ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 572/2023

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 08.08.2019 sub numărul x/2019, reclamanta S.C. A. S.A., a solicitat în contradictoriu cu pârâta Casa Naționala de Asigurări de Sănătate (CNAS) pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună anularea notificării x/06.02.2018 emisa de Casa Naționala de Asigurări de Sănătate, anularea adresei nr. x/18.03.2018 astfel cum a fost completată prin adresa nr. x/11.06.2019 de soluționare a contestației, anularea actului administrativ(necomunicat) prin care a fost stabilită valoarea procentului "p", comunicată prin notificarea nr. x/06.02.2018 și obligarea CNAS la reverificarea tuturor datelor incluse inițial în notificarea nr. x/06.02.2018, astfel încât să fie eliminate orice erori de raportare din partea furnizorilor de medicamente (spitale, farmacii, centre de dializă) și a caselor de asigurări de sănătate.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 319 din data de 8 martie 2021, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis în parte cererea formulată de reclamanta A. S.A., în contradictoriu cu pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate și a anulat notificarea nr. x/06.02.2018 în privința consumului aferent codului CIM W42284004. A respins în rest cererea, ca neîntemeiată.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței civile nr. 319 din data de 8 martie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea în parte a hotărârii atacate și, în rejudecare, respingerea în totalitate a cererii de chemare în judecată. Instanța de fond s-a raportat în mod eronat la mecanismul instituit de către legiuitor cu privire la contribuția trimestrială instituită prin O.U.G. nr. 77/2011, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit dispozițiilor art. 3 alin. (3) din O.U.G. nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, obligațiile Casei Naționale de Asigurări de Sănătate vizează comunicarea valorii procentului "p" odată cu consumul trimestrial prevăzut la art. 5 alin. (7) din actul normativ mai sus menționat. Astfel, în aplicarea prevederilor legale, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a transmis Notificarea a cărei anulare se solicită, în format electronic procentul "p" și valoarea consumului centralizat la nivel național pentru medicamentele incluse în programele naționale de sănătate, precum și pentru medicamentele cu sau fără contribuție personală, folosite în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripție medicală prin farmaciile cu circuit deschis, în tratamentul spitalicesc și pentru medicamentele utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializă, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, aferent medicamentelor din lista pentru care se datorează contribuția trimestrială, depusă la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, în baza prevederilor art. 4 din O.U.G. nr. 77/2011, cu modificările și completările ulterioare, de către deținătorii de autorizație de punere pe piață (DAPP). Precizează recurenta faptul că medicamentul codificat cu codul CIM W42284004: - a fost declarat conform datelor centralizate privind consumul total de medicamente înregistrat corespunzător datelor din platforma informatică a asigurărilor sociale de sănătate. Aceste medicamente au fost raportate de către furnizorii de servicii medicale/medicamente menționați la art. 5 alin. (4) din O.U.G. nr. 77/2011, cu modificările și completările ulterioare, la casele de asigurări de sănătate ca medicamente eliberate pacienților la nivelul trim. IV 2018. - a fost listat în Catalogul național al prețurilor medicamentelor autorizate de punere pe piață în România (CANAMED), fiind evident că prețul acestor medicamente a fost solicitat de reprezentantul deținătorului de autorizație de punere pe piață raportat la incidența prevederilor Ordinului Ministrului Sănătății nr. 810/2015 pentru aprobarea prețurilor maximale ale medicamentelor utilizate/comercializate de către furnizorii de servicii medicale sau medicamente aflați în relație contractuală cu Ministerul Sănătății, casele de asigurări de sănătate și/sau direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București, cuprinse