ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5501/2022

Ședința publică din data de 17 noiembrie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 25.01.2022, sub nr. x/2022 pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătății și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, a solicitat instanței obligarea pârâților la asigurarea către reclamantă, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală), a combinației de medicamente Pertuzumab (denumire comercială Perjeta) + Trastuzumab (denumire comercială Herceptin), până la soluționarea definitivă a dosarului aflat pe rolul Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal prin care se soluționează fondul cauzei.

Prin sentința civilă nr. 284 pronunțată la 16 februarie 2022, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Sănătății, Guvernul României și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, ca neîntemeiate, a respins excepția netimbrării și excepția inadmisibilității cererii, invocate de pârâtul Guvernul României, a admis cererea de ordonanță președințială formulată de către reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătății și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România și a obligat pârâții să asigure reclamantei, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală), a medicamentelor PERTUZUMAB (denumire comercială PERJETA) + TRASTUZUMAB (denumire comercială HERCEPTIN), până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2022 aflat pe rolul Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal.

Împotriva sentinței civile nr. 284 pronunțată la 16 februarie 2022 de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal au declarat recurs pârâții Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătății, Guvernul României și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, care au solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și pe fond respingerea acțiunii.

a) În cuprinsul motivelor de recurs Casa Națională de Asigurări a prezentat legislația incidentă cauzei, istoricul cauzei și a invocat prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.. În cuprinsul criticilor sale a susținut următoarele:

- în mod eronat a fost respinsă excepția lipsei calității sale procesuale pasive, având în vedere că în cauză competența nu aparține C.N.A.S., care nu are raporturi juridice cu asigurații și cu furnizorii de servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale. Mai mult decât atât, în sfera de competență a CNAS nu intră nicio atribuție cu privire la includere unui medicament în Lista de medicamente aprobată prin H.G. nr. 720/2008, cu modificările si completările ulterioare.

- nu sunt întrunite condițiile de admisibilitate ale ordonanței președințiale;

- având în vedere cadrul normativ, în favoarea reclamantului nu există aparența de drept.

- nu există aparență a dreptului reclamantei, întrucât extinderea medicației pentru indicația terapeutică "boala Paget extramamară" nu a fost solicitată niciodată de către deținătorii de autorizație de punere pe piață a medicamentelor în litigiu.

b) Pârâtul Guvernul României a invocat prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. și a precizat în cuprinsul motivelor de recurs că potrivit dispozițiilor legale în vigoare nu are calitate procesuală pasivă, nu poate asigura plata medicamentelor către reclamantă și nu are pârghiile necesare pentru executarea sentinței.

c) Ministerul Sănătății în cuprinsul motivelor de recurs a invocat prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ. solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și respingerea cererii de chemare în judecată.

În cuprinsul motivelor de recurs arată că din legislația în vigoare se poate observa că Ministerul Sănătății nu are temei legal de decontare a unor medicamente ce nu fac parte din programele naționale de sănătate publică. Astfel, Ministerul Sănătății finanțează programele naționale de sănătate publică, iar CNAS finanțează programele naționale curative.

d) Cererea de recurs promovată de Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale este întemeiată pe motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ.

Pârâta susține că atribuțiile și competențele sale în domeniu se referă în exclusivitate la obligația instituțională de a evalua medicamentele propuse analizei, din punctul de vedere al tehnologiilor medicale, în contextul Ordinului nr. 134/2019 și nu au nici un fel de legătură cu obiectul cererii reclamantului, de asigurare a contravalorii medicamentului în regim de compensare.

În esență, recurenta arătat că utilizarea combinației celor două medicamente, în speță Pertuzumab (denumire comercială Perjeta) și Trastuzumab (DCI Herceptin) pentru afectiunea reclamantei, nu este prevăzută în protocolul cuprins în Ordinul comun al Ministrului Sănătății și al Președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 564/499/2021.

Precizează că diagnosticul reclamantei nu se suprapune cu indicația din Rezumatul Caracteristicilor Produsului (RCP) pentru care medicamentele au obținut autorizația de punere pe piață. Mai mult, combinația nu figura la data solicitării, cu indicația terapeutică solicitată potrivit H.G. nr. 720/2008, pe lista anexă corespunzătoare medicamentelor compensate de care să poată beneficia intimata reclamantă, deoarece deținătorul autorizației de punere pe piață nu a depus la ANMDMR o solicitare în vederea evaluării medicamentelor pentru indicația respectivă în vederea includerii pe listă, având în vedere că aceasta este o indicație off label.

