ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 18 septembrie 2024

Deliberând asupra conflictului de competență care face obiectul prezentei cauze, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La data de 12.03.2024, s-a înregistrat la instanță sesizarea formulată de Biroul Executări Penale din cadrul Judecătoriei Beiuș, prin judecătorul delegat, prin care, în temeiul prevederilor art. 109 alin. (2) C. pen. și art. 568 C. proc. pen.., s-a solicitat a se verifica oportunitatea înlocuirii tratamentului medical cu internarea medicală, privind pe intimata A..

În motivarea sesizării, s-a arătat, în esență, că, prin sentința penală nr. 22/08.01.2024, pronunțată de Judecătoria Beiuș în dosar nr. x/2023 s-a dispus înlocuirea măsurii de siguranță a internării medicale, prev. de art. 110 C. pen. cu măsura de siguranță a obligării la tratament, prev. de art. 109 C. pen.

Din adresele nr. x/29.02.2024 și nr. y/08.04.2024 ale Spitalului Județean de Urgență Zalău, a rezultat că intimata A. nu s-a prezentat la Centrul de Sănătate Mintală din cadrul Spitalului Județean de Urgență Zalău, pentru prescrierea rețetei și continuarea tratamentului psihiatric.

Astfel, potrivit art. 568 C. proc. pen.. și art. 109 alin. (2) C. pen., s-a solicitat analizarea oportunității internării medicale a numitei A..

În susținerea sesizării au fost atașate înscrisuri, respectiv: adresa nr. x/29.02.2024 a Spitalului Județean de Urgență Zalău, copia minutei sentinței penale nr. 22/08.01.2024, pronunțată de Judecătoria Beiuș, în dosar nr. x/2023; adresa nr. x/08.04.2024 a Spitalului Județean de Urgență Zalău.

Prin sentința penală nr. 266/04.06.2024 pronunțată în dosarul x/2024, Judecătoria Beiuș a admis excepția necompetenței teritoriale invocate în cauză din oficiu, dispunând declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Zalău.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a arătat că, din interpretarea coroborată a prevederilor art. 567 alin. (2) C. proc. pen.. și art. 568 C. proc. pen.., rezultă că, în ipoteza în care unitatea sanitară la care se impune efectuarea tratamentului medical nu se află în circumscripția instanței care a dispus executarea, competența de soluționare a sesizării având ca obiect înlocuirea sau încetarea măsurii de siguranță revine judecătoriei în a cărei circumscripție se află unitatea sanitară, chiar și în situația în care măsura de siguranță a fost aplicată de o instanță superioară.

În cauza de față, unitatea sanitară la care intimata urma să efectueze tratamentul medical ambulatoriu este Centrul de Sănătate Mintală din cadrul Spitalului Județean de Urgență Zalău, unitate care se află în circumscripția teritorială a Judecătoriei Zalău, județul Sălaj.

Prin sentința penală nr. 273/14.08.2024, pronunțată în dosarul x/2024, Judecătoria Zalău a admis excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Zalău, invocată din oficiu.

În baza art. 50 C. proc. pen.., raportat la art. 569 alin. (3) C. proc. pen.., a declinat competența de soluționare a cauzei, înregistrată pe rolul Judecătoriei Beiuș sub nr. x/2024, în favoarea Judecătoriei Beiuș.

A constatat ivit conflictul negativ de competență, astfel că, în temeiul art. 51 alin. (1) C. proc. pen.., a trimis cauza în vederea stabilirii instanței competente să soluționeze dosarul nr. x/2024, către Înalta Curte de Casație și Justiție, instanța ierarhic superioară comună.

Pentru a pronunța această sentință, judecătoria a reținut, în esență, că Judecătoria Beiuș are calitate de instanță de executare, în conformitate cu dispozițiile art. 566 din C. proc. pen.., în legătură cu obligarea la tratament medical a intimatei A., având domiciliul în jud. Sălaj.

Din interpretarea coroborată a prevederilor art. 567 alin. (2) din C. proc. pen.. și art. 568 din C. proc. pen.., a rezultat că, în ipoteza în care unitatea sanitară la care se impune efectuarea tratamentului medical nu se află în circumscripția instanței care a dispus executarea, competența de soluționare a sesizării având ca obiect înlocuirea sau încetarea măsurii de siguranță revine judecătoriei în a cărei circumscripție se află unitatea sanitară, doar în situațiile prevăzute de art. 567 alin. (1) lit. b) - d) din C. proc. pen.., respectiv doar pentru ipoteza în care persoana obligată la tratament se sustrage de la efectuarea tratamentului după prezentare; dacă, din cauza înrăutățirii stării de sănătate a persoanei față de care s-a luat măsura obligării la tratament medical, este necesară internarea medicală; sau dacă, datorită ameliorării stării de sănătate a persoanei față de care s-a luat măsura de siguranță a obligării la tratament medical, efectuarea tratamentului medical nu se mai impune, iar nu și în situația prevăzută de art. 567 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen.., când persoana obligată la tratament s-a prezentat (sau nu s-a prezentat deloc), prin interpretarea per a contrario a dispozițiilor art. 568 alin. (1) din C. proc. pen.., raportat la art. 567 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen.., pentru a urma tratamentul.

Potrivit adresei nr. x/08.04.2024, emise de Spitalul Județean de Urgentă Zalău - fila x, a rezultat că intimata A. nu s-a prezentat niciodată pentru evaluare și prescrierea tratamentului de specialitate.