în Catalogul național al prețurilor medicamentelor!autorizate de punere pe piață în România,-cu modificările și completările ulterioare și Ordinului Ministrului Sănătății nr. 75/2009 pentru aprobarea Normelor privind modul de calcul al prețurilor la medicamentele de uz urna, cu modificările și completările ulterioare, acte normative care se aplică tuturor medicamentelor de uz uman pentru care a fost emisă o autorizație de punere pe piață valabilă pe teritoriul României și care se comercializează pe teritoriul României în conformitate cu prevederile legii (act normativ abrogat prin intrarea în vigoare a H.G. nr. 800/2016 pentru aprobarea Metodologiei privind modul de calcul și procedura de avizare și aprobare a prețurilor maximale ale medicamentelor de uz uman cu autorizație de punere pe piață în România', publicat în Monitorul Oficial nr. 869 din 31.10.2016, Partea I). În CANAMED sunt incluse medicamentele utilizate/comercializate de către furnizorii de servicii medicale sau medicamente aflați în relație contractuală cu Ministerul Sănătății (DSP), casele de asigurări de sănătate și/sau DSP. În conformitate cu prevederile art. 1 din O.U.G. nr. 77/2011, cu modificările și completările ulterioare contribuția nu se limitează doar la lista medicamentelor de care beneficiază asigurații în tratament ambulatoriu, listă aprobată prin H.G. nr. 720/2008, cu modificările și completările ulterioare. De asemenea, menționează recurenta-reclamantă faptul că, între datele de vânzare (comercializare) și datele de consum ale medicamentelor, există în mod obișnuit un decalaj de timp, iar ceea ce contează în stabilirea elementelor ce stau la baza contribuției clawback este data consumului de medicamente (data eliberării efective către pacienți) și nu data comercializării lor în lanțul de distribuție (distribuitori angros, farmacii de circuit deschis și/sau farmacii de circuit închis). Medicamentele prevăzute la art. 1 din O.U.G. nr. 77/2011, cu modificările și completările ulterioare pot fi consumate prin toate canalele de eliberare menționate la art. 5, alin. (4) din actul normativ mai sus menționat, și suportate din FNUASS și bugetul Ministerului Sănătății la nivelul procentului de compensare; din prețul de referință, respectiv la nivelul prețului de decontare sau prețului de achiziție, în funcție de canalul de eliberare. Astfel, prin raportare la reținerile instanței de fond cu privire la faptul că medicamentul cu codul CIM W42284004 nu figurează în Lista de medicamente depusă de reclamantă, rezultă că acesta a fost comunicat în mod eronat în anexa la notificarea emisă de CNAS reclamantei. Medicamentele incluse în programele naționale de sănătate, medicamentele cu și fără contribuție personală folosite în tratamentul ambulatoriu, pe bază de prescripție medicală, astfel cum sunt prevăzute la art. 1 și art. 3 din O.U.G. nr. 77/2011, cu modificările și completările ulterioare, eliberate prin canalele de eliberare respective farmacii, unități sanitare cu paturi și centre de dializă și raportate lunar de către acestea, pot proveni din stocurile anterioare, din stocurile și achiziția curentă sau chiar din achiziția curentă, astfel încât datele de consum (eliberare) nu pot fi opozabile integral datelor de vânzări. Prin urmare, consumul de medicamente poate proveni și din stocuri anterioare fără a fi condiționat de prezența medicamentului în Lista de medicamente depusă de subiectul plătitor al contribuției trimestriale în temeiul prevederilor art. 4 din O.U.G. nr. 77/2011, cu modificările și completările ulterioare, așa cum a reținut instanța de fond în mod eronat, prin raportare la mecanismul învederat. Astfel, există posibilitatea ca între data achiziționării unui medicament și data eliberării acestuia către pacient să existe un decalai de timp. Mai mult, apreciază recurenta că A. S.A. a declarat codul CIM W42284004 la poziția nr. 66 în adresa înregistrată la CNAS cu nr. 2741/10.04.2018, prin care subiectul plătitor al contribuției trimestriale a transmis lista medicamentelor pentru care înțelege să plătească contribuția în trimestrul IV 2018.

Apărarea formulată în cauză Intimata-reclamantă A. S.A. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat.

