ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 23 octombrie 2024

Deliberând asupra sesizării de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

La data de 30.07.2024, a fost înregistrată cererea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală, în temeiul art. 315 alin. (1) lit. d) și art. 549

1

din C. proc. pen., privind sesizarea judecătorului de cameră preliminară, în vederea desființării totale a contractului de vânzare-cumpărare înregistrat sub nr. x din data de 03 octombrie 2016 la Primăria comunei A. și desființarea parțială a certificatului nr. x din 23 aprilie 2019 emis de Primăria comunei A. în ceea ce privește mențiunea referitoare la suprafața de 5400 mp, ID 9759.

La dosarul cauzei a fost atașat dosarul nr. x/2023 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală.

Judecătorul de cameră preliminară, analizând cererea formulată de Parchet, constată că prin ordonanța de clasare din 02.07.2024 emisă de Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală în dosarul nr. x/2023, s-a dispus, în temeiul art. 315 alin. (1) lit. b) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) a din C. proc. pen., clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 322 alin. (1) din C. pen. întrucât a intervenit prescripția, iar în temeiul art. 315 alin. (1) lit. b) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II a din C. proc. pen., clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunii de uz de fals, prevăzută de art. 323 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (folosirea contractului de vânzare - cumpărare înregistrat cu nr. x/3 octombrie 2016 pentru emiterea certificatului nr. x din data de 23 aprilie 2019 de către Primăria Comunei A., județul Alba și folosirea, la data de 25 aprilie 2019, la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Alba - Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sebeș a contractului de vânzare - cumpărare nr. x/3 octombrie 2016 și a certificatului nr. 1068/23 aprilie 2019, toate în vederea producerii unei consecințe juridice), precum și clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals intelectual, prevăzută de art. 321 alin. (1) din C. pen. (emiterea de către Primăria Comunei A. a certificatului nr. x din data de 23 aprilie 2019), întrucât nu au fost săvârșite cu forma de vinovăție prevăzută de lege.

În temeiul art. 315 alin. (1) lit. d) și art. 549

1

din C. proc. pen., s-a dispus sesizarea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți pentru desființarea totală a contractului de vânzare-cumpărare înregistrat sub nr. x din data de 03 octombrie 2016 la Primăria comunei A. și desființarea parțială a certificatului nr. x din 23 aprilie 2019 emis de Primăria comunei A. în ceea ce privește mențiunea referitoare la suprafața de 5400 mp, ID 9759.

S-a reținut în considerentele ordonanței că, la data de 26 mai 2023, conform obligației care îi revine, potrivit art. 291 alin. (1) din C. proc. pen., B., primar al comunei A., județul Alba a sesizat, prin poșta electronică, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la faptul că, în anul 2019, făptuitorul C., fost primar, în prezent deputat în Parlamentul României, a folosit un contract de vânzare - cumpărare fals al terenului înregistrat în Registrul Agricol A. cu ID 9759, pentru a obține o adeverință de punere în posesie de la Primăria comunei.

În cuprinsul actului de sesizare, numita B. a arătat că, în actul juridic sus-menționat, înregistrat cu nr. x/3 octombrie 2016 la Primăria Comunei A., județul Alba, se atestă că ar fi fost încheiat de către numitul C. cu o persoană având același nume cu proprietarul imobilului, D. (care era decedat la data semnării contractului), dar cu alte date de identificare și că unul dintre cei 3 martori care ar fi semnat înscrisul, E., era, de asemenea, decedat la acea dată.

În cadrul ordonanței s-a menționat cuprinsul contractului de vânzare - cumpărare înregistrat sub nr. x/3 octombrie 2016 la Primăria Comunei A., precum și faptul că pe înscris apar executate semnături olografe în dreptul următoarelor mențiuni tehnoredactate: vânzător - D.; cumpărător - C. (acest prenume a fost tehnoredactat eronat - n.n.) C.; martori: F. - A. 158 - văr; G. - A. 158 - verișoară; E. - Șpring190 - păduraru.

S-a reținut că, în calitate de primar al comunei A., județul Alba, făptuitorul C. a înregistrat contractul la primărie, sub nr. x/3 octombrie 2016, iar la data de 23 aprilie 2019, a emis și semnat certificatul nr. 1068, prin care se atesta, necorespunzător adevărului, că deținea suprafața de 5.400 mp, ID 9759, "sub nume de proprietar".

