Decizia nr. 4351/2024 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs împotriva încheierii nr. 513/2023 a Curții de Apel Cluj

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj – secția a III-a contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2023/a2, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Înalta Curte de Casație și Justiție, a solicitat instanței reexaminarea încheierii civile din 18.10.2023 pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2023 și revenirea asupra măsurii anulării cererii sale de chemare în judecată pentru faptul că nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru.

Încheierea atacată Prin încheierea civilă nr. 513 din 09 noiembrie 2023 a Curții de Apel Cluj – secția a III-a contencios administrativ și fiscal s-a admis excepția netimbrării cererii ridicată din oficiu. S-a anulat cererea de reexaminare formulată de reclamantul A. împotriva încheierii civile din 18 octombrie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2023.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva Încheierii menționate la pct. 2 a formulat apel (calea de atac intitulată "apel" fiind recalificată ca fiind "recurs"), reclamantul criticând-o pentru motive de nelegalitate și temeinicie.

Apărările formulate în recurs În cauză nu s-a formulat întâmpinare.

Procedura de soluționare a recursului În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 1 și art. 201 C. proc. civ., iar prin rezoluția din data de 29 februarie 2024 s-a fixat termen de judecată la data de 08 octombrie 2024, în ședință publică, cu citarea părților. II. Soluția Înaltei Curți cu privire la cererea de recurs Analizând, cu prioritate, excepția inadmisibilității recursului, în temeiul dispozițiilor art. 248 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este inadmisibil, pentru următoarele considerente: Înalta Curte reține că prevederile art. 457 alin. (1) din C. proc. civ. stipulează că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei, acestea dând expresie principiului potrivit căruia o cale de atac neprevăzută de lege este inadmisibilă. Astfel, căile de atac, termenele și condițiile în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, nici părțile și nici instanța de judecată neputând deroga de la textele de lege pentru exercițiul unei căi de atac. Prin urmare, persoana interesată poate formula căile de atac pe care le consideră necesare în apărarea drepturilor sale, însă în condițiile legii, cu respectarea normelor procesuale civile de ordine publică care reglementează regulile de sesizare a instanțelor judecătorești și de soluționare a cererilor deduse judecății, implicit a căilor de atac. Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie atât o încălcare a principiului legalității, cât și a principiului constituțional al egalității în fața legii, motiv pentru care, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept. Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii, cu respectarea acesteia. Raportat la datele speței de față, Înalta Curte constată că prezenta cale de atac a fost promovată împotriva încheierii civile nr. 513 din 09 noiembrie 2023 a Curții de Apel Cluj – secția a III-a contencios administrativ și fiscal, pronunțată în procedura de reexaminare prevăzută de art. 200 alin. (5) și următoarele din C. proc. civ. Potrivit dispozițiilor art. 200 alin. (7) C. proc. civ., cererea de reexaminare formulată împotriva încheierii prin care s-a anulat cererea de chemare în judecată pentru neîndeplinirea cerințele prevăzute la art. 194 – 197 C. proc. civ., "(...) se soluționează prin încheiere definitivă dată în camera de consiliu, cu citarea reclamantului, de către un alt complet al instanței respective, desemnat prin repartizare aleatorie, care va putea reveni asupra măsurii anulării dacă aceasta a fost dispusă eronat sau dacă neregularitățile au fost înlăturate în termenul acordat potrivit alin. (3)." Astfel, petentul a formulat cale de atac împotriva unei hotărâri definitive, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., pronunțată în soluționarea unei cereri de reexaminare a încheierii de anulare a cererii de chemare în judecată, hotărâre care nu este susceptibilă a fi atacată cu apel sau recurs. Prin urmare, părțile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătorești pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac. În consecință, pentru considerentele arătate, în temeiul dispozițiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul formulat de recurentul-reclamant A. împotriva încheierii civile nr. 513 din 9 noiembrie 2023 pronunțate de Curtea de Apel Cluj – secția a III-a contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.