ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5532/2024

Ședința publică din data de 27 noiembrie 2024

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată transmisă pe e-mail la data de 31.10.2024 Înaltei Curți de Casație și Justiție –Secția de contencios administrativ și fiscal reclamanta A.., a atacat cu " recurs" Decizia nr. 185D/30.10.2024 emisă de Biroul Electoral Central, prin care a care a fost respinsă contestația sa formulată împotriva Procesului-verbal nr. x/28.10.2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 25 Ilfov.

Prin Rezoluția din data de 01.11.2024 Înalta Curte de Casație și Justiție – secția de contencios administrativ și fiscal, având în vedere art. 178 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, coroborat cu art. 20 alin. (1) lit. n) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, art. 19 alin. (2) din Legea nr. 208/2015, coroborate cu cele ale artl 13 alin. (8) din același act normativ, precum și jurisprudența consolidată la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care s-a statuat în sensul că Înalta Curte este competentă să soluționeze doar cererile formulate împotriva hotărârilor care privesc modul de constituire/completare a Biroului Electoral Central, iar nu și cererile formulate cu privire la hotărârile vizând constituirea/completarea biroului electorale organizate la nivelul unităților administrativ/teritoriale, inclusiv în ipoteza în care este vorba despre o decizie emisă de Biroul Electoral Central referitoare la aceste din urmă birouri electorale centrale, ca în cauza de față, văzând, totodată și prevederile art. 115 din Legea 208/2015, dar și art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 și aspectele statuate prin Decizia Curții Constituționale nr. 325/2004, a dispus trimiterea, pe cale administrativă, spre competentă soluționare a "recursului" promovat de reclamantă către Curtea de Apel București.

Astfel, cererea reclamantei A.. a fost înregistrată la data de 01.11.2024 pe rolul Curții de Apel București – Contestații Electorale sub număr de dosar x/2024

Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență

Hotărârea Curții de Apel București – Contestații Electorale

Prin sentința civilă nr. 37 din 05.11.2024, Curtea de Apel București – Contestații Electorale a admis excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Biroul Electoral Central și Biroul Electoral de Circumscripție nr. 25 Ilfov, având ca obiect "anulare Hotărâre Birou Electoral – Decizia nr. 185D/30.10.2024 " în favoarea Tribunalului Ilfov.

Pentru a pronunța această soluție, în esență, instanța a reținut dispozițiile art. 10 alin. (1) și (3) și art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004 ("sunt asimilate autorităților publice, în sensul prezentei legi, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obținut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică"), din a căror interpretare a observat că delimitarea competenței materiale în primă instanță de soluționare a acțiunilor de contencios administrativ și fiscal, între tribunal și curtea de apel, se face, ca principiu, pe baza criteriului rangului autorității de la care emană actul administrativ contestat, cu excepția litigiilor privitoare la taxe, impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora, unde criteriul este cel al sumei în discuție.

Astfel, a apreciat că în prezenta cauză, competența de soluționare se stabilește în funcție de criteriul rangului autorității emitente a actului contestat, întrucât Procesul-verbal nr. x/28.10.2024 nu are ca obiect taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora.

Curtea de Apel a reținut că în speță se contestă un act emis de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 25 Ilfov, iar împrejurarea că reclamanta înțelege să se judece și în contradictoriu cu Biroul Electoral Central nu este suficientă pentru a modifica competența materială de soluționare a cauzei, cât timp acest pârât nu a emis un act administrativ de natură a da naștere, modifica sau stinge raporturi juridice.

A mai reținut că determinant pentru stabilirea competenței este actul principal, care produce efecte juridice prin el însuși, de sine stătător, în speță, acesta fiind Procesul-verbal nr. x/28.10.2024, emis de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 25 Ilfov, în timp ce actul emis de pârâtul Biroul Electoral Central în soluționarea contestației formulate de reclamant nu reprezintă decât expresia parcurgerii procedurii prevăzute de art. 19 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 raportat la art. 6 din Legea nr. 554/2004.

Hotărârea Tribunalului Ilfov – secția Civilă

Prin sentința civilă nr. 2426 din data de 20 noiembrie 2024, Tribunalul Ilfov – secția Civilă a admis la rându-i excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București.

A constatat ivit conflictul negativ de competență și a trimis cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție – secția contencios administrativ și fiscal, pentru pronunțarea regulatorului de competență.