La data de 25 aprilie 2019, făptuitorul C. a formulat la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Alba cerere de rectificare (înregistrată cu nr. x/25 aprilie 2019) în baza prevederilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 7/1996, solicitând (printre altele), "posesie pentru imobilul cu nr. parcelă x, 5.400 mp - ID 9759/S 186".

În acest scop, făptuitorul C. a folosit contractul de vânzare - cumpărare nr. x/3 octombrie 2016, certificatul nr. 1068/23 aprilie 2019 și titlul de proprietate nr. x/2069 din data de 26 septembrie 2016.

Prin procesul-verbal din data de 24 mai 2019, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Alba a admis cererea formulată și a dispus rectificarea imobilului cu ID-ul 9759 în sensul solicitării.

Făptuitorul C. a încredințat spre folosire înscrisurile false (contractul de vânzare - cumpărare nr. x/3 octombrie 2016, certificatul nr. 1068/23 aprilie 2019) Societății Comerciale "H." S.R.L., care, conform procedurii instituite de Legea nr. 7/1996, Legea cadastrului și publicității imobiliare, a efectuat lucrările de cadastru sistematic pentru comuna A. din județul Alba, în calitate de prestator.

Astfel, la data de 23 iulie 2020, cu încheiere nr. 22472, la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Alba - Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sebeș s-a înființat cartea funciară cu nr. x A. (ca urmare a finalizării înregistrării sistematice pe întreaga unitate administrativ - teritorială A.), pentru terenul extravilan în suprafață de 5.400 mp (teren neîmprejmuit).

Înscrierile în Cartea Funciară nr. x de la data sus-menționată au vizat atât intabularea dreptului de proprietate cu titlu de drept (reconstituire în baza Legii nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 și Legii nr. 247/2005) a lui D. (conform titlului de proprietate nr. x/2069 din data de 26 septembrie 2016), cât și notarea posesiei faptice asupra suprafeței de 5.400 mp în favoarea lui C. (conform certificatului nr. x din data de 23 aprilie 2019, emis de Primăria Comunei A.); această ultimă mențiune atesta o împrejurare necorespunzătoare adevărului, cauzându-se astfel vătămarea drepturilor moștenitorilor defunctului lui D..

La data de 28 mai 2021, Societatea Profesională Notarială " I." din Sibiu a solicitat Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Alba - Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sebeș intabularea dreptului de proprietate al moștenitoarei J. , în baza certificatului de moștenitor nr. x din data de 27 mai 2021.

Prin încheierea nr. 25715 din data de 28 mai 2021, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Alba - Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sebeș a dispus respingerea cererii, cauzându-se astfel vătămarea drepturilor moștenitoarei J., reținându-se că în Cartea Funciară nr. x UAT A. s-a notat posesia în favoarea lui C., sens în care nu se poate înscrie certificatul de moștenitor după defunctul D..

În cuprinsul ordonanței s-a mai reținut că s-a procedat la administrarea probatorului constând în verificările efectuate cu privire la situația juridică a numiților D., D., G. și F., E., verificările efectuate la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Alba, declarațiile martorilor K., F. și C..

Prin ordonanța din data de 22 septembrie 2023, s-a dispus începerea urmăririi penale în cauză cu privire la comiterea faptei de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Prin ordonanța din data de 30 octombrie 2023, s-a dispus extinderea urmăririi penale în cauză cu privire la comiterea următoarelor fapte: uz de fals, prev. de art. 323 C. pen. (folosirea, la data de 23 aprilie 2019, de către făptuitorul

C. a contractului de vânzare - cumpărare nr. x/3 octombrie 2016, pentru a emite și semna, în calitate de primar al comunei A., judetul Alba, certificatul nr. 1068); fals intelectual, prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. (emiterea, la data de 23 aprilie 2019, de către Primăria Comunei A., a certificatului nr. 1068, prin care se atesta, necorespunzător adevărului, că făptuitorul C. deținea suprafața de 5.400 mp, ID 9759, "sub nume de proprietar").

Procurorul a mai reținut că infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 322 alin. (1) din C. pen., constă în falsificarea unui înscris sub semnătură privată prin vreunul dintre modurile prevăzute în art. 320 sau art. 321, dacă făptuitorul folosește înscrisul falsificat ori îl încredințează altei persoane spre folosire.

