ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 22.08.2024

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 573/2024

HOTĂRÂRE
22.08.2024
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 573/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)

Ședința publică din data de 22 august 2024

Asupra cauzei penale de față,

Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea penală nr. 97/F din 10 august 2024, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, s-a admis propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești și în baza art. 44 alin. (1) și (8) din Legea nr. 302/2004 s-a dispus arestarea provizorie în caz de urgență în vederea extrădării a persoanei extrădabile A., , în prezent aflat în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Argeș, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 10 august 2024, până la data de 08 septembrie 2024, inclusiv.

S-a dispus emiterea mandatului de arestare provizorie în vederea extrădării.

Pentru a hotărî în acest sens, s-a reținut că, la data de 10.08.2024 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești a solicitat, în baza art. 44 din Legea nr. 302/2004 modificată, arestarea provizorie în caz de urgență în vederea extrădării a persoanei extrădabile A., pentru participarea sa la o schemă de amploare ca parte a unei organizații internaționale formată în vederea comiterii de fraudă prin sisteme informatice și mijloace de plată electronice), acesta fiind inculpat, la data de 06 octombrie 2023 (inculpatul nr. 13), în cadrul Tribunalului Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Sud al Californiei, prin Rechizitoriul x, pentru comiterea infracțiunilor de: fraude comise prin sisteme informatice și mijloace de plată electronice, cu încălcarea prevederilor secțiunii 1343 a titlului 18 din Codul Statelor Unite (pedeapsa maximă este de 20 de ani de închisoare); spălare de instrumente financiare, cu încălcarea prevederilor secțiunii 1956(a)(2)(B)(i) a titlului 18 din Codul Statelor Unite (pedeapsa maximă este de 20 de ani de închisoare).

Persoana extrădabilă a fost căutată, localizată, identificată, audiată și reținută, prin Ordonanța nr. 26984/II/5/2024 din data de 09.08.2024 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești, pentru 24 de ore, începând cu data de 09.08.2024, orele 19:45 și până la data de 10.08.2024, orele 19:45.

Examinând cererea de arestare provizorie în caz de urgență, Curtea a constatat că aceasta satisface cerințele prevăzute de art. 12 alin. (2) din Tratatul de extrădare dintre România și S.U.A. ratificat prin Legea nr. 111/2008.

Astfel, Curtea observat că sunt menționate datele de identificare ale persoanei urmărite, inclusiv cetățenia. Cu privire la acest aspect, s-a reținut că persoana solicitată, deși este cetățean român, nu este exceptată de la extrădare și de la arestare provizorie de urgență, față de dispozițiile art. 20 alin. (3) din Legea 302/2004, potrivit cărora cetățenii români pot fi extrădați în baza dispozițiilor tratatelor bilaterale și pe bază de reciprocitate și ale art. 3 din Tratatul de extrădare dintre România și S.U.A. ratificat prin Legea nr. 111/2008, potrivit cărora extrădarea nu va fi refuzată pe baza cetățeniei persoanei căutate.

În continuare, s-a constatat că prin cererea de arestare provizorie în vederea extrădării formulată de autoritățile americane în data de 18.07.2024, s-a solicitat arestarea provizorie a cetățeanului român în vederea judecării acestuia sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de fraude comise prin sisteme informatice și mijloace de plată electronice, cu încălcarea prevederilor secțiunii 1343 a titlului 18 din Codul Statelor Unite (pedeapsa maximă este de 20 de ani de închisoare); spălare de instrumente financiare, cu încălcarea prevederilor secțiunii 1956(a)(2)(B)(i) a titlului 18 din Codul Statelor Unite.

Examinând formal faptele pentru care se solicită arestarea provizorie a numitului A., Curtea a constatat că acestea au corespondent în legislația penală română, realizând conținutul constitutiv al infracțiunilor prevăzute de art. art. 249 din C. pen. (fraudă informatică), art. 325 din C. pen. (fals informatic) și art. 49 din Legea nr. 129/2019 (spălarea banilor), prin urmare îndeplinește condiția dublei incriminări, cât și condiția referitoare la gravitatea pedepsei prevăzută de dispozițiile art. 26 din Legea nr. 302/2004. De asemenea sunt îndeplinite și prevederile art. 2 alin. (1) din Tratatul de extrădare dintre România și S.U.A. ratificat prin Legea nr. 111/2008 potrivit cărora o infracțiune dă loc la extrădare dacă este pedepsită de legea ambelor părți cu o pedeapsă privativă de libertate mai mare de un an sau mai severă. Totodată, în raport de data când s-a reținut că ar fi fost săvârșite aceste fapte, nu a intervenit prescripția răspunderii penale.