În considerentele sentinței, Tribunalul a reținut că, prin cererea ce face obiectul prezentului dosar reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central a formulat recurs (contestație) împotriva Deciziei nr. 185D/30.10.2024 emise de Biroul Electoral Central, solicitând desființarea deciziei contestate și anularea în totalitate a Procesului-verbal încheiat la data de 28.10.2024 de către Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 25 Ilfov.

Potrivit art. 19 alin. (1) și (2) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru funcționarea Autorității Electorale Permanente, dar și față de cele statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 325 din 14 septembrie 2004 2004 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 7 alin. (3), (4) și (5), art. 33 alin. (4) și art. 35 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, și cele reținute în paragraful 68 al Deciziei nr. 16/2017 pronunțată de ÎCCJ în recurs în interesul legii, Tribunalul Ilfov a constatat că, în vederea stabilirii competenței, sunt aplicabile dispozițiile generale prevăzute de art. 10 alin. (1) și alin. (3) din Legea nr. 554/2004.

Astfel, având în vedere că ceea ce se contestă în instanță este Decizia nr. 185D/30.10.2024 a Biroului Electoral Central pronunțată în contestație, act ce dispune cu privire la Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 25 Ilfov, verificarea legalității procesului-verbal al Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 25 Ilfov, având loc ca urmare a contestării Deciziei Biroului Electoral Central, Tribunalul Ilfov a reținut că pentru stabilirea competenței materiale relevantă este calitatea emitentului Deciziei nr. 185D/30.10.2024 și, prin raportare la emitentul deciziei, Biroului Electoral Central, ce reprezintă o autoritate publică centrală, competența materială de soluționare a cauzei aparține Curții de Apel.

Din perspectiva competenței teritoriale de soluționare a cauzei, a reținut că prin Hotărârea Guvernului nr. 109 din 30 ianuarie 2008 a fost recunoscut statutul de utilitate publică A.., astfel că, având în vedere totodată sediul reclamantei precum și dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, competența teritorială revine Curții de Apel București.

Considerentele Înaltei Curți asupra regulatorului de competență

Înalta Curte de Casație și Justiție, sesizată cu stabilirea regulatorului de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 135 din C. proc. civ., analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente, va trimite cauza spre competentă soluționare Curții de Apel București – Contestații Electorale, pentru considerentele ce urmează:

Argumentele de fapt și de drept relevante

Obiectul prezentului demers judiciar îl reprezintă cererea formulată de reclamanta A. privind desființarea Deciziei nr. 185D/30.10.2024 emise de Biroul Electoral Central, prin care a fost soluționată contestația formulată împotriva Procesului-verbal nr. x/28.10.2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 24 Ilfov, cu ocazia completării pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024 cu reprezentanții partidelor politice neparlamentare participante la alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din 01.12.2024.

În drept, cerere a fost întemeiată pe dispozițiile art. 19 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 și art. 20 din Legea nr. 554/2004.

Înalta Curte reține că actele atacate vizează alegerile din 2024 pentru Senat și Camera Deputaților.

Astfel, se constată că prin Procesul-verbal nr. x din data de 28.10.2024, emis de Biroul Electoral de Circumscripție nr. 25 – Județul Ilfov acesta a fost completat în etapa a doua cu reprezentanții celorlalte formațiuni politice care participă la alegeri, altele decât cele prevăzute de art. 13 alin. (5) din Legea nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare, a căror candidaturi au rămas definitive prin Procesul-verbal din 28.10.2024, în ordinea numărului de candidatori definitive.

Astfel cum a reținut Înalta Curte prin Rezoluția emisă la data de 01.11.2024, văzând prevederile art. 19 alin. (1) și (2) coroborate cu cele ale art. 13 alin. (8) din Legea nr. 208/2015: conform cărora: "(1) Partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri conform prezentei legi, precum și candidații independenți pot contesta modul de formare și componența birourilor electorale, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestor birouri.

(2) Contestațiile se depun la și se soluționează de către organismul electoral constituit la nivelul imediat superior celui la care funcționează biroul la care se referă contestația sau de către Înalta Curte de Casație și Justiție, în cazul în care contestația se referă la Biroul Electoral Central, în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Decizia organismului electoral sau, după caz, hotărârea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție este definitivă."