Contractul de vânzare - cumpărare înregistrat cu nr. x/3 octombrie 2016 la Primăria Comunei A. este un înscris sub semnătură privată care prezintă trăsăturile esențiale ale unor astfel de înscrisuri, prezentând conținut cu relevanță juridică, semnături și menționând data redactării.

Elementul material constă, în primul rând, în contrafacerea scrierii, întrucât înscrisul sub semnătură privată privește un raport juridic de vânzare - cumpărare inexistent, pretinsul proprietar al terenului (D.) neavând un drept de proprietate asupra imobilului înscris în titlul de proprietate nr. x/2069 cod 7945, eliberat de Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Alba, la data de 26 septembrie 2016, situate pe teritoriul comunei A., satul A., județul Alba, tarla x, parcela cu nr. Top x, pășune/finat, extravilan, în suprafață de 0,54 ha, în locul denumit Dealu Mare, situate între vecinii următori: la nord - L., la sud - M., la est - drum exploatare și la vest - M..

În al doilea rând, elementul material constă în contrafacerea subscrierii (în mod cert a semnăturii martorului E., care era decedat la data de 3 octombrie 2016 și a semnăturilor soților F. și G. (așa cum au declarat în cauză martorii K. și F.).

Prin plăsmuirea înscrisului sub semnătură privată s-a creat o probă falsă în detrimentul stării de drept de la data comiterii faptei, constând în calitatea de titular al dreptului de proprietate a moștenitorilor lui D. (moștenitorul defunctului D.).

Acțiunea de falsificare a înscrisului sub semnătură privată a realizat latura obiectivă a infracțiunii, întrucât executarea acțiunii a avut ca urmare imediată crearea unei stări de pericol pentru relațiile sociale ocrotite, pericol decurgând din producerea unui înscris sub semnătură privată cu aparența de înscris adevărat, pe care l-a folosit făptuitorul pentru a produce consecințe juridice.

S-a mai reținut că din mijloacele de probă administrate în cauză a rezultat fără dubiu că făptuitorul C. (care a declarat că a contrafăcut scrierea) a folosit înscrisul sub semnătură privată fals la data de 3 octombrie 2016, când a procedat la înregistrarea acestuia cu nr. 969 la Primăria Comunei A.; acela a reprezentat momentul consumării faptei de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

S-a mai constatat că, în cauză, este incident cazul care împiedică punerea în mișcare și exercitarea acțiunii penale prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. f), întrucât termenul de prescripție a răspunderii penale prevăzut de art. 154 alin. (1) lit. d) din C. pen. s-a împlinit pe data de 3 octombrie 2021.

În ceea ce privește infracțiunea de uz de fals, s-a reținut că aceasta constă în folosirea unui înscris oficial ori sub semnătură privată, cunoscând că este fals, în scopul producerii unei consecințe juridice.

S-a reținut că făptuitorul a folosit, în realizarea aceleiași rezoluții, înscrisul sub semnătură privată fals, atât la data de 23 aprilie 2019, cu ocazia emiterii de către Primăria Comunei A. a certificatului nr. 1068, cât și la data de 25 aprilie 2019, când a formulat la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Alba cererea de rectificare înregistrată cu nr. x/25 aprilie 2019. La data de 25 aprilie 2019, făptuitorul C. a folosit la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Alba, în susținerea cererii de rectificare, certificatul nr. x din data de 23 aprilie 2019, emis de Primăria Comunei A.. Ulterior, a încredințat spre folosire înscrisurile false (contractul de vânzare - cumpărare înregistrat cu nr. x/3 octombrie 2016 și certificatul nr. x din data de 23 aprilie 201 emis de Primăria Comunei A.) Societății Comerciale "H." S.R.L., care, conform procedurii instituite de Legea nr. 7/1996, Legea cadastrului și publicității imobiliare, a efectuat lucrările de cadastru sistematic pentru comuna A. din județul Alba, în calitate de prestator. În urma acestui demers, la data de 23 iulie 2020, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Alba - Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sebeș cu încheierea nr. 22472, a procedat la notarea, necorespunzătoare adevărului, a posesiei faptice asupra suprafeței de 5.400 mp în favoarea numitului C..

În declarația dată în cauză, făptuitorul C. a susținut că înscrisul sub semnătură privată fals i-ar fi fost încredințat, în vederea folosirii, de către martorul F.. Martorul F. a negat însă această susținere a făptuitorului C..

De asemenea, făptuitorul C. a declarat că a avut reprezentarea faptului că actul juridic de vânzare - cumpărare corespundea realității, atât în ceea ce privește scrierea, cât și subscrierea.

