ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2038/2025

Ședința publică din data de 9 aprilie 2025

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr. x/2023 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, în principal, obligarea pârâților la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim de compensare l00%, a medicamentului Cemiplimab (denumire comercială Libtayo) pentru indicația terapeutică neoplasm (cancer) de col uterin și, în subsidiar, la obligarea pârâtei Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România la evaluarea medicamentului Cemiplimab (denumire comercială Libtayo) pentru includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru indicația terapeutică neoplasm (cancer) de col uterin.

Prin sentința nr. 433 din 15 martie 2024, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal:

- a admis excepția tardivității invocării excepției inadmisibilității pentru neîndeplinirea procedurii prealabile, excepție invocată de pârâtul Guvernul României;

- a respins excepția inadmisibilității pentru neîndeplinirea procedurii prealabile, excepție invocată de pârâtul Guvernul României, ca tardiv formulată;

- a respins, ca neîntemeiate: excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Casa Națională de Asigurări de Sănătate (invocată de pârâta CNAS); excepția inadmisibilității, excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei și a lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Sănătății(invocate de pârâtul Ministerul Sănătății); excepțiile lipsei calității procesuale active a reclamantei și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (invocate de pârâta Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale); excepțiile inadmisibilității (prematurității și calificată ca fiind excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Guvernul României), excepții invocate de pârâtul Guvernul României;

- a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România și Casa Națională de Asigurări de Sănătate;

- a obligat pârâții să inițieze, din oficiu, procedura de evaluare a tehnologiilor medicale în vederea includerii medicamentului Cemiplimab (denumire comercială Libtayo) în lista cuprinzând denumirile comerciale internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații pe bază de prescripție medicală, pentru indicația terapeutică neoplasm (cancer) de col uterin;

- a respins, în rest, cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței nr. 433 din 15 martie 2024 a Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal au declarat recursuri principale pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale și recurs incident pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate

3.1. Recurentul-pârât Guvernul României prin Secretariatul General la Guvernului și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și respingerea în întregime a cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

3.2. Recurentul-pârât Ministerul Sănătății și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 4 și 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea în pare a sentinței și, în rejudecare, în principal: (i) admiterea excepției inadmisibilității cererii și respingerea cererii ca inadmisibilă, (ii) admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive și respingerea cererii ca fiind fomulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală, în subsidiar, pe fond, respingerea capătului principal de cerere ca neîntemeiat.

3.3. Recurenta-pârâtă Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței și, în rejudecare, respingerea în întregime a cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

3.4. Odată cu întâmpinarea, recurenta-pârât Casa Națională de Asigurări de Sănătate a formulat recurs incident întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței și, în rejudecare, respingerea în întregime a cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

II. Soluția instanței de recurs

Examinând, cu prioritate, în condițiile prevăzute de art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția lipsei capacității de folosință a intimatei-reclamante, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată și o va admite, pentru considerentele ce succed.

Potrivit art. 34 din C. civ., capacitatea de folosință este aptitudinea persoanei fizice de a avea drepturi și obligații civile, iar conform art. 35 din același act normativ, capacitatea de folosință începe la nașterea persoanei și încetează odată cu moartea acesteia.

Din perspectivă procesuală, Înalta Curte reține că, potrivit art. 32 alin. (1) lit. a), coroborat cu art. 40 din C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi inițiat și întreținut numai de către o persoană care deține capacitate procesuală de folosință, sub sancțiunea nulității actului de procedură, dispoziții aplicabile atât în cazul cererilor de chemare în judecată, cât și în cazul căilor de atac.

Excepția lipsei capacității de folosință este o excepție absolută și peremptorie, care poate fi invocată de către orice parte și de instanța de judecată, din oficiu, în orice stadiu al soluționării pricinii.

În raport de aceste considerații teoretice, se constată că, în cauză, din verificările efectuate, din oficiu, în baza de date a Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date (D.E.P.A.B.D.), potrivit referatului atașat la dosarului, a rezultat că intimata-reclamantă A. a decedat la data de 25 ianuarie 2024, având actul de deces înregistrat sub nr. x/2024 eliberat de Primăria Municipiului Slobozia, județul Ialomița.

Prin urmare, la data pronunțării sentinței recurate, intimata-reclamantă era lipsită de capacitate procesuală de folosință, respectiv de aptitudinea de a avea drepturi și obligații, intrând sub incidența dispozițiilor art. 40 din C. proc. civ., iar față de obiectul cauzei, care a vizat efectuarea demersurilor necesare în vederea asigurării unui tratament medical pentru afecțiunea de care suferă intimata-reclamantă, fiind strâns legat de persoana acesteia, nu se impune aplicarea dispozițiilor art. 412 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

III. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru considerentele arătate, având în vedere că una dintre condițiile de exercitare a acțiunii, prevăzute de art. 32 alin. (1) C. proc. civ., nu mai este îndeplinită, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ. coroborat cu art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va admite recursurile formulate de recurenții-pârâți Guvernul României, Ministerul Sănătății, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, va casa sentința recurata și, în rejudecare, va admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a reclamantei A., invocată din oficiu, și va anula cererea de chemare în judecată ca fiind formulată de o persoană fără capacitate procesuală de folosință.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile formulate de recurenții-pârâți Guvernul României, Ministerul Sănătății, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România și Casa Națională de Asigurări de Sănătate împotriva sentinței nr. 433 din 15 martie 2024 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și, în rejudecare:

Admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a reclamantei A., invocată din oficiu.

Anulează cererea de chemare în judecată ca fiind formulată de o persoană fără capacitate procesuală de folosință.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 9 aprilie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.