Recursul inicident formulat de reclamantă Recurenta-reclamantă a formulat recurs incident prin care a solicitat admitere recursului, casarea în parte a sentinței recurate ți în rejudecarea cauzei să admită cererea de chemare în judecată și în ceea ce privește anularea notificării nr. x/06.02.2019. În motivarea recursului incident, recurenta-reclamantă a prezentat următoarele argumente: Considerentele sentinței dovedesc neanalizarea amplelor argumente expuse prin cererea introductivă, legate de lipsa de transparența a modalității în care sunt comunicate elementele prevăzute de O.U.G. nr. 77/2011, respectiv valoarea consumului de medicamente suportate din FNUASS și din bugetul MS. Tocmai lipsa oricăror elemente care să determine rațiunea care se află in spatele datelor privind consumul determină lipsirea subscrisei de orice garanție împotriva arbitrariului, fiind imposibilă orice verificare a corectitudinii acestora. În primul rând în susținerea cererii de recurs recurenta-reclamantă face referire la decizia nr. 476/29.01.2021 a Înaltei Curți și decizia nr. 6469/13.12.2019 prin care s-a reținut ca notificări identice celei din prezenta cauză trebuie anulate, deoarece nu sunt motivat. În al doilea rând, ideea pe care indirect o sugerează CNAS, respectiv faptul că eventuala problemă de transparență ar avea drept sursă legislația secundară ce reglementează modalitatea de colectare a datelor privind consumul, arătăm că subscrisa nu are de ce să conteste sistemul de raportare instituit de art. 5 alin. (4), alin. (6) și alin. (7) din O.U.G. nr. 77/2011 pentru simplul motiv că nu este destinatara acestor norme. Practic, în baza acestor norme juridice primare, CNAS a adoptat un cadru juridic secundar destinat entităților care consumă medicamente (spitale, farmacii, centre de dializă), prin care să se facă raportarea consumului și a tuturor datelor legate de acesta. În al treilea rând, astfel cum a argumentat pe larg în fața instanței de fond, recurentul afirmă că nu contestă sistemul de raportare, după cum eronat a reținut instanța de fond, ci contestă că CNAS nu îi permite accesul, prin comunicarea unor date adecvate, la modalitatea în care se construiește consumul de medicamente într-un trimestru. În al patrulea rând, după cum rezultă din notificarea ce face obiectul cauzei, recurenta primește de la CNAS un set minimal de informații care, presupunând că i-ar permite să calculeze pur matematic valoarea contribuției, nu îi oferă nicio pârghie de control. Altfel spus, deși notificarea este motivată formal în drept, nu există și o motivare în fapt a acesteia. În acest sens, trebuie reținut că dreptul de a contesta datele comunicate de către CNAS devine efectiv doar dacă contestatorul are posibilitatea reală de a verifica modul de calcul utilizat de CNAS, deoarece plătitorul contribuției este cel care trebuie să stabilească, calculeze și declare contribuția. În al cincilea rând, în ciuda celor afirmate de CNAS, aceasta are la dispoziție toate informațiile necesare pentru a oferi plătitorilor contribuției clawback informații complete și transparente asupra bazei de calcul a contribuției. În al șaselea rând, toate argumentele prezentate de CNAS și care vizează aspecte ce țin de dreptul concurenței nu pot fi reținute pentru simplul motiv că recurenta-reclamantă nu solicită să i se comunice datele de consum ale tuturor deținătorilor de APP, ci doar ale sale. În al șaptelea rând, deși CNAS încearcă să se disculpe de orice răspundere pentru datele comunicate, este evident că aceasta este chemată să se asigure că în sistemul de asigurări de sănătate nu sunt acordate și decontate medicamente care nu îndeplinesc toate condițiile legale în acest sens. CNAS trebuie să procedeze la verificarea existentei îndeplinirii condițiilor pentru plata contribuției clawback. În mod greșit a respins în parte prima instanță elementul de nelegalitate privind includerea în notificarea a unor produse ce nu putea fi consumate în perioada de referință Pe lângă toate elemente de nelegalitate expuse în secțiunile precedente și care, prin ele însele, ar trebui să conducă la revocarea notificării, mai susține recurenta că valoarea consumului de medicamente comunicată de CNAS include nu doar medicamentele real si efectiv suportate din FNUASS si bugetul MS. Includerea, de către CNAS, a unor sume care, în mod real, nu au fost și nu au putut fi decontate din fonduri publice pentru acoperirea consumului de medicamente compensate în trimestrul IV al anului 2018, viciază - sub aspectul legalității - atât informațiile care permit stabilirea procentului "p", cât și valoarea consumului de medicamente suportat din FNUASS și din bugetul MS aferent vânzărilor plătitorului de contribuție. Astfel, în concret, recurenta apreciază că a arătat prin cererea introductivă că există mai multe medicamente care nu puteau fi consumate în perioada de referință și care, în ciuda acestui fapt, au fost incluse de CNAS în notificare, generând astfel obligația noastră de a plăti contribuția clawback. Dintre toate aceste medicamente, prima instanță a acceptat argumentele sale doar în ceea ce privește medicamentul W42284004 - Omeprazol LPH 20mg. În mod nelegal a respins prima instanță argumentele prezentate cu privire la celelalte medicamente incluse eronat în notificare. 5. Procedura de soluționare a recursului În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013. În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția completului investit cu soluționarea cererii de recurs, s-a fixat termen de judecată la data de 07 februarie 2023.

Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursurilor declarate în cauză Examinând hotărârea atacată, în raport de criticile recurentei-pârâte subsumate motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., a argumentelor invocate în apărare de către intimata-reclamantă prin întâmpinarea formulată în cauză, precum și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul formulat de parte este nefondat, pentru considerentele ce succed. În temeiul art. 488 alin. (1) C. proc. civ., casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate: când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material. Potrivit acestui motiv de recurs, casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, hotărârea fiind dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii atunci când instanța a recurs la textele de lege aplicabile speței dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omițând unele condiții pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greșit. În cauza de față aceste motive nu sunt incidente, după cum se va arăta în continuare. Din perspectiva contextului factual, se reține că intimata-reclamantă S.C. A. S.A., a solicitat în contradictoriu cu pârâta Casa Naționala de Asigurări de Sănătate (CNAS) pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună anularea notificării x/06.02.2018 emisa de Casa Naționala de Asigurări de Sănătate, anularea adresei nr. x/18.03.2018 astfel cum a fost completată prin adresa nr. x/11.06.2019 de soluționare a contestației, anularea actului administrativ (necomunicat) prin care a fost stabilită valoarea procentului "p", comunicată prin notificarea nr. x/06.02.2018 și obligarea CNAS la reverificarea tuturor datelor incluse inițial în notificarea nr. x/06.02.2018, astfel încât să fie eliminate orice erori de raportare din partea furnizorilor de medicamente (spitale, farmacii, centre de dializă) și a caselor de asigurări de sănătate. Prin recursul declarat de către recurenta-pârâtă CNAS aceasta a apreciat că instanța de fond a admis în parte cererea de chemare în judecată prin anularea notificării nr. x/06.02.2018 în privința consumului aferent codului CIM W42284004, în mod greșit. Contrar criticilor recurentei-pârâte și în acord cu opinia instanței de fond, Înalta Curte reține că în ceea ce privește codul CIM W42284004, acesta nu figurează pe Lista de medicamente depusă de intimata-reclamantă, astfel încât a fost înscrisă în mod eronat în anexa la notificarea contestată. Având în vedere această situație anularea notificării nr. x/06.02.2019 în privința consumului aferent codului CIM W42284004 este remediul just pentru îndreptarea acestei omisiuni. Medicamentul având Cod CIM W42284004 - Omeprazol LPH 20mg x 30 cps. Gastro a fost retras voluntar din piață (toate seriile), ultimele unități comerciale fiind restituite către depozitul A. la data de 31 ian. 2018 astfel cum rezultă din Anexa nr. 12 a cererii introductive. Înalta Curte reține că acest produsul a fost retras de pe piață "ca urmare a rezultatului neconform pentru parametrul test de dizolvare pentru seria de produs aflată în stabilitate, serie anuală pentru 2017 - neconformitate de clasa II", astfel cum rezultă din adresa transmisă de subscrisa către Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România. După această dată produsul nu a mai fost comercializat, nu a mai fost raportat de A. în lista de APP-uri comercializate în trim. IV 2018, astfel încât nu pot exista, consumuri care sa genereze contribuție clawback. Prin cererea de recurs CNAS s-a limitat să susțină că intimata a declarat codul CIM W42284004 la poziția nr. 66 în adresa înregistrată la CNAS cu nr. 2741/10.04.2018, prin care subiectul plătitor al contribuției trimestriale a transmis lista medicamentelor pentru care înțelege să plătească contribuția în trimestrul