În cauză, s-a reținut că nu se pot administra probe pentru stabilirea subiectului/subiecților activi al/ai infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, a circumstanțelor în care a fost falsificat înscrisul sub semnătură privată și a intrat în posesia făptuitorului C., în vederea folosirii de către acesta, pentru a produce efecte juridice, întrucât toate celelalte persoane presupuse a fi semnat contractul de vânzare - cumpărare au decedat.

Având în vedere relațiile de rudenie și afinitate existente între familia martorului F. și familia lui C., faptul că terenul aparținea unei rude apropiate a martorului F. (unchiul său, D.), că părinții martorului F. își exprimaseră verbal, în familie, dorința de a-i dona lui C. acel bun imobil (aspect susținut cu ocazia audierii în cauză de către ambii martori sus-menționați), ipoteza cu cel mai mare grad de probabilitate este că subiectul activ/subiecții activi ai infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată făcea/făceau parte dintre membrii acestor familii.

Pe de altă parte, chiar dacă s-ar fi putut dispune și efectua o expertiză grafică (dacă s-ar fi putut obține unul dintre exemplarele originale ale contractului de vânzare - cumpărare și ar fi identificate înscrisuri olografe emanând de la persoanele decedate ale căror nume apar în contractul de vânzare - cumpărare ca semnatare ale acestuia), în urma căreia s-ar fi stabilit (ceea ce, de altfel, este indubitabil și în lipsa acesteia) că înscrisul sub semnătură privată nu emana de la persoanele (sau unele dintre acestea) cărora le este atribuită semnătura (cu excepția semnăturii lui C.), această concluzie nu ar fi putut constitui o probă din care să rezulte bănuiala rezonabilă că fapta a fost comisă de către făptuitorul C. cu vinovăția prevăzută de lege (intenția calificată - dolus specialis).

Astfel, s-a apreciat că aceste impedimente probatorii conduc la aplicarea în cauză a principiului in dubio pro reo. Aceleași considerente din care rezultă că faptele nu au fost săvârșite cu vinovăția prevăzută de lege și pentru falsul intelectual, prevăzut de art. 321 din C. pen.

Examinând sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție reține următoarele:

Potrivit art. 549

1

din C. proc. pen.:

(1) În cazul în care procurorul a dispus clasarea sau renunțarea la urmărirea penală și sesizarea judecătorului de cameră preliminară în vederea luării măsurii de siguranță a confiscării speciale sau a desființării unui înscris, ordonanța de clasare, însoțită de dosarul cauzei, se înaintează instanței căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță, după expirarea termenului prevăzut la art. 339 alin. (4) ori, după caz, la art. 340 sau după pronunțarea hotărârii prin care plângerea fost respinsă.

(2) Judecătorul de cameră preliminară comunică persoanelor ale căror drepturi sau interese legitime pot fi afectate o copie a ordonanței, punându-le în vedere că în termen de 10 zile de la primirea comunicării pot depune note scrise.

(3) După expirarea termenului prevăzut de alin. (2), judecătorul de cameră preliminară se pronunță asupra cererii prin încheiere motivată, în camera de consiliu, fără participarea procurorului ori a persoanelor prevăzute la alin. (2), putând dispune una dintre următoarele soluții:

a) respinge propunerea și dispune, după caz, restituirea bunului ori ridicarea măsurii asigurătorii luate în vederea confiscării;

b) admite propunerea și dispune confiscarea bunurilor ori, după caz, desființarea înscrisului.

(4) În termen de 3 zile de la comunicarea încheierii, procurorul și persoanele prevăzute la alin. (2) pot face, motivat, contestație. Contestația nemotivată este inadmisibilă.

(5) Contestația se soluționează de către instanța ierarhic superioară celei sesizate ori, când instanța sesizată este Înalta Curte de Casație și Justiție, de către completul competent potrivit legii, care se pronunță prin încheiere motivată, fără participarea procurorului și a persoanelor prevăzute la alin. (2), putând dispune una dintre următoarele soluții:

a) respinge contestația ca tardivă, inadmisibilă sau nefondată;

b) admite contestația, desființează încheierea și rejudecă propunerea potrivit alin. (3).