Curtea a constatat că în cerere, autoritățile americane au precizat că, în cazul arestării, cererea de extrădare și documentele în susținerea acesteia vor fi transmise, pe cale diplomatică, în termenul prevăzut de tratatul de extrădare.

Curtea a apreciat că arestarea provizorie a numitului A. în așteptarea cererii de extrădare este justificată de împrejurarea că acesta a fost inculpat în statul solicitant pentru săvârșirea unor infracțiuni grave, de criminalitate organizată, reținându-se că face parte dintr-o organizație internaționale formată în vederea comiterii de fraudă prin sisteme informatice și mijloace de plată electronice, fiind emis pe numele său un mandat de arestare de către un magistrat al Tribunalului Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Sud al Californiei, instanță sesizată cu rechizitoriul nr. x/2090-RBM.

Așa fiind, s-a apreciat că măsura arestării este necesară în scopul bunei desfășurări a procedurii de extrădare și totodată este proporțională, având în vedere natura și gravitatea infracțiunilor imputate, împrejurările în care acestea ar fi fost săvârșite, dar și având în vedere faptul că a părăsit teritoriul SUA în condițiile în care era eliberat pe cauțiune, precum și faptul că persoana solicitată posedă antecedente penale conform fișei de cazier judiciar.

Împotriva încheierii nr. 97/F din data de 10 august 2024, pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie a formulat contestație persoana extrădabilă A. solicitând respingerea propunerii de arestare provizorie în caz de urgență în vederea extrădării.

Contestatorul nu a motivat în scris contestația, însă prin concluziile avocatului ales din ședința publică din 22 august 2024 a solicitat să se constate că instanța de fond nu a pus în discuție regula specialității prevăzută de art. 117 alin. (1) și (2) din Legea nr. 302/2004. Totodată, a apreciat că nu au fost respectate dispozițiile art. 44 din Legea nr. 302/2004 și dispozițiile art. 5 și art. 12 din Tratatul dintre România și Statele Unite ale Americii.

Examinând contestația formulată de contestatorul A., în raport cu motivele invocate, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată pentru următoarele considerente:

Autoritățile americane au solicitat prin cererea emisă la data de 18.07.2024 arestarea provizorie în vederea extrădării a cetățeanului român A. în vederea judecării acestuia sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de fraude comise prin sisteme informatice și mijloace de plată electronice, cu încălcarea prevederilor secțiunii 1343 a titlului 18 din Codul Statelor Unite (pedeapsa maximă este de 20 de ani de închisoare); spălare de instrumente financiare, cu încălcarea prevederilor secțiunii 1956(a)(2)(B)(i) a titlului 18 din Codul Statelor Unite.

Prioritar, Înalta Curte de Casație și Justiție notează că, în cauză, sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 111 din 21 mai 2008 privind ratificarea Tratatului de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, semnat la București la 10 septembrie 2007.

Pe de altă parte, potrivit art. 5 din Legea nr. 302/2004, dispozițiile cuprinse în legea privind cooperarea judiciară internațională în materie penală constituie dreptul comun în materie pentru autoritățile judiciare române. De asemenea, conform art. 4, Legea nr. 302/2004 completează instrumentele juridice internaționale, la care România este parte în situațiile nereglementate.

Totodată, art. 7 din Legea nr. 302/2004 statuează că, în situația în care prin legea de cooperare judiciară internațională în materie penală nu se prevede altfel, cererile adresate autorităților române în domeniile reglementate se îndeplinesc, conform normelor române de drept procesual penal.

Potrivit art. 44 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 (republicată),

(1) În caz de urgență, la cererea motivată a statului solicitant, persoana urmărită poate fi arestată provizoriu în vederea extrădării, anterior primirii cererii de extrădare.

(7) După identificare, procurorul sesizează de îndată curtea de apel competentă, pentru a aprecia asupra luării măsurii arestării provizorii în vederea extrădării.

(9) Punerea în libertate a persoanei extrădabile nu exclude o nouă arestare provizorie în vederea extrădării și nici extrădarea, dacă cererea de extrădare este primită ulterior.

Totodată, art. 12 din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, semnat la București la 10 septembrie 2007 ratificat prin Legea nr. 111/2008, prevede că: În caz de urgență, statul solicitant poate cere arestarea provizorie a persoanei căutate, în așteptarea cererii de extrădare și a documentelor anexate acesteia.