În raport cu aceste considerente, instanța a reținut că, în mod greșit, instanța de executare, respectiv Judecătoria Beiuș, a reținut incidența, în prezenta cauză, a cazului prevăzut de art. 567 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen.., ipoteză în care intimata ar fi trebuit să se prezinte la unitatea spitalicească cel puțin o dată, iar după prescrierea și începerea tratamentului, să se sustragă de la acesta și, pe cale de consecință, în mod greșit instanța a admis excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Beiuș, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Zalău, ca instanță în circumscripția căreia se află Spitalul Județean de Urgență Zalău, unitate sanitară în cadrul căreia trebuia efectuat tratamentul medical.

Fiind sesizată, în temeiul art. 51 alin. (1) și (2) C. proc. pen.., cu soluționarea conflictului negativ de competență, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Judecătoria Beiuș, motiv pentru care, conform dispozițiilor art. 51 alin. (6) C. proc. pen.., va trimite dosarul acestei instanțe.

Înalta Curte reține că, potrivit dispozițiilor art. 566-568 C. proc. pen.. "(1) Măsura de siguranță a obligării la tratament medical luată printr-o hotărâre definitivă se pune în executare prin comunicarea copiei de pe dispozitiv și a copiei de pe raportul de expertiză medico-legală autorității de sănătate publică din județul pe teritoriul căruia locuiește persoana față de care s-a luat această măsură. Autoritatea de sănătate publică va comunica de îndată persoanei față de care s-a luat măsura obligării la tratament medical unitatea sanitară la care urmează să efectueze tratamentul.

(2) Instanța de executare comunică persoanei față de care s-a luat măsura obligării la tratament medical că este obligată să se prezinte de îndată la unitatea sanitară la care urmează să i se efectueze tratamentul, atrăgându-i-se atenția că în caz de nerespectare a măsurii luate se va dispune internarea medicală.

Art. 567 C. proc. pen.

(1) Unitatea sanitară la care făptuitorul a fost repartizat pentru efectuarea tratamentului medical este obligată să comunice instanței:

a) dacă persoana obligată la tratament s-a prezentat pentru a urma tratamentul;

b) dacă persoana obligată la tratament se sustrage de la efectuarea tratamentului după prezentare;

c) dacă, din cauza înrăutățirii stării de sănătate a persoanei față de care s-a luat măsura obligării la tratament medical, este necesară internarea medicală;

d) dacă, datorită ameliorării stării de sănătate a persoanei față de care s-a luat măsura de siguranță a obligării la tratament medical, efectuarea tratamentului medical nu se mai impune.

(2) În cazul când unitatea sanitară nu se află în circumscripția instanței care a dispus executarea, comunicarea prevăzută la alin. (1) lit. b) - d) se face judecătoriei în a cărei circumscripție se află unitatea sanitară.

ART. 568 C. proc. pen.

(1) Primind comunicarea, instanța de executare sau instanța prevăzută la art. 567 alin. (2) analizează, în situațiile prevăzute la art. 567 alin. (1) lit. a) și b), dacă se impune menținerea tratamentului medical sau dispunerea internării medicale. În cazul în care apreciază că se impune internarea medicală sau în situațiile prevăzute la art. 567 alin. (1) lit. c) și d) dispune efectuarea unei expertize medico-legale cu privire la starea de sănătate a persoanei față de care este luată măsura de siguranță."

Înalta Curte, raportat la dispozițiile de mai sus, precum și la adresele nr. x/29.02.2024 și nr. y/08.04.2024 ale Spitalului Județean de Urgență Zalău, din care rezultă că intimata A. nu s-a prezentat la Centrul de Sănătate Mintală din cadrul Spitalului Județean de Urgență Zalău, pentru prescrierea rețetei și continuarea tratamentului psihiatric, constată existența împrejurării prevăzute de art. 567 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen.

Totodată, Înalta Curte notează că ar fi existat împrejurarea prevăzută de art. 567 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen.. doar în situația în care intimata s-ar fi prezentat pentru efectuarea tratamentului, iar ulterior s-ar fi sustras, ceea ce, însă, nu este cazul în speța de față.

Prin urmare, raportat la prevederile art. 567 alin. (2) din C. proc. pen.., care prevăd că, în cazul în care unitatea sanitară nu se află în circumscripția instanței care a dispus executarea, comunicarea prevăzută la alin. (1) lit. b) - d) se face judecătoriei în a cărei circumscripție se află unitatea sanitară, Înalta Curte constată că, per a contrario, comunicarea prevăzută la alin. (1) lit. a) se face instanței de executare, respectiv judecătoriei Beiuș.

Totodată, reține că, potrivit dispozițiilor 568 alin. (1) din C. proc. pen.., primind comunicarea, instanța de executare analizează în situația prevăzută la art. 567 alin. (1) lit. a) dacă se impune menținerea tratamentului medical sau dispunerea internării medicale.

Așadar, față de cele reținute anterior, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza este instanța de executare, respectiv Judecătoria Beiuș.

Pentru motivele mai sus arătate, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe petentul Biroul executări penale din cadrul Judecătoriei Beiuș și pe intimata A. în favoarea Judecătoriei Beiuș, instanță căreia i se va trimite dosarul.

În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru petent, în sumă de 360 RON, se vor plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe petentul Biroul executări penale din cadrul Judecătoriei Beiuș și pe intimata A. în favoarea Judecătoriei Beiuș, instanță căreia i se trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 360 RON, se suportă din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 septembrie 2024.