Procedura reglementată de dispozițiile art. 549

1

din C. proc. pen., reprezintă mecanismul procesual eficient restabilirii ordinii de drept încălcate, prin înlăturarea (în tot sau în parte) a unui înscris dovedit a fi fals în baza datelor obținute în faza procesuală anterioară (urmărirea penală), cu consecințe practice deosebite asupra înlăturării efectelor sale juridice și asigurării funcționării normale a circuitului civil.

Prealabil, judecătorul de cameră preliminară constată că analiza temeiniciei soluției de clasare excedează obiectului judecății, iar competența este asumată în raport cu calitatea intimatului de deputat.

Înalta Curte reține că prin ordonanța din 02.07.2024, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală a dispus clasarea cauzei pentru săvârșirea infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals și fals intelectual, iar, constatând caracterul fals al contractului de vânzare - cumpărare, înregistrat cu nr. x din 3 octombrie 2016 la Primăria Comunei A., județul Alba și a certificatului nr. x din data de 23 aprilie 2019, procurorul a sesizat judecătorul de cameră preliminară în vederea desființării acestora.

În considerarea soluției clasării întemeiată pe incidența prescripției răspunderii penale, probatoriul administrat în cursul urmăririi penale trebuie să fi fost apt a atesta existența infracțiunii și a conduitei ilicite imputate, în cazul dat în sarcina făptuitorului cunoscut.

De asemenea, soluția clasării în considerre lipsei de vinovăție atestă în sarcina făptuitorului vizat conduita ilicită cercetată.

Principiul in dubio pro reo, este expresia insuficienței probatoriului în răsturnarea prezumției de nevinovăție.

În cursul prezentei judecăți, procurorul și intimatul nu au solicitat probe, iar judecătorul de cameră preliminară a evaluat ca suficiente probatoriile administrate în faza urmăririi penale.

Ca urmare, judecătorul de cameră preliminară reține că cercetarea efectuată în cursul urmăririi penale a dovedit caracterul fals al contractului de vânzare-cumpărare înregistrat sub nr. x din data de 03 octombrie 2016 la Primăria comunei A. și a mențiunii din cuprinsul certificatului nr. x din 23 aprilie 2019 emis de Primăria comunei A. în privința aceleiași suprafațe de teren de 5400 mp, ID 9759.

În fapt, la Primăria comunei A. a fost înregistrat, sub nr. x din data de 03 octombrie 2016, contractul de vânzare-cumpărare prin care numitul D., în calitate de vâzător, ar fi vândut, scutit de orice sarcini, numitului C., imobilul înscris în titlul de proprietate nr. x/2069 cod 7945, eliberat de Comisia județeană pentru stabilirea reptului de proprietate asupra terenurilor Alba, la data de 26 septembrie 2016, situate pe teritoriul comunei A., sat A., județul Alba, tarla x, parcela cu nr. Top x, pășune/fânat, extrravilan, în suprafață de 0,54 ha, în locul denumit Dealu Mare, situate între vecini: la nord - L., la sud - M., la est - drum exploatare și la vest - M. .

Contractul ar fost semnat de vânzător D. și de cumpărătorul C., precum și de martorii F., G. și E..

Ulterior, intimatul C., în calitate de primar al comunei A., județul Alba, la data de 23 aprilie 2019, a emis și semnat certificatul nr. 1068, prin care se atesta, necorespunzător adevărului, că deținea suprafața de 5.400 mp, ID 9759, "sub nume de proprietar" .

La data de 25 aprilie 2019, același C. a formulat la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Alba cerere de rectificare, înregistrată cu nr. x/25 aprilie 2019, solicitând posesia pentru imobilul cu nr. parcelă x, 5.400 mp - ID 9759/S 186 .

Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Alba a admis cererea formulată și a dispus rectificarea imobilului cu ID-ul 9759, în sensul solicitării (procesul-verbal din data de 24 mai 2019, f. x, dup).

Participația sau contribuția intimatului C. nu a fost negată de acesta, mai ales în considerea probelor evidente ce atestau că vânzătorul decedase cu mult timp înaintea semnării actului. Astfel, intimatul, audiat de către procuror a arătat următoarele:

M-am deplasat la Sebeș, la Cartea Funciară și am constat că acel teren era înscris pe numele lui D. și nu pe numele F. și G.. I-am comunicat aceasta lui F., întrebîndu-1 care era calea de urmat în această sitiuație. F. mi-a spus că D. era fratele tatălui său și locuia în Sibiu. Mi-a spus că D. primise un teren în Sibiu (nu cunosc de la cine), pentru a renunța în favoarea fratelui său, F., la terenurile din comuna A..