Analizând actele și lucrările cauzei Înalta Curte constată că cererea de arestare provizorie în vederea extrădării contestatorului A., formulată de autoritățile americane, îndeplinește cerințele prevăzute de art. 44 alin. (4) din Legea nr. 302/2004, republicată. Astfel, cererea de arestare provizorie în vederea extrădării, emisă de către autoritățile judiciare americane, indică existența unui mandat de arestare preventivă (mandat de arestare emis la data de 5 aprilie 2024 de judecătorul din cadrul Tribunalului Districtual Sud al Californiei), conține o expune succintă a faptelor, menționează dispozițiile legale aplicabile și conține datele disponibile asupra identității, cetățenie și localizării persoanei extrădabile. De asemenea, se menționează că în cauză nu s-a împlinit termenul de prescripție.

Astfel, pentru a împiedica sustragerea persoanei extrădabile A. de la această procedură și având în vedere circumstanțele concrete ale cauzei, Înalta Curte constată că măsura arestării provizorii în caz de urgență a fost luată cu respectarea prevederilor legale.

Similar primei instanțe, Înalta Curte constată că persoana extrădabilă este acuzată de participarea la săvârșirea unor infracțiuni de mare gravitate, existând suspiciunea că alături de alte persoane ar fi făcut parte din organizația criminală - rețeaua infracțională Vâlcea - responsabilă pentru furturile din districtul San Diego. Astfel, A. ar fi depus la data de 7 iulie 2021 o cerere pentru prestațiile de asigurare de șomaj de la statul California prin intermediul Departamentului de Dezvoltare a Ocupării Forței de Muncă (EDD). Acesta ar fi pretins că este cetățean al Statelor Unite, ar fi indicat ultimul său angajator ca fiind B., ar fi indicat să fi avut un salariu de 49.000 USD și ar fi precizat că ultima sa zi de lucru ar fi fost 17 mai 2020. În sprijinul cererii sale, A. ar fi încărcat un permis de conducere fraudulos din Statul California. Totodată acesta ar fi participat la o sesiune online prin sistemul ID.me în cadrul căreia ar fi confirmat că solicită ajutoare de la EDD California. A. ar fi primit suma de 28.350,00 USD cu titlul de ajutoare necuvenite de la EDD. Între 27 iulie 2021 și 24 septembrie 2021, A. și-ar fi epuizat contul de la Bank of America sponsorizat de EDD, lăsând doar un sold de 0,25 USD. Pentru a-și epuiza contul, A. ar fi efectuat 10 retrageri de numerar de la bancomat și nouă retrageri de la casierie. La 4 august 2021, A. ar fi efectuat una dintre retragerile de numerar de la bancomat menționate mai sus în Districtul de Sud din California. Pe perioada supusă cercetărilor, A. ar fi trimis în din Statele Unite către România (numitului C.) suma de 29.420,00 USD prin 15 transferuri electronice (data primului transfer bancar electronic către România a fost 6 octombrie 2020, iar data ultimului transfer bancar electronic către România a fost 31 octombrie 2021) prin intermediul unor societăți de servicii monetare.

Pe baza actului de inculpare din 6 octombrie 2023 autoritățile americane au dispus arestarea numitului A., fiind emis mandat de arestare pe seama acestuia. La data de 28 noiembrie 2023, A. a fost arestat de agenții speciali al Biroului Federal de Investigații (FBI). Ulterior, la data de 27 februarie 2024 acesta a fost liberat din arest pe baza unei cauțiuni de 30.000 USD. Având în vedere că în data de 5 aprilie 2024 numitul A. nu s-a prezentat în fața instanței, judecătorul din cadrul Tribunalului Districtual Sud al Californiei a emis, la aceeași dată, un mandat de arestare pe seama acestuia, iar în data de 15 aprilie 2024 a semnat o hotărâre privind neîndeplinirea condițiilor privind cauțiunea. Persoana extrădabilă a părăsit teritoriul Statelor Unite ale Americii, fiind observat în România în data de 6 iunie 2024.

În acord cu instanța de fond, Înalta Curte apreciază că se impune luarea măsurii arestării provizorii în caz de urgență până la momentul depunerii cererii de extrădare și a documentelor anexate acesteia. Având în vedere circumstanțele concrete ale cauzei se constată că măsura arestării provizorii este necesară pentru a împiedica sustragerea persoanei extrădabile de la această procedură. În plus, în actuala procedură, apărarea nu a invocat garanții eficiente ori date suficiente pentru a dovedi necesitatea și proporționalitatea unei măsuri mai ușoare ce ar putea fi luată față de persoana extrădabilă.

Înalta Curte apreciază măsura este justificată de natura și numărul infracțiunilor pentru care persoana extrădabilă este cercetată, precum și de gradul de pericol ce derivă din săvârșirea unor infracțiuni de fraudă informatică, fals informatic și spălarea banilor.