IV 2018. Această precizare este neconformă, în măsura în care din declarația anexată cererii de recurs se menționează în mod explicit că această vizează trimestrul I 2018, dată la care ultimele serii încă se aflau în proces de retragere de pe piață. Față de cele prezentate mai sus, recursul declarat de recurenta-reclamantă Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu este nefondat, urmând a fi respins ca atare. Înalta Curte, cu privire la recursul incident declarat de reclamanta A. S.A., apreciază de acemenea că acesta este nefondat. În susținerea recursului incident, recurenta-reclamntă a precizat că instanța de fond a interpretat în mod greșit cauza, în contra raționamentului instanței de fond, recurenta apreciin că Notificarea nr. x/06.02.2018 nu este motivată și că aceasta include în mod eronat o serie de medicamente ce nu pot intra în baza de calcul a contribuție. Instanța de recurs reține că prin Notificarea nr. x/06.02.2018 Casa Națională de Asigurări de Sănătate a comunicat reclamantei A. o serie de date necesare în vederea stabilirii și achitării contribuției clawback aferente trimestrului IV al anului 2018 astfel cum această contribuție este reglementată de dispozițiile O.U.G. nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății(fila x ds. fond). Înalta Curte constată că atât prin cererea de chemare în judecată, cât și prin recursul incident, reclamanta nu invocă lipsa motivării notificării, ci imposibilitatea verificării datelor comunicate centralizat de intimata-pârâtă CNAS, prin raportare la sursele efective ale consumurilor înregistrate pe canalele de eliberare a medicamentelor, reclamanta susținând că nu are nicio pârghie de control a informațiilor primite în vederea calculării contribuției clawback. Argumentele prezentate de către recurenta-reclamantă în privința legalității notificării se circumsciru unor argumente de neconstituționalitate a normei în temeiul căreia acest act a fost emis, vizând lipsa de transparență fiscală și nu a unor aspecte de nelegalitate a actului, sancționabile de către instanța de contencios administrativ, în condițiile în care notificărea respectă întru totul conținutul stabilit prin dispozițiile art. 5 alin. (7) din O.U.G. nr. 77/2011. În ceea ce privește hotărârile judecătorești indicate de recurenta-reclamantă, care, în opinia acesteia, susțin motivul de nelegalitate referitor la nemotivarea notificărilor emise de CNAS, Înalta Curte observă că acestea nu conturează o orientare jurisprudențială unitară a Înaltei Curți în acest sens. Contrar hotărârilor judecătorești invocate de reclamantă, Înalta Curte face trimitere la deciziile nr. 3811/2017, 3415/2019, 2349/2019, 423/2020 și 4067/2020, care cuprind considerente similare celei din prezenta decizie, în privința caracterului motivat al notificărilor emise de CNAS, în acord cu prevederile art. 5 alin. (7) din O.U.G. nr. 77/2011. Pe de altă parte, nu trebuie omis și că fiecare cauză se bucură de particularitățile sale de fapt și de drept și vizează alte notificări emise de recurenta CNAS decât cele din prezenta cauză, raportat la alt cadru legislativ (în condițiile în care legislația incidentă taxei clawback a suferit multiple modificări de la adoptarea O.U.G. nr. 77/2011), astfel încât, deși s-a invocat existența unei similarități la nivelul conținutul notificărilor, instanța din prezenta cauză nu poate recurge la o analiză comparativă a acestora, pentru a concluziona în sensul dorit de recurenta-reclamantă. Înalta Curte, apreciază că instanța de fond, a analizat în mod corect legalitatea notificării nr. x/06.02.2018 contestată în raport de legislația incidentă la data emiterii sale (februarie 2018), iar pentru argumentele anterior expuse, apreciază că critica formulată de recurenta-reclamantă sub aspectul nemotivării acestui act adminsitrativ nu