ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 06.03.2024

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 515/2024

HOTĂRÂRE
06.03.2024
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 515/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)

Ședința publică din data de 6 martie 2024

Deliberând asupra recursului și subliniind, în prealabil, că, potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanței de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate și analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins (...)", reține următoarele:

Prin cererea înregistrată la 08.04.2022 pe rolul Tribunalului Galați, secția I civilă sub nr. x/2022, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâta Școala Profesională Specială "B." Galați, solicitând obligarea acesteia la calculul indemnizației pentru învățământ special prin aplicarea majorării de 15% la salariul de bază, pentru perioada 01.01-30.06.2017, potrivit art. 3

3

alin. (4) lit. a) din O.U.G. nr. 57/2015, și la menținerea dreptului salarial la același nivel până la 31.12.2017, potrivit art. 38 alin. (2) din Legea nr. 153/2017.

A solicitat, de asemenea, obligarea pârâtei la calcularea drepturilor salariale prin aplicarea majorării de 25% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017 începând cu luna ianuarie 2018 și prin aplicarea majorării de 20% față de nivelul acordat pentru luna februarie 2018 începând cu luna martie 2018 - potrivit prevederilor art. 38 alin. (3) lit. a) și d) din Legea nr. 153/2017 -, obligarea la calculul tranșelor de majorare a salariilor de bază brute începând cu 01.01.2019 și ulterior, începând cu 01.01.2020, cu procentul de 1/4 din diferența dintre salariul de bază din anul 2022 și salariul de bază din luna decembrie 2018 - ambele, cu includerea drepturilor salariale pentru activitatea de învățământ special - potrivit prevederilor art. 38 alin. (4

1

) din Legea nr. 153/2017 și a Deciziei nr. 24/15.11.2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, precum și obligarea la plata diferențelor dintre salariile legal calculate și cele efectiv plătite, începând cu 01.01.2017, sume actualizate cu coeficientul de inflație și cu calcularea dobânzii penalizatoare de la scadența fiecărei sume, până la achitarea integrală.

Prin sentința civilă nr. 228/02.03.2023, Tribunalul Galați, secția I civilă a admis cererea și a obligat pârâta la calculul și la plata către reclamantă a indemnizației pentru învățământ special prin aplicarea procentului de 15% la salariul de bază, pentru perioada 01.01-30.06.2017, și la menținerea dreptului salarial la același nivel până la 31.12.2017, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății și cu dobânda legală penalizatoare calculată asupra acestor drepturi salariale, începând cu data scadenței fiecărui drept și până la data plății efective, la calculul și plata drepturilor salariale pentru activitatea în învățământul special cu majorare de 25%, începând cu luna ianuarie 2018, față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, și cu majorare de 20%, începând cu luna martie 2018, față de nivelul acordat pentru luna februarie 2018, potrivit prevederilor art. 38 alin. (3) lit. a) și d) din Legea nr. 153/2017, sume actualizate cu indicele de inflație și cu dobânda legală penalizatoare calculată asupra acestor drepturi salariale, începând cu data scadenței fiecărui drept și până la data plății efective și la calculul și plata tranșelor de majorare a salariilor de bază brute începând cu 01.01.2019 și apoi, începând cu 01.01.2020, cu procentul de 1/4 din diferența dintre salariul de bază din anul 2022 și salariul de bază din luna decembrie 2018 - ambele cuprinzând dreptul salarial pentru activitatea în învățământul special -, potrivit prevederilor art. 38 alin. (4

1

) din Legea nr. 153/2017 și Deciziei în interesul legii nr. 24/15.11.2021, sume actualizate cu indicele de inflație și cu dobânda penalizatoare calculată asupra acestor drepturi salariale, începând cu data scadenței fiecărui drept și până la data plății efective.

Împotriva acestei sentințe, a formulat cerere de revizuire Școala Profesională Specială "B.", ce a fost înregistrată la Curtea de Apel Galați, secția conflicte de muncă și asigurări sociale sub nr. x/2023.

Prin decizia civilă nr. 504/08.06.2023, Curtea de Apel Galați, secția conflicte de muncă și asigurări sociale a respins ca inadmisibilă cererea.

Revizuenta Școala Profesională Specială "B." a declarat recurs împotriva acestei decizii, solicitând casarea ei, reținerea cauzei spre rejudecare și admiterea cererii de revizuire.

În motivare, recurenta a susținut că hotărârea atacată a fost pronunțată cu încălcarea regulilor de procedură prevăzută de lege sub sancțiunea nulității și a celor de drept material; a invocat, astfel, motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ.

În primul rând, autoarea recursului a subliniat admisibilitatea căii de atac, independent de mențiunea inserată în dispozitivul deciziei din apel, sens în care a evocat Decizia nr. 17/2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii.

În continuare, a relevat că instanța de revizuire a aplicat greșit dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., atunci când a statuat asupra inadmisibilității căii de retractare, derivată din neinvocarea autorității de lucru judecat în dosarul nr. x/2022, în care s-a pronunțat sentința astfel atacată.