Înalta Curte reamintește că, potrivit, art. 52 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 republicată, în această procedură instanța nu este competentă să se pronunțe asupra temeiniciei urmăririi sau condamnării pentru care autoritatea străină cere extrădarea, nici asupra oportunității extrădării. Astfel, critica formulată de apărătorul persoanei extrădabile cu privire la împrejurarea că instanța de fond nu a pus în discuția părților aplicarea regulii specialității nu constituie un motiv de respingere a propunerii de arestare provizorie în caz de urgență. Regula specialității este un principiu fundamental al dreptului internațional în materie de extrădare prevăzut de art. 74 din Legea nr. 302/2004 și urmează a fi pus în discuția părților și analizat la momentul la care se va dezbate cererea de extrădare.

Înalta Curtea constată de asemenea că nu poate fi primită nici critica apărării cu referire la nerespectate dispozițiilor art. 44 din Legea nr. 302/2004 și ale art. 5 și art. 12 din Tratatul dintre România și Statele Unite ale Americii. Astfel cum s-a analizat mai sus, cererea de arestare provizorie în caz de urgență respectă cerințele prevăzute de art. 44 din Legea nr. 302/2004.

Totodată, dispozițiile art. 5 din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii încheiat la data de 10.09.2007 se referă la principiu Ne bis in idem, respectiv că extrădarea nu va fi acordată dacă persoana căutată a fost condamnată sau achitată în statul solicitat pentru infracțiunea pentru care se solicită extrădarea. Se constată că și aceste dispoziții urmează să fie analizate la momentul soluționării cererii de extrădare și nu în această procedură.

În art. 12 alin. (2) din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii încheiat la data de 10.09.2007 sunt enumerate mențiunile pe care cererea de arestare provizorie trebuie să le cuprindă, respectiv descrierea persoanei căutate; localizarea persoanei căutate, dacă este cunoscută; o scurtă expunere a faptelor, incluzând, dacă este posibil, data și locul săvârșirii infracțiunii; o descriere a dispozițiilor legale încălcate; o declarație privind existența unui mandat sau ordin de arestare ori de detenție sau o declarație a vinovăției ori de condamnare a persoanei căutate; o declarație potrivit căreia cererea de extrădare a persoanei căutate și documentele în sprijinul cererii de extrădare vor fi transmise în termenul prevăzut în prezentul tratat. Astfel cum s-a analizat mai sus, cererea de arestare provizorie emisă de autoritățile americane cuprinde toate aceste mențiuni motiv pentru care critica apărării este nefondată și sub acest aspect.

Înalta Curte subliniază natura și pluralitatea infracțiunilor cu privire la care este cercetată contestatorul persoană extrădabilă de către autoritatea străină ce justifică importanța punerii în executare a solicitării de cooperare judiciară, dar și caracterul urgent al procedurii judiciare desfășurate de autoritățile române.

Pentru aceste motive, Înalta Curte va respinge ca nefondată, contestația formulată de contestatorul A. împotriva încheierii penale nr. 97/F din data de 10 august 2024, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2024.

În conformitate cu art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana extrădabilă A. împotriva încheierii penale nr. 97/F din data de 10 august 2024, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2024.

Obligă contestatorul-persoană extrădabilă la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 august 2024.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2024-01-23
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 54/2024
. 1349 (împreună cu F.); fraudă prin cablu prev. de dispozițiile Titlului 18 din Codul Statelor Unite, art. 1343; spălare de instrumente monetare, prev. de dispozițiile Titlului 18 din Codul Statelor Unite, art. 1956 (a) (2) (A), conform re
ÎCCJ 2024-11-13
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 839/2024
Asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: I. Prin încheierea penală nr. 130/F din data de 01 noiembrie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Pitești – Secția penală și pentru cauze cu minori și
ÎCCJ 2023-07-27
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 522/2023
nr. 302/2004, respectiv nu s-a respectat dreptul la un proces echitabil, pentru argumentele detaliat prezentate în concluziile redate în practicaua prezentei decizii. Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție,
ÎCCJ 2024-11-12
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 829/2024
52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, republicată, raportat la art. 1 din Tratatul de extrădare dintre România și S.U.A., ratificat de România prin Legea 111/2008, a fost admisă cererea de extrădare formulată de autoritățile judiciare din SU
ÎCCJ 2023-07-27
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 519/2023
.04.2023, persoana extrădabilă formulând plângere împotriva hotărârii la data de 08.05.2023. Prin adresa nr. x PT/12.05.2023, Judecătoria Sectorului 4 București a comunicat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București că dosarul nr. x/2
Sursă