este întemeiată, în speță la emiterea acestui act adminsitrativ, autoritatea emitentă a respectat dispozițiile O.U.G. nr. 77/2011. În ceea ce privește nelegalitate notificării din perspectiva includerii unor medicamente în mod eronat în cuprinsul său, Înalta Curte apreciază că instanța de fond a efectuat o analiză judicioasă a cauzei cu privire la presupusa neconcordanța unor coduri CIM cu medicamentele pe care acestea le reprezentau. În speță, se reține în acord cu instanța de fond că în ceea ce privește codul CIM W00492002, intimata CNAS a dovedit că a rezultat o eroare de înregistrare, în realitate vizând un alt medicament pentru care partea reclamantă era deținător al autorizației de punere pe piață (astfel furnizorii au înregistrat acest cod CIM când în realitate trebuia înregistrat codul CIM W00492003 corespunzător medicamentului Atenololum LPH 50 mg având ca deținător de autorizație de punere pe piață A., medicament care este inclus în lista depusă de reclamantă aferentă trim. IV 2018 la poziția 11; codul CIM W00492003 a fost înregistrat pe factura de achiziție, ce a stat la baza înregistrării făcute de furnizorul de servicii medicale). Pentru codul CIM W0292001 instnța de fond a reținut just că din verificările efectuate de CNAS a rezultat o eroare de înregistrare în privința sumei de 7,46 RON. Astfel pentru suma de 5,53 RON în CNAS a stabilit că un alt medicament pentru care partea reclamantă era deținător al autorizației de punere pe piață(astfel furnizorii au înregistrat acest cod CIM când în realitate trebuia înregistrat codul CIM W02920004 corespunzător medicamentului Enalapril LPH 10 mg având ca deținător de autorizație de punere pe piață tot A., medicament care este inclus în lista depusă de reclamantă aferentă trim. IV 2018 la poz. 35; codul CIM W02920004 a fost înscris pe factura de achiziție ce a stat la baza înregistrării făcute de furnizorul de servicii medicale). În această situație intimata CNAS a stabilit că valoarea aferentă codului CIM W02920001 comunicată prin anexa la notificare, în sumă de 7,46 RON se diminuează și va fi în sumă de 5,53 RON. Aceeași situație a privit și codul CIM W02921001 față de care a existat o eroare privitoare la suma de 97,25 RON, în sensul că acea sumă privea un alt medicament, suma corectă atribuită acelui cod CIM fiind de 73,16 RON și în realitate trebuia trecut codul CIM x. Față de codul CIM W03264001 din verificările efectuate de CNAS a rezultat o eroare de înregistrare în privința sumei de 268,72 RON. Pentru suma de 244,48 RON în CNAS a stabilit că un alt medicament pentru care partea reclamantă era deținător al autorizației de punere pe piață astfel furnizorii au înregistrat acest cod CIM când în realitate trebuia înregistrat codul CIM W03264003 corespunzător medicamentului Furosemid LPH 40 mg având ca deținător de autorizație de punere pe piață tot A., medicament care este inclus în lista depusă de reclamantă aferentă trim. IV 2018 la poz. 38; codul CIM W03264003 a fost înscris pe facturile de achiziție ce au stat la baza înregistrării făcute de furnizorul de servicii medicale. În consecință, CNAS a stabilit că valoarea aferentă codului CIM W03264003 comunicată prin anexa la notificare, în sumă de 268,72 RON se diminuează și va fi în sumă de 244,48 RON. În privința codului CIM W12246001 din verificările efectuate de CNAS a rezultat o eroare de înregistrare în privința sumei de 18.44 RON. Astfel pentru suma de 8,31 RON în CNAS a stabilit că un alt medicament pentru care partea reclamantă era deținător al autorizației de punere pe piață(astfel furnizorii au înregistrat acest cod CIM când în realitate trebuia înregistrat codul CIM W12246003 corespunzător medicamentului Nitrazepam LPH 5 mg având ca deținător de autorizație de punere pe piață tot A., medicament care este inclus în lista depusă de reclamantă