A afirmat că, dimpotrivă, calea de atac de retractare ar fi devenit inadmisibilă dacă excepția ar fi fost ridicată în dosarul finalizat cu hotărârea atacată, opunându-i-se autoritatea de lucru judecat proprie respectivei hotărâri.

În continuare, a arătat că sunt îndeplinite condițiile pentru admiterea cererii, existând două hotărâri potrivnice, pronunțate în cauze între care există triplă identitate de părți, obiect și cauză, iar în al doilea proces, obiect al dosarului nr. x/2022, excepția autorității de lucru judecat nu a fost invocată.

Examinând decizia atacată, în limitele controlului de legalitate, în raport cu criticile formulate și cu dispozițiile legale incidente, Înalta Curte reține următoarele:

Statuând asupra admisibilității căii de atac, constată că, prin decizia recurată, curtea de apel a respins revizuirea sentinței civile nr. 228/02.03.2023, pronunțată de Tribunalul Galați, secția I civilă, pentru încălcarea autorității de lucru judecat a sentinței civile nr. 1030/22.06.2021, pronunțată de aceeași instanță în dosarul nr. x/2020, definitivă prin decizia civilă nr. 152/10.03.2022 a Curții de Apel Galați, secția conflicte de muncă și asigurări sociale.

Prin urmare, observă că împotriva deciziei recurate este deschisă calea extraordinară de atac a recursului, față de dispozițiile art. 513 alin. (6) C. proc. civ.

Deși în susținere a fost indicată și ipoteza de casare reglementată de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., criticile recurentei vor fi reîncadrate și examinate din perspectiva art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., câtă vreme pun în discuție aplicarea greșită a unor norme de procedură.

Calea extraordinară de atac este fondată, pentru considerentele ce succedă.

Art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. statuează în sensul că revizuirea unei hotărâri poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri; în ipoteza valorificată de recurentă, calea extraordinară de atac, de retractare, urmărește respectarea autorității de lucru judecat - atât din perspectiva efectului negativ, cât și celui pozitiv -, prin înlăturarea situației determinate de nesocotirea acesteia.

Curtea de apel a enunțat corect condițiile pentru exercitarea acestui remediu procesual, care presupun existența unor hotărâri judecătorești definitive contradictorii, pronunțate în aceeași pricină, dar în dosare diferite, adică existența unei triple identități de elemente - părți, obiect și cauză - sau o identitate de chestiuni litigioase, cererea să se îndrepte împotriva celei de a doua hotărâri, pronunțată cu nesocotirea autorității de lucru judecat a primei hotărâri, iar excepția care asigură respectarea acesteia, fie să nu fi fost ridicată în al doilea proces, fie să nu fi fost soluționată.

În acord cu recurenta, Înalta Curte constată că instanța de revizuire a aplicat greșit cea din urmă condiție, atunci când a dedus inadmisibilitatea cererii din neinvocarea, în cel de al doilea proces, a excepției autorității de lucru judecat.

Diametral opus, legala aplicare a normei analizate presupune ca, în litigiul finalizat cu hotărârea atacată, excepția autorității de lucru judecat să nu fie invocată sau să nu fie analizată, în caz contrar însăși puterea de lucru judecat a considerentelor prin care s-a decis asupra excepției împiedicând judecata cererii de revizuire.

Examinarea dosarului în care s-a pronunțat hotărârea atacată relevă faptul că în acest al doilea proces nu a fost ridicată excepția autorității de lucru judecat a sentinței civile nr. 1030/22.06.2021, pronunțată de Tribunalul Galați, secția I civilă în dosarul nr. x/2020, definitivă prin decizia civilă nr. 152/10.03.2022 a Curții de Apel Galați, secția conflicte de muncă și asigurări sociale.

În limita cadrului procesual constituit în recurs, Înalta Curte impune părților concluzia că cererea de revizuire era admisibilă din perspectiva condiției analizate, câtă vreme calea de retractare devine inadmisibilă numai dacă în litigiul ulterior excepția autorității de lucru judecat este invocată și instanța se pronunță asupra ei.

Prin urmare, recursul apare fondat, iar decizia recurată va fi casată, cauza urmând a fi trimisă primei instanțe pentru o nouă judecată, în care se va examina incidența celorlalte condiții prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Instanța supremă nu poate da curs solicitării recurentei de rejudecare a procesului în fond, nefiind întrunite condițiile art. 497 C. proc. civ., care, în forma modificată prin Legea nr. 310/2018, permit acest demers numai subsecvent unei prime casări, dacă nu ar fi pusă în situația de a proceda la analizarea stării de fapt prin recalificarea faptelor sau prin completarea sau readministrarea probatoriului.

Având în vedere considerentele prezentate, Înalta Curte, în baza art. 496 și a art. 497 C. proc. civ., urmează să admită recursul declarat, cu consecința casării deciziei atacate și a trimiterii cauzei spre o nouă judecată primei instanțe, cu aplicarea prevederilor art. 501 din același cod.

Admite recursul declarat de recurenta Școala Profesională Specială "B." împotriva deciziei civile nr. 504/08.06.2023, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția conflicte de muncă și asigurări sociale.

Casează decizia recurată și trimite cauza spre o nouă judecată instanței de apel.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 6 martie 2024.

Sursă