ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5659/2024

Ședința publică din data de 29 noiembrie 2024

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București – Contestații Electorale la data de 01.11.2024, sub nr. x/2024, astfel cum a fost precizată, reclamanta a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Biroul Electoral Central și Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 16 Dâmbovița, anularea deciziei nr. 180D/30.10.2024 de soluționare a contestației formulate împotriva procesului-verbal nr. x/30.10.2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 16 Dâmbovița.

În drept, cerere a fost întemeiată pe dispozițiile art. 19 alin. (2) Legea nr. 208/2015, art. 20 Legea nr. 554/2004.

2.1. Hotărârea Curții de Apel București – Contestații Electorale

Prin sentința civilă nr. 34 din 05.11.2024, Curtea de Apel București – Contestații Electorale a admis excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A.. și pe pârâții Biroul Electoral De Circumscripție nr. 16 Dâmbovița și Biroul Electoral Central, în favoarea Tribunalului Dâmbovița.

Pentru a pronunța această soluție, în esență, instanța a reținut că delimitarea competenței materiale în primă instanță de soluționare a acțiunilor de contencios administrativ și fiscal, între tribunal și curtea de apel, se face, ca principiu, pe baza criteriului rangului autorității de la care emană actul administrativ contestat, cu excepția litigiilor privitoare la taxe, impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora, unde criteriul este cel al sumei în discuție.

Curtea a apreciat că, în prezenta cauză, competența de soluționare se stabilește în funcție de criteriul rangului autorității emitente a actului contestat, întrucât procesul-verbal nr. x/30.10.2024 nu are ca obiect taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora. Or, de esența litigiului dedus judecății este contestarea unui act emis de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 16 Dâmbovița.

Împrejurarea că reclamanta înțelege să se judece și în contradictoriu cu Biroul Electoral Central nu este suficientă pentru a modifica competența materială de soluționare a cauzei, cât timp acest pârât nu a emis un act administrativ de natură a da naștere, modifica sau stinge raporturi juridice, ci doar un act de soluționare a unei contestații în cadrul jurisdicțiilor specifice activității electorale, având ca unic efect menținerea actului administrativ inițial, emis de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 16 Dâmbovița.

Determinant pentru stabilirea competenței este actul principal, care produce efecte juridice prin el însuși, de sine stătător, în speță, acesta fiind procesul-verbal nr. x/30.10.2024 emis de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 16 Dâmbovița. Actul emis de pârâtul Biroul Electoral Central în soluționarea contestației formulate de reclamant nu reprezintă decât expresia parcurgerii procedurii prevăzute de art. 19 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 rap. la art. 6 din Legea nr. 554/2004.

2.2. Hotărârea Tribunalului Dâmbovița

Prin sentința civilă nr. 621 din 21.11.2024, Tribunalul Dâmbovița, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a contestației către Curtea de Apel București, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecarea cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență.

Pentru a pronunța această soluție, Tribunalul a avut în vedere că reclamanta a înțeles să conteste, așa cum a arătat prin cererea de chemare în judecată și prin cererea precizatoare, Decizia Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului și Camerei Deputaților din anul 2024, organism constituit la nivel național, motiv pentru care a apreciat că aparține curților de apel competența de soluționare a cererii.

În ceea ce privește competența teritorială, Tribunalul a arătat că aceasta se determină conform art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, care prevede că reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său, iar sediul reclamantei se află în mun. București, în raza teritorială a Curții de Apel București.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra regulatorului de competență

Înalta Curte de Casație și Justiție, învestită cu soluționarea conflictului de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 135 din C. proc. civ., analizând obiectul cererii deduse judecății în raport de dispozițiile legale incidente, va trimite cauza spre competentă soluționare Curții de Apel București – Contestații Electorale, pentru considerentele ce urmează:

Obiectul prezentului demers judiciar îl reprezintă cererea formulată de reclamanta A. privind anularea Deciziei nr. 180D/30.10.2024 de soluționare a contestației împotriva procesului-verbal nr. x/30.10.2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 16 Dâmbovița.

