ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3794/2025

Ședința publică din data de 26 iunie 2025

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Potrivit art. 499 C. proc. civ.:

"Prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanței de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate și analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivelor de casare".

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea depusă la data de 14.05.2025 sub nr. x/2025 pe rolul Curții de Apel București - Contestații electorale, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, în temeiul art. 17 alin. (8) din O.U.G. nr. 1/2025, a formulat contestație împotriva Deciziilor nr. 2121D, 2129D, 2130D, 2138D, 2147D, 2163D, 2167D, 2243D, 2172D, 2246D/11.05.2025 emise de Biroul Electoral Central.

De asemenea, reclamanta a solicitat suspendarea executării Deciziilor până la soluționarea definitivă a prezentei cauze, în conformitate cu dispozițiile art. 15 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.

Prin sentința civilă nr. 162/2025 pronunțată la 14 mai 2025, Curtea de Apel București - Contestații electorale a respins cererea de sesizare a C.J.U.E cu întrebare preliminară, formulată de contestatoare, ca neîntemeiată, a respins contestația formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, ca neîntemeiată și a respins cererea de suspendare, a efectelor Deciziilor nr. 2121D, 2129D, 2130D, 2138D, 2147D, 2163D, 2167D, 2243D, 2172D, 2246D emise de pârât la data de 11.05.2025, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței civile nr. 162/2025 pronunțată la 14 mai 2025 de Curtea de Apel București - Contestații electorale a declarat recurs reclamanta A., care invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ. a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței, iar, în rejudecare, ca prim petit, admiterea cererii de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene în vederea pronunțării unei hotărâri preliminare și suspendarea cauzei, iar ca un al doilea petit, admiterea contestației împotriva Deciziilor nr. 2121D, 2129D, 2130D, 2138D, 2147D, 2163D, 2167D, 2243D, 2172D, 2246D/11.05.2025 emise de Biroul Electoral Central și dispunerea anulării acestora. În cazul admiterii primului petit, solicită, de asemenea, admiterea recursului împotriva respingerii cererii de suspendare a deciziei și admiterea cererii de suspendare a acesteia, până la soluționarea definitivă a prezentei cauze.

După o succintă prezentare a situației de fapt, a formei aplicabile a cadrului legal și a istoricului legislativ recent, se învederează următoarele:

O primă critică a hotărârii recurate, subsumată motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., vizează respingerea, în mod nelegal, de către judecătorul fondului a cererii reclamantei de pronunțare a unei hotărâri preliminare de către CJUE, în susținerea acestei critici, recurenta-reclamantă apreciind că prima instanță a aplicat, în mod eronat, mecanismul de sesizare prevăzut de prevederile art. 267 alin. (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Tratatul prevede un test al "necesității" pentru a stabili dacă o instanță națională poate sesiza CJUE în cazul în care consideră că este "necesar" ca o instanță națională să "se pronunțe". În ceea ce privește relevanța, recurenta-reclamantă a arătat că nu există nicio controversă; prima instanță nu a afirmat că întrebarea propusă de B. CJUE era irelevantă. Dimpotrivă, recurenta apreciază că întrebarea propusă CJUE este esențială pentru litigiul actual privind legalitatea deciziei contestate.

O a doua critică a hotărârii recurate, subsumată motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 C. proc. civ., se referă la faptul că, în mod greșit, prima instanță a reținut că decizia BEC contestată de reclamantă a fost motivată.

Cu privire la această critică, recurenta-reclamantă a arătat că, în cuprinsul deciziei contestate, BEC nu a explicat care sunt "datele", "activitatea", "conținutul și frecvența mesajelor postate", care ar justifica considerarea autorului postării ca reprezentând sau acționând în numele unui actor politic și de ce aceste postări constituie publicitate politică.

Subsumat motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta-reclamantă a criticat și faptul că prima instanță a reținut că BEC a făcut o interpretare și aplicare legală a definiției actorului politic prevăzută de art. 3 alin. (4) lit. g) din Regulamentul nr. 2024/900.

O ultimă critică a hotărârii recurate vizează împrejurarea că a fost respinsă în mod nelegal cererea de suspendare a efectelor deciziei contestate.

Referitor la această critică, recurenta-reclamantă a arătat că, în cauză, există vicii foarte grave privind nelegalitatea deciziei, care pare să fie (i) nefondată; (ii) emisă prin aplicarea eronată a dispozițiilor art. 3 alin. (4) litera (g) din Regulamentul nr. 900/2024; și (iii) cu un risc sporit de a încălca dreptul fundamental la libertatea de exprimare, iar în cazul în care Înalta Curte admite cererea de sesizare a CJUE pentru pronunțarea unei hotărâri preliminare, ar trebui să fie evident că interpretarea și aplicabilitatea literei (g) nu sunt clare și că acest lucru ar constitui, în sine, un motiv de suspendare a Deciziei.

Totodată, a doua condiție juridică pentru suspendare este, de asemenea, îndeplinită, întrucât eliminarea conținutului este o măsură ireparabilă prin natura sa, deoarece restabilirea conținutului la o dată ulterioară (i.e., după alegeri) ar putea fi inutilă atât pentru titularul contului, cât și pentru comunitatea care utilizează serviciile C.. Astfel, titularul contului este privat de dreptul său de a-și exprima opinia politică în perioada campaniei electorale, iar comunitatea nu poate primi această opinie, ci, probabil, doar la o dată ulterioară (după admiterea definitivă a contestației împotriva deciziei).