F. mi-a spus că, din acest motiv, să nu îmi fac griji, că el va rezolva totul și că unchiul său, D., nu va avea pretenții cu privire la terenurile din comuna A. aparținînd lui F.. F. mi-a propus să închei un contract de vînzare - cumpăre a terenului respectiv cu părinții lui, însă eu am refuzat, spunîndu-i că aceștia nu figurau în Cartea Funciară ca proprietarii din acel moment ai terenului. I-am spus că, dacă el era de acord, urma să închei contractul de vînzare - cumpărare cu unchiul său, D., și i-am cerut să-mi aducă actul de identitate al acestuia din urma. F. mi-a cerut să caut eu în evidențele Primăriei comunei A. datele personale ale unchiului său, pentru a nu se deplasa la Sibiu. F. nu a vorbit niciodată în prezența mea la telefon cu D., unchiul său.

Cu D. nu m-am întîlnit niciodată și nici nu am vorbit vreodată la telefon.

Din verificările pe care le-am făcut în evidențele Primăriei comunei A., am găsit o persoană cu acest nume și i-am arătat datele lui F., care le-a citit superficial și mi-a confirmat că le puteam scrie în contractul de vînzare - cumpăre sub semnătură privată. Din cîte rețin, verificările le-am făcut în listele electorale mai vechi; știu sigur că nu am verificat această persoană în Registrul Agricol.

Eu am tehnoredactat contractul de vînzare - cumpărare și l-am semnat în dreptul cumpărătorului, apoi i l-am înmânat lui F., în vederea semnării. Nu rețin dacă i-am înmînat actul în aceeași zi în care l-am tehnoredactat și semnat sau într-o zi ulterioară. Rețin că au fost de față socrul meu, N., și vice-primarul O..

După cîteva zile (maxim zece zile), F. mi-a adus contractul care părea a fi semnat de către vînzătorul D. și de către martorii: F., G. și E..

Eu nu am luat legătura nici atunci și nici ulterior cu niciunul dintre semnatarii contractului, pentru a verifica dacă aceștia semnaseră actul, întrucît am avut încredere în F.. Nu rețin dacă F. mi-a înmînat în mod direct contractul sau mi 1-a lăsat pe biroul din primărie

Înalta Curte constată că deținătorul titlului de proprietate nr. x/2069 cod 7945, eliberat la data de 26 septembrie 2016 de Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Alba era D.. Din verificările efectuate a rezultat că acesta nu a avut atribuit un CNP, s-a născut in iunie 1933 jud. Alba, ultimul domiciliu fiind în str. x, Sibiu, părinții acestuia au fost x și P. și a decedat la data de 28 noiembrie 1996 .

Totodată, fiica lui D., numita J., a dobândit împreună cu soția supraviețuitoare, Q., toate imobilele în urma decesului tatălui său, inclusiv terenul în suprafață de 5400 mp (46-448, vol. II, dup).

De asemenea, sora lui D. a fost G., decedată la data de 15 octombrie 2017, în Sibiu. Aceasta a fost căsătorită cu F., decedat la data de 27 noiembrie 2016 în Sibiu .

F. și G. au avut drept fiu pe F., iar fiica acestuia este K., căreia fiica lui D., J., i-a donat bunurile moștenite de la tatăl său .

În ceea ce îl privește pe D., vânzătorul, părinții acestuia au fost R. și S. și a decedat la data 17 iunie 2018 în jud. Alba. Astfel cum reiese din adresa din 19.10.2023 emisă de Consiliul Local al comunei A., acesta niciodată nu a deținut teren în suprafață de 5400m în locul numit Dealu Mare, astfel cum reiese din evidențele compartimentului Registru Agricol A. .

În ceea ce îl privește pe martorul E., s-a constatat că acesta a decedat la data de 5 decembrie 2013, astfel că nu a semnat contractul de vânzare cumpărare încheiat 3 ani mai târziu (înregistrat cu nr. x din 3 octombrie 2016).