Înalta Curte constată că actele atacate vizează alegerile din 2024 pentru Senat și Camera Deputaților.

De asemenea, se constată că Decizia nr. 180D/30.10.2024, emisă de Biroul Electoral Central constituit pentru Alegerile parlamentare din 2024, a fost dată în soluționarea cererii reclamantei de completare a Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 16 Dâmbovița cu reprezentanții A..

În acest sens, potrivit art. 19 alin. (1) și (2) din Legea nr. 208/2015: (1) Partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri conform prezentei legi, precum și candidații independenți pot contesta modul de formare și componența birourilor electorale, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestor birouri.

(2) Contestațiile se depun la și se soluționează de către organismul electoral constituit la nivelul imediat superior celui la care funcționează biroul la care se referă contestația sau de către Înalta Curte de Casație și Justiție, în cazul în care contestația se referă la Biroul Electoral Central, în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Decizia organismului electoral sau, după caz, hotărârea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție este definitivă.

De asemenea, potrivit Deciziei nr. 325 din 14 septembrie 2004 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 7 alin. (3), (4) și (5), art. 33 alin. (4) și art. 35 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale s-a reținut că: (...) hotărârile birourilor electorale sunt pronunțate în cadrul jurisdicțiilor specifice activității electorale, și ele nu exclud accesul liber la justiție. Aceste hotărâri, fiind acte cu caracter jurisdicțional ale organelor administrative, pot fi atacate în justiție de către cei interesați, în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990.

S-a mai reținut prin aceeași decizie că jurisprudența constantă a instanțelor judecătorești și a instanței supreme a admis contestarea, pe calea contenciosului administrativ comun, a hotărârilor birourilor electorale.

În același sens, se impun a fi reținute și considerentele Deciziei nr. 16 din 18 septembrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursurilor în interesul legii, prin care la paragraful 67 s-a arătat că atunci când a stabilit o competență specială pentru contestarea actelor organismelor electorale, legiuitorul în materie electorală a făcut o derogare de la cenzura actelor administrative pe calea contenciosului administrativ, derogare permisă de art. 5 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, având în vedere natura specifică a acestor acte și faptul că ele aparțin materiei contenciosului electoral, desprinsă din materia contenciosului administrativ general.

De asemenea, la paragraful 68 s-a statuat că atunci când legea organică stabilește o procedură specială de cenzură a actelor administrative se aplică această procedură, iar ori de câte ori în legile electorale nu se prevede o procedură specială de contestare a actelor emise de structurile electorale, în jurisprudență s-a recunoscut dreptul de acces la justiție potrivit Legii contenciosului administrativ, ca jurisdicție cu caracter general în materia actelor administrative.

În cauză se contestă Decizia nr. 180D/30.10.2024, emisă de Biroul Electoral Central în soluționarea contestației formulate împotriva procesului-verbal din 30.10.2024, încheiat de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 16 Dâmbovița.

În aceste condiții, dat fiind faptul că, în speță, contestațiile formulate împotriva deciziilor emise de Biroul Electoral Central în soluționarea cererilor de completare ale birourilor electorale de circumscripție județene sunt supuse cadrului procedural special prevăzut de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, în ceea ce privește competența de soluționare a cauzei sunt incidente dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, care prevăd că litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.

Concluzionând, în condițiile în care prin legea specială nu se prevede altfel, competența materială de soluționare a cererii de față revine secției de contencios administrativ și fiscal a curții de apel.

Din punct de vedere teritorial, incidente sunt prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului, urmând a se observa că atât reclamanta, cât și pârâtul au sediul în municipiul București.

În consecință, pentru considerentele anterior expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București – Contestații Electorale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A.. și pe pârâții Biroul Electoral Central și Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 16 Dâmbovița în favoarea Curții de Apel București - Contestații Electorale.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 29 noiembrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.