Art. 13 alin. (8) " Completarea birourilor electorale de circumscripție cu reprezentanții partidelor politice, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțelor politice și alianțelor electorale care participă la alegeri, ale căror date privind identitatea au fost comunicate conform alin. (6), se face în termen de 48 de ore de la data expirării termenului prevăzut la alin. (6), în ordinea numărului candidaturilor definitive în circumscripția electorală respectivă. În caz de egalitate a numărului de candidaturi, ordinea de completare a biroului electoral de circumscripție, până la concurența numărului maxim de membri, se stabilește prin tragere la sorți, în ședință publică."

De asemenea, ținând cont de cele statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 325 din 14 septembrie 2004 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 7 alin. (3), (4) și (5), art. 33 alin. (4) și art. 35 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, în sensul că: "(...) hotărârile birourilor electorale sunt pronunțate în cadrul jurisdicțiilor specifice activității electorale, și ele nu exclud accesul liber la justiție. Aceste hotărâri, fiind acte cu caracter jurisdicțional ale organelor administrative, pot fi atacate în justiție de către cei interesați, în condițiile legii contenciosului administrativ ...."

S-a mai reținut, prin aceeași decizie, că jurisprudența constantă a instanțelor judecătorești și a instanței supreme a admis contestarea, pe calea contenciosului administrativ comun, a hotărârilor birourilor electorale.

În același sens, se impun a fi menționate și considerentele Deciziei nr. 16 din 18 septembrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursurilor în interesul legii, prin care, la paragraful 67, s-a reținut că, " atunci când a stabilit o astfel de competență specială, legiuitorul în materie electorală a făcut o derogare de la cenzura actelor administrative respective conform dispozițiilor legii contenciosului administrativ, derogare permisă de art. 5 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, având în vedere natura specifică a acestor acte și faptul că ele aparțin materiei contenciosului electoral, desprinsă din materia contenciosului general", iar, la paragraful 68, s-a statuat că "Atunci când legea organică stabilește o procedură specială de cenzură a actelor administrative se aplică această procedură, iar ori de câte ori în legile electorale nu se prevede o procedură specială de contestare a actelor emise de structurile electorale, în jurisprudență s-a recunoscut dreptul de acces la justiție potrivit legii contenciosului administrativ, ca jurisdicție cu caracter general în materia actelor administrative".

În cauză, contrar celor reținute de Curtea de Apel București, se contestă Decizia nr. 185D/30.10.2024, emisă de Biroul Electoral Central în soluționarea contestației formulate împotriva Procesului-verbal nr. x/28.10.2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 25 Ilfov.

Deși este adevărat că prin Decizia nr. 185 D/30.10.2024 s-a menținut legalitatea Procesului-verbal nr. x/28.10.2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 25 Ilfov, iar reclamanta urmărește anularea acestuia, acest fapt nu poate avea semnificația dată de Curtea de Apel București în hotărârea de declinare a competenței, raportat la cele reținute anterior de Înalta Curte.

Cum în cauză se contestă Decizia nr. 185 D/30.10.2024 emisă de Biroul Electoral Central, astfel cum în mod corect a reținut și Tribunalul Ilfov, în vederea stabilirii competenței sunt aplicabile dispozițiile generale prevăzute de art. 10 alin. (1) și alin. (3) din Legea nr. 554/2004.

Astfel fiind, în condițiile în care prin legea specială nu se prevede altfel, Înalta Curte reține că, în speță, contestațiile formulate împotriva deciziilor emise de Biroul Electoral Central în soluționarea cererilor de completare ale birourilor electorale de circumscripție județene sunt supuse cadrului procedural special prevăzut de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, și, față de calitatea de autoritate publică centrală a emitentului actului contestat, respectiv Biroul Electoral Central, Înalta Curte, în regulator de competență, stabilește competența materială de soluționare a cererii de față în favoarea curții de apel și, având în vedere dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, competența de soluționare a cauzei revine Curții de Apel București – Contestații Electorale.

Temeiul legal al soluției adoptate asupra conflictului de competență

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte, având în vedere dispozițiile art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004, va stabili competența de soluționare a cauzei având ca obiect contestația formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâții Biroul Electoral Central și Biroul Electoral de Circumscripție nr. 25 Ilfov împotriva Deciziei nr. 185D/30.10.2024 emise de Biroul Electoral Central, în favoarea Curții de Apel București – Contestații Electorale

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei având ca obiect contestația formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâții Biroul Electoral Central și Biroul Electoral de Circumscripție nr. 25 Ilfov împotriva Deciziei nr. 185D/30.10.2024 emise de Biroul Electoral Central, în favoarea Curții de Apel București – Contestații Electorale.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 27 noiembrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.