Declarația martorei K., nepoata numitului D. (n. 1933 și d. 1996) și fiica lui F. (n. 1923 și d. 2016) și G., ce a primit sub formă de donație toate imobilele celui dintâi (inclusiv terenul de 5400 mp) de la J., fiica defunctului D., susține caracterul fals al contractului de vânzare-cumpărare. Aceasta a declarat că: Mi-am dat seama, în primul rînd, că unchiul meu, D., n. 1933, d. 1996), nu ar fi putut încheia acest contract (n.n datat 3.10 2016), întrucît la data respectivă era decedat de peste 20 ani. În al doilea rînd, doi dintre cei doi martori care figurează ca semnatari ai contractului, F. și G., erau bunicii mei și, deși aceștia erau în viață la acea dată, în acea zi se aflau în locuința mea din Sibiu, ambii fiind bolnavi. Astfel, bunicul meu avea probleme de mobilitate și, de altfel, după o lună a decedat. Bunica mea era, de asemenea, greu deplasabilă. Arăt faptul că semnăturile executate în dreptul numelui bunicului meu, respectiv al bunicii mele, sunt false, necorespunzînd cu modul în care aceștia se semnau. Precizez că adresa din contract atribuită lui D. este necorespunzătoare realității, întrucît unchiul meu domicilia în Sibiu, str. x, jud. Sibiu. CNP -ul este, de asemenea, fals, întrucît, așa cum am arătat anterior, unchiul meu se născuse la data de 9 iunie 1933. (...) I-am atras atenția lui C. că, în această situație, înscrierea în cartea funciară a terenului pe numele lui era nelegală, întrucât nu fusese dobândit de la adevăratul proprietar, unchiul meu, D., (n.n. D., n. 1933, d. 1996) și că actul de vânzare-cumpărare nu fusese încheiat în formă autentică, deci nu putea produce consecințe juridice. În acel moment, C. mi-a cerut să ne înțelegem. Eu am fost de acord. .

De asemenea, martorul F. n. 1948, fiul lui F. n. 1923) a declarat că înscrisul era fals întrucât adevăratul proprietar al terenului situat în locul Dealu Mare (descris în contractul de vînzare - cumpărare, a fost unchiul său, D. (n. 1933), care era fratele mamei sale, G.. Unchiul său, D., a decedat anterior datei de 3 octombrie 2016, la care ar fi fost întocmit contractul de vînzare - cumpărare și a precizat că, până la data morții sale, D., nu a avut atribuit un C.N.P. A locuit împreună cu unchiul său, D., din anul 1970, pînă la data decesului său, într-o casă sistem duplex situată în Sibiu, str. x, avînd fiecare intrări separate în acel imobil. Fiica sa, K., a primit, în anul 2023, prin donație, de la J., fiica defunctului D. (n.1933), bunuri imobile (terenuri și casă) situate în comuna A., jud. Alba, printre acestea numărîndu-se și terenul situat pe Dealu Mare, care a constituit obiectul contractului de vînzare - cumpărare nr. x/3 octombrie 2016. La momentul îndeplinirii formalităților juridice legate de donație, K. a constatat că terenul sus - menționat nu figura intabulat în Cartea Funciară pe numele lui D., ci pe numele lui C.. K. a obținut la acea dată, de la Primăria Comunei A., o copie a contractului de vînzare - cumpărare nr. x/3 octombrie 2016, pe care i-a arătat-o. Soacra numitui C. este verisoara sa, L., întrucît tatăl lui și mama acesteia au fost frați.

Cu privire la terenul situat în Dealu Mare, martorul F. (n. 1948, fiul lui F. și G.) a declarat că (...) ulterior anului 2010, dar nu pot preciza cu exactitate anul sau perioada, mama mea, G., a dorit să îi doneze lui C. un teren situat în comuna A., mai exact terenul situat în Dealu Mare, care a constituit obiectul contractului de vînzare - cumpărare nr. x/3 octombrie 2016. Îmi amintesc că mama s-a exprimat: "să îi dăm și copilului ăstuia un teren! Eu i-am spus mamei mele că nu îi putem dona lui C. terenul situat pe Dealu Mare, întrucît nu îi aparținea acesteia, ci fratelui ei, D., care era decedat. În vederea realizării donației, mama mea m-a trimis la notariat cu C..

Deși am plecat către notariat împreună cu C., acesta mi-a comunicat pe drum că discutase cu notarul, care i-ar fi spus că nu se putea încheia actul notarial cu privire la transmiterea dreptului de proprietate asupra acelui teren, întrucît eu nu aveam titlu de proprietate pe numele meu, terenul figurînd pe numele unchiului meu, D., n. 1933), care era decedat.

