. Prin cererea de recurs nu se indică explicit care sunt motivele de nelegalitate a hotărârii recurate, analiza de nelegalitate a hotărârii instanței de fond fiind astfel imposibil de realizat. Or, exprimarea nemulțumirii față de soluția pronunțată, fără indicarea unor motive concrete de nelegalitate care să poată fi analizate fie și prin prisma dispozițiilor art. 489 alin. (3) C. proc. civ., nu poate echivala cu motivarea recursului. Înalta Curte constată că recurentul reia aspecte privind situația de fapt învederate în fața instanței de fond, fără însă să evidențieze care sunt motivele concrete de nelegalitate ce ar putea fi încadrate în unul din motivele limitativ și expres prevăzute de lege în art. 488 alin. (1) C. proc. civ., mai exact în pct. 5,6,7,8, indicate doar formal în cererea de recurs. Așa cum s-a arătat elocvent în practica judiciară, pe baza principiului echivalenței actelor juridice, motivarea recursului nu poate fi făcută prin trimitere la apărările de la fond, deoarece, fiind întocmite anterior pronunțării hotărârii atacate, ele reprezintă poziția părții față de drepturile și obligațiile în discuție, iar nu critici aduse unei hotărâri, care nu fusese încă pronunțată. Mai mult, pentru a conduce la casarea hotărârii, recursul nu se poate limita la o simplă indicare de formă a textelor legale și la prezentarea circumstanțelor factuale ale cauzei, ci condiția legală a dezvoltării motivelor implică determinarea greșelilor anume imputate, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea raționamentelor pe care se bazează. Așadar, se constată că reclamantul nu a formulat critici care să poate fi încadrate în pct. 5,6,7,8 ale art. 488 alin. (1) C. proc. civ.. Cererea introdusă de reclamant sub denumirea de recurs nu dezvoltă nicio critică cu legătură concretă cu hotărârea pronunțată de instanța de fond. Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. d) și art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepția nulității recursului și va anula ca nemotivat recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinței civile nr. 44 din 19 martie 2025 a Curții de Apel București - Contestații Electorale. PENTRU ACESTE MOTIVE,