ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4321/2024

Ședința publică din data de 3 octombrie 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 22.02.2023 pe rolul Curții de Apel București, secția a -IX - a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătății și Agenția Națională A Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România a solicitat: în principal obligarea pârâților la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a medicamentului BEVACIZUMAB (denumire comercială AVASTIN) pentru indicația CARCINOM OVARIAN - TRATAMENT DE LINIA A 2 A; în subsidiar, la obligarea pârâtului Ministerul Sănătății la adoptarea Ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicațiile terapeutice neincluse in rezumatul caracteristicilor produsului, publicat in transparență decizională pe site-ul www.x.ro la data de 04.09.2018.

Hotărârea instanței de fond

Prin sentința nr. 1191 din 30 iunie 2023, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a respins excepția lipsei calității procesuale active ca neîntemeiată.

A respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Sănătății, Agenția Națională a Medicamentului și Casa Națională de Asigurări de Sănătate ca neîntemeiată.

A respins excepția inadmisibilității decurgând din lipsa plângerii prealabile ca neîntemeiată.

A respins excepția prematurității acțiunii ca neîntemeiată.

A calificat excepția inadmisibilității capătului de cerere subsidiar, invocată de pârâtul Ministerul Sănătății, ca fiind apărare pe fondul cererii.

A admis în parte acțiunea privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătății și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România.

A obligat pârâta Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale să inițieze, din oficiu, procedura de evaluare a tehnologiilor medicale în vederea includerii sau neincluderii a medicamentului Bevacizumab (denumire comercială AVASTIN) și în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații pe bază de prescripție medicală pentru indicația terapeutică carcinom ovarian.

A respins în rest acțiunea ca neîntemeiată.

Recursul exercitat în cauză

Recurentul-pârât Guvernul României a declarat recurs împotriva sentinței civile nr. 1191 din 30 iunie 2023 a Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

În esență, recurentul-pârât susține că prin sentința recurată, unica autoritate obligată la demararea procedurii de executare a obligației din sentința contestată este A.N.M.D.M.R. care, potrivit reglementărilor legale în vigoare, are atribuții și competențe aplicate/directe/specifice privind inițierea procedurii de evaluare a medicamentului propus analizei, din punct de vedere al tehnologiilor medicale în vederea includerii saun neincluderii medicamentului BEVACIZUMAB în lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații pe bază de prescripție medicală pentru indicația terapeutică glioblastom.

În concluzie, dispozițiile instanței nu au opozabilitate concretă față de Guvernul României.

Apărările formulate în cauză

Nu s-a formulat întâmpinare în cauză.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând cu prioritate, potrivit dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția lipsei de interes în formularea recursului invocată din oficiu, Înalta Curte constată caracterul întemeiat al acesteia.

Astfel, instanța de control judiciar amintește că potrivit dispozițiilor art. 29 din C. proc. civ. "Acțiunea civilă este ansamblul mijloacelor procesuale prevăzute de lege pentru protecția dreptului subiectiv pretins de către una dintre părți sau a unei alte situații juridice, precum și pentru asigurarea apărării părților în proces."

Având ca reper dispozițiile art. 32 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., conform cărora "orice cerere poate fi formulată numai dacă autorul acesteia justifică un interes", doctrina a definit interesul de a promova o acțiune ca fiind folosul practic urmărit de cel care a pus în mișcare acțiunea, respectiv oricare dintre formele procedurale ce intră în conținutul acesteia, iar acesta trebuie să fie "determinat, legitim, personal, născut și actual", conform dispozițiilor art. 33 din același cod.

Acțiunea în contencios administrativ nu derogă de la aceste cerințe, în raport cu prevederile art. 28 din Legea nr. 554/2004.

Interesul constituie una dintre condițiile de exercitare a acțiunii în justiție, necesară nu numai în momentul declanșării procedurii judiciare, ci pe tot parcursul derulării cauzei, atât în faza procesuală a fondului, cât și în căile de atac.

Folosul practic urmărit de recurent trebuie analizat în raport de obiectul concret al cauzei, respectiv de soluția atacată de acesta cu recurs.

În aceste condiții, se constată că prin sentința recurată instanța nu a dispus nicio obligație în sarcina pârâtului Guvernul României, astfel că acesta nu are vreun interes procesual în formularea căii de atac a recursului.

Cum interesul de a acționa al recursului nu există, astfel cum impun dispozițiile art. 33 C. proc. civ., se constată că nu este îndeplinită condiția prevăzută de art. 32 alin. (1) lit. d) din același cod pentru susținerea căii de atac.

În concluzie, sancțiunea lipsei interesului este în cauza de față aceea a respingerii cererii de recurs, întrucât nu sunt îndeplinite toate condițiile de exercitare a acțiunii astfel cum s-a reținut anterior.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția lipsei de interes.

Respinge recursul declarat de recurentul-pârât Guvernul României împotriva sentinței civile nr. 1191 din 30 iunie 2023 a Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, ca lipsit de interes.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 03 octombrie 2024.