La termenul de judecată fixat pentru soluționarea prezentului recurs, Înalta Curte a pus în discuția recurentei-reclamante și a reprezentantului Ministerului Public excepția lipsei capacității procesuale de folosință a Biroului Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2025 invocată de către reprezentantul Ministerului Public, având în vedere faptul că acesta și-a încetat activitatea la data de 24.05.2025, și a reținut cauza spre soluționarea excepției invocate.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului, potrivit prevederilor art. 496-499 din C. proc. civ.

Învestită cu soluționarea cererii de recurs, Înalta Curte constată că se impune a analiza, cu prioritate, chestiunea vizând excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatului Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2025, având în vedere că aceasta este o excepție de fond (ce vizează încălcarea unei condiții de exercițiu a acțiunii civile), absolută (se încalcă norme de ordine publică) și peremptorie (admiterea sa conduce la împiedicarea soluționării fondului cererii), care poate fi ridicată de oricare dintre părți, de procuror sau de instanță din oficiu, în tot cursul procesului.

Capacitatea procesuală de folosință reprezintă aptitudinea persoanei de a avea drepturi și de a-și asuma obligații pe plan procesual.

Potrivit art. 56 alin. (1) C. proc. civ., text legal referitor la capacitatea procesuală de folosință, poate fi parte în judecată orice persoană care are folosința drepturilor civile.

Per a contrario, persoana care nu are sau care pierde folosința drepturilor civile pe parcursul judecății, pierzând capacitatea procesuală de folosință, nu poate sta în judecată.

În mod corelativ, Înalta Curte reține și norme legale cu caracter general, respectiv, art. 32 alin. (1) lit. a) C. proc. civ., potrivit cărora, "Orice cerere poate fi formulată și susținută numai dacă autorul acesteia: a) are capacitate procesuală, în condițiile legii", dar și art. 40 alin. (1) C. proc. civ., în conformitate cu care "Cererile făcute de o persoană care nu are capacitate procesuală sunt nule sau, după caz, anulabile. De asemenea, în cazul lipsei calității procesuale sau a interesului, instanța va respinge cererea ori apărarea formulată ca fiind făcută de o persoană sau împotriva unei persoane fără calitate ori ca lipsită de interes, după caz". Așadar, capacitatea procesuală de folosință este acea condiție de exercițiu a acțiunii civile constând în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi și obligații procesuale civile, astfel cum prevede art. 34 din C. civ.

Analizând, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatului Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2025, Înalta Curte apreciază că aceasta este întemeiată, raportat la prevederile art. 23 alin. (1) și alin. (4) din Regulamentul de organizare și funcționare a birourilor electorale constituite pentru alegerea Președintelui României din anul 2025, aprobat prin Hotărârea BEC nr. 1/H/22.02.2025 și publicat în Monitorul Oficial nr. 164/24.02.2025, în conformitate cu care:

(1) Biroul Electoral Central își încetează activitatea în termen de cel mult trei zile de la data publicării în Monitorul Oficial, Partea I, a hotărârii Curții Constituționale a României privind validarea rezultatului alegerilor pentru președintele ales. Data încetării activității este stabilită prin decizie a Biroului Electoral Central.

(...)

(4) Biroul Electoral Central, birourile electorale județene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului București și biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate asigură relația cu publicul și înregistrează actele recepționate cel mai târziu până la momentul anunțului public făcut de Curtea Constituțională a României privind validarea rezultatului alegerilor pentru președintele ales, pe care le soluționează până la momentul încetării activității.

Totodată, Înalta Curte are în vedere și Decizia nr. 6043 D emisă de Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2025 în 22 mai 2025, respectiv dispozițiile art. 1 din cuprinsul acesteia, ce prevăd următoarele:

"Art. 1. - Biroul Electoral Central își încetează activitatea la data de 24.05.2025, ora 23:59.

Din ansamblul acestor dispoziții, Înalta Curte reține că Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2025 a fost un organism electoral ce a funcționat în mod temporar și s-a format exclusiv pentru organizarea respectivelor alegeri.

Înalta Curte constată că cererea de chemare în judecată a fost introdusă la 14.05.2025. Cu toate că, la data introducerii cererii de chemare în judecată, pârâtul era legal constituit potrivit legii, instanța de control judiciar reamintește că prin Decizia nr. 6043D/22.05.2025 s-a dispus încetarea activității Biroului Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2025 la data de 24 mai 2025, ora 23:59.

Astfel, instanța de control judiciar are în vedere că activitatea Biroului Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2025 a încetat ulterior inițierii prezentului demers judiciar și, ca atare, constată lipsa capacității procesuale de folosință a pârâtului Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2025 în ceea ce privește calea de atac formulată în cauză.

Pentru considerentele expuse, având în vedere că una dintre condițiile de exercitare ale acțiunii, prevăzute de art. 32 alin. (1) C. proc. civ., nu este îndeplinită, Înalta Curte constată că se impune admiterea excepției lipsei capacității procesuale de folosință a intimatului-pârât Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2025 și respingerea recursului declarat de recurenta-reclamanta A., ca fiind formulat în contradictoriu cu o persoană rămasă fără capacitate procesuală de folosință.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatului-pârât Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2025.

Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva sentinței civile nr. 162/2025 pronunțate la 14 mai 2025 de Curtea de Apel București - Contestații electorale, ca fiind formulat în contradictoriu cu o persoană rămasă fără capacitate procesuală de folosință.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 26 iunie 2025.