Prin urmare, s-a arătat că cererea de ordonanță președințială nu întrunește condițiile de admisibilitate, neexistând o aparență a dreptului, astfel că se impune admiterea recursului, casarea sentinței și respingerea cererii.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Analizând motivele de recurs formulate, în raport cu sentința atacată, materialul probator și dispozițiile legale incidente în cauză, Înalta Curte va admite recursurile declarate, va casa sentința recurată și, rejudecând cauza, va respinge acțiunea, pentru următoarele considerente.

Reclamanta A. a învestit instanța de contencios administrativ și fiscal cu o acțiune prin care a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătății și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, a obligarea pârâților la asigurarea către reclamantă, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală), a combinației de medicamente Pertuzumab (denumire comercială Perjeta) + Trastuzumab (denumire comercială Herceptin), până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2022 aflat pe rolul Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal prin care se soluționează fondul cauzei.

Prin sentința recurată, cererea de ordonanță președințială a fost admisă, pârâții Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Guvernul României, Ministerul Sănătății și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România formulând cereri de recurs.

Cu prioritate, se impune a se arăta că majoritatea motivelor de casare circumscrise dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. sunt comune celor patru recursuri promovate, motiv pentru care vor fi analizate împreună având în vedere și faptul că aceste părți au aceeași poziție procesuală.

Instanța de control judiciar constată că celelalte argumente invocate de pârâți pot fi încadrate în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în concret recurenții referindu-se la condițiile de admisibilitate stabilite de art. 997 și următoarele C. proc. civ., precum și ale H.G. nr. 720/2008, OMS nr. 861/2014, Ordinul comun al ministrului sănătății și al președintelui CNAS nr. 564/499/2021 și Legea nr. 95/2006, criticile formulate fiind fondate.

Cu titlu preliminar, se observă că obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie o solicitare formulată în temeiul procedurii ordonanței președințiale, reglementată de art. 997 și următoarele C. proc. civ., prin care reclamanta solicită obligarea pârâților la asigurarea combinației de medicamente Pertuzumab (denumire comercială Perjeta) + Trastuzumab (denumire comercială Herceptin), pentru indicația terapeutică boală Paget extramamară pe bază de prescriptie medicală, în regim de compensare 100 % (fără contributie personală).

Potrivit art. 997 C. proc. civ.:

"(1) Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. (2) Ordonanța este provizorie și executorie. Dacă hotărârea nu cuprinde nicio mențiune privind durata sa și nu s-au modificat împrejurările de fapt avute în vedere, măsurile dispuse vor produce efecte până la soluționarea litigiului asupra fondului. (3) La cererea reclamantului, instanța va putea hotărî ca executarea să se facă fără somație sau fără trecerea unui termen. (4) Ordonanța va putea fi dată chiar și atunci când este în curs judecata asupra fondului. (5) Pe cale de ordonanță președințială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt".

Din aceste dispoziții rezultă următoarele condiții ce trebuie îndeplinite pentru admiterea unei cereri de ordonanță președințială: aparența de drept în favoarea reclamantei, urgența, caracterul vremelnic și neprejudecarea fondului.

Verificând condițiile de admisibilitate enumerate mai sus, instanța de fond a apreciat că acestea sunt întrunite în cauză, însă Înalta Curte nu împărtășește această opinie, pentru argumentele ce vor fi expuse în continuare.

În cadrul ordonanței președințiale, instanța de judecată are doar posibilitatea de a realiza un examen sumar al cauzei, spre a stabili de partea cui este aparența dreptului.

Trebuie precizat că, prin sentința civilă 1737 pronunțată la data de 11 octombrie 2022, Curtea de Apel București - sectia a IX-a contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2022 (ce privește fondul cauzei) a hotărât următoarele:

"Respinge excepțiile lipsei plangerii prealabile, prematurității, inadmisibilității, lipsei calității procesuale active, lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, ca neîntemeiate. Respinge cererea ca neîntemeiată."

Nefiind îndeplinită condiția aparenței dreptului, este cert că soluția excedează limitelor ordonanței președințiale și nu poate fi confirmată în recurs.

Raportat la toate considerentele expuse mai sus, Înalta Curte apreciază că recursurile pârâților Ministerul Sănătății, Guvernul României, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România sunt fondate și, în temeiul prevederilor art. 20 din Legea 544/2004 și art. 497 C. proc. civ., se va dispune admiterea acestora conform celor de mai sus, va casa sentința atacată, iar, în rejudecare, se va respingere acțiunea formulată de reclamantă.

În raport de această soluție, nu se mai impune analizarea celorlalte motive de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile formulate de Ministerul Sănătății, Guvernul României, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România împotriva sentinței civile nr. 284 din 16 februarie 2022 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și rejudecând cauza:

Respinge acțiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătății și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 17 noiembrie 2022.