Apoi, în aceeași zi, ne-am deplasat la Primăria comunei A., unde, îmi amintesc că C. a întrebat-o o angajată a primăriei despre modalitatea în care ar fi putut să înscrie terenul din Dealu Mare pe numele lui; angajata respectivă i-a răspuns că acel lucru nu era posibil, întrucît terenul nu figura nici pe numele lui C. și nici pe numele meu (astfel încît eu să pot face tranzacția), ci pe numele unchiului meu decedat D.. Eu am revenit la domiciliu și i-am comunicat mamei mele că nu putusem realiza donația terenului către C., întrucît eu nu aveam niciun drept, terenul fiind pe numele unchiului meu. Mama mea, care era o persoană foarte autoritară, mi-a spus: "Lasă că rezolv eu!" .

În legătură cu persoanele ale căror nume apar în calitate de martori pe contractul de vînzare - cumpărare nr. x/3 octombrie 2016, martorul F. (n. 1948) a declarat că F. si G. erau numele părinților săi, precizând că, deși C.N.P.-ul fiecăruia este indicat corect, niciuna dintre semnături nu le-ar aparține. Data la care ar fi fost încheiat contractul de vînzare - cumpărare nr. x/3 octombrie 2016, părinții săi se aflau de aproximativ 2 ani în locuința sa din Sibiu, fiind grav bolnavi (nedeplsabili). În ceea ce privește numele de E., a arătat că persoana pe care o cunoaștea având acel nume, decedase anterior întocmirii contractului, precizînd că fiul acestuia era căsătorit cu cealaltă fiică a verișoarei sale, L. (soacra numitului C.). C. nu s-a aflat niciodată la domiciliul său din Sibiu, str. x r. 47 si a sustinut că a avut o dicutie cu C. în primăvara anlui 2023, când, aflîndu-se împreună cu fiica sa, K., în couna A., s-au deplasat amîndoi la terenul de pe Dealu Mare, cu scopul de a i-l arăta. L-a găsit pe C., pe care l-a întrebat despre modalitatea prin care dobîndise terenul. C. a susținut că achiziționase terenul de la unchiul martorului, D.. Martorul i-a spus că, la data încheierii contractului, D. era decedat (n.n. D., d. 1996), deci nu avea cum să-l fi cumpărat de la acesta și i-a recomandat să se înțeleagă cu fiica sa . . . . . . . . . .în prezent, terenul este intabulat la Cartea Funciară pe numele fiicei sale, K.. .

Declarațiile martorilor K. și F. se coroborează cu declarația intimatului C..

Înalta Curte constată ca fiind dovedită plăsmuirea contractului de vânzare-cumpărare, în condițiile în care proprietarul, era decedat la data încheierii contractului, iar făptuitorul făcuse anterior demersuri în cadrul familiei și cunoscuților săi pentru intrarea în posesie, fără o finalitate juridică.

Ca urmare se va retine caracterul indubitabil fals al înscrisului intitulat Contract de vânzare cumpărare, datat 3.10.2016, având ca obiect suprafața de 5400 mp/0,54 ha, ID 9759, tarla x, parcela cu nr. Top. x, tarla x, situată în Dealu Mare, astfel că acesta va fi supus desființării (anulării) alături de actul subsecvent constând în mențiunea inclusă în certificatului nr. x din 23 aprilie 2019 emis de Primăria comunei A. referitoare la aceeași suprafața de teren.

În acest context probator, judecătorul de cameră preliminară va admite sesizarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală prin ordonanța din 2 iulie 2024, emisă în dosarul nr. x/2023 și va dispune desființarea contractului de vânzare-cumpărare înregistrat sub nr. x din data de 03 octombrie 2016 la Primăria comunei A. și desființarea parțială a certificatului nr. x din 23 aprilie 2019 emis de Primăria comunei A. în ceea ce privește mențiunea referitoare la suprafața de 5400 mp, menționată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Admite sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală prin ordonanța din 2 iulie 2024, emisă în dosarul nr. x/2023 a aceeași unități de parchet.

Dispune desființarea contractului de vânzare-cumpărare înregistrat sub nr. x din data de 03 octombrie 2016 la Primăria comunei A. și desființarea parțială a certificatului nr. x din 23 aprilie 2019 emis de Primăria comunei A. în ceea ce privește mențiunea referitoare la suprafața de 5400 mp, ID 9759.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Cu drept de contestație în termen de 3 zile de la comunicare.

Pronunțată în cameră de consiliu, astăzi, 23 octombrie 2024.