ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 204/2022

Ședința publică din data de 18 ianuarie 2022

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Mureș la data de 15 aprilie 2021, sub nr. x/2021, reclamanții A., B., C., D., E., F., G. și H. au solicitat în contradictoriu cu pârâții PARLAMENTUL ROMANIEI - CAMERA DEPUTATILOR SI SECRETARUL GENERAL AL CAMEREI DEPUTATILOR și PARLAMENTUL ROMANIEI - SENATUL SI SECRETARUL GENERAL AL SENATULUI, ca prin hotărâre judecătorească să se dispună:

- anularea Ordinelor de încetare la plată a indemnizației pentru limita de vârstă emise pentru fiecare dintre reclamanți;

- obligarea pârâților la repunerea în plată a indemnizației pentru limita de vârstă începând cu data de 27.02.2021 la zi, pentru fiecare dintre reclamanți;

- obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

La termenul de judecată din data de 6 septembrie 2021, Tribunalul Mureș a dispus disjungerea acțiunii formulate de reclamanții de la numerele de ordine 2-8 de acțiunea formulată de primul reclamant, A. și formarea a opt dosare distincte, respectiv: -pentru reclamantul A., pârât va fi Parlamentul României - Senatul și Secretariatul General al Senatului; -pentru reclamantul B., pârât va fi Parlamentul României - Senatul și Secretariatul General al Senatului; - pentru reclamantul C., pârât va fi Parlamentul României - Camera Deputaților și Secretariatul General al Camerei Deputaților; -pentru reclamantul D., pârât va fi Parlamentul României - Camera Deputaților și Secretariatul General al Camerei Deputaților; - pentru reclamantul E., pârât va fi Parlamentul României - Camera Deputaților și Secretariatul General al Camerei Deputaților; -pentru reclamantul F., pârât va fi Parlamentul României - Senatul și Secretariatul General al Senatului; - pentru reclamantul G. pârât va fi Parlamentul României - Camera Deputaților și Secretariatul General al Camerei Deputaților; -pentru reclamantul H., pârât va fi Parlamentul României - Camera Deputaților și Secretariatul General al Camerei Deputaților.

2.1. Prin sentința nr. 1299/04.10.2021 pronunțată în dosar nr. x/2021, Tribunalul Mureș a admis excepția necompetenței materiale procesuale a Tribunalului Mureș, secția civilă și, în consecință a declinat în favoarea Curții de Apel Târgu-Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal competența soluționării acțiunii formulate de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Senatul României și Secretariatul General al Senatului.

Pentru a pronunța această soluție, Tribunalul Mureș a reținut că reclamantul A. a solicitat anularea Ordinului de încetare a plății indemnizației pentru limita de vârstă emis de Camera Deputaților și obligarea emitentului ordinului la repunerea în plată a indemnizației pentru limita de vârstă începând cu data de 27.02.2021 la zi.

Apreciind că indemnizația pentru limită de vârstă reglementată de art. 49 din Legea nr. 96/2006 nu reprezintă un drept de asigurări sociale, având în vedere că ordinul de încetare a plății indemnizației pentru limită de vârstă nu reprezintă decizie de pensie și nu este emis de către casa de pensii, iar în privința competenței pentru judecarea în primă