aferentă trim. IV 2018 la poz. 52; codul CIM W12246003 a fost înscris pe facturile de achiziție ce au stat la baza înregistrării făcute de furnizorul de servicii medicale). În consecință, CNAS a stabilit că valoarea aferentă codului CIM W12246003 comunicată prin anexa la notificare, în sumă de 18,44 RON se diminuează și va fi în sumă de 13,20 RON. Față de codul CIM W42973001 din verificările efectuate de CNAS a rezultat o eroare de înregistrare în privința sumei de 53,59 RON. Astfel pentru suma de 43,12 RON în CNAS a stabilit că un alt medicament pentru care partea reclamantă era deținător al autorizației de punere pe piață(astfel furnizorii au înregistrat acest cod CIM când în realitate trebuia înregistrat codul CIM W42973003 corespunzător medicamentului Metoprolol LPH 25 mg având ca deținător de autorizație de punere pe piață tot A., medicament care este inclus în lista depusă de reclamantă aferentă trim. IV 2018 la poz. 46; codul CIM W42973003 a fost înscris pe facturile de achiziție ce au stat la baza înregistrării făcute de furnizorul de servicii medicale; de asemenea furnizorii au înregistrat acest cod CIM când în realitate trebuia înregistrat codul CIM 07223003 corespunzător medicamentului Metoprolol LPH 25 mg având ca deținător de autorizație de punere pe piață tot A., medicament care este inclus în lista depusă de reclamantă aferentă trim. IV 2018 la poz. 47; codul CIM W42973003 a fost înscris pe facturile de achiziție ce au stat la baza înregistrării făcute de furnizorul de servicii medicale). În consecință, CNAS a stabilit că valoarea aferentă codului CIM W42973001 comunicată prin anexa la notificare, este în sumă de 53,59 RON. Iar în ceea ce privește ultimul cod CIM W58781001 pe care recurentul-reclamant l-a apreciat că nu este dovedit, instanța de recurs reține că din verificările efectuate de CNAS a rezultat o eroare de înregistrare în privința sumei de 174,46 RON. Astfel pentru suma de 155,29 RON în CNAS a stabilit că un alt medicament pentru care partea reclamantă era deținător al autorizației de punere pe piață(astfel furnizorii au înregistrat acest cod CIM când în realitate trebuia înregistrat codul CIM W58781002 corespunzător medicamentului Ketotifen LPH 1 mg având ca deținător de autorizație de punere pe piață tot A., medicament care este inclus în lista depusă de reclamantă aferentă trim. IV 2018 la poz. 41; codul CIM W W58781002 a fost înscris pe facturile de achiziție ce au stat la baza înregistrării făcute de furnizorul de servicii medicale). În consecință, CNAS a stabilit că valoarea aferentă codului CIM W12246003 comunicată prin anexa la notificare, în sumă de 174,46 RON se diminuează și va fi în sumă de 155,29 RON. Critica recurentei-reclamante conform căreia instanța de fond a preluat apărarea intimatei CNAS nu se confirmă având în vedere materialul probator administrată în cauză, respectiv răspunsul la contestația administrativă formulată împotriva notificării în cuprinsul căreia s-a prezentat în detaliu situația erorilor materiale și a îndreptărilor acestora, prin care s-a stabilit în mod cert codurile CIM aferente medicamentelor puse în piață pentru perioada sem. IV din 2018 și a valorii acestor medicamente. Prin urmare, Înalta Curte constată că sentința recurată, este legală, fiind dată cu corecta interpretare și aplicare a normelor de drept incidente circumstanțelor de fapt reținute în cauză, motivele invocate prin cererea de recurs și prin recursul incident nefiind în măsură să conducă la reformarea acesteia. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., republicat, raportat la dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate și recursul incident declarat de reclamanta A. S.A. împotriva sentinței nr. 319 din data de 8 martie 2021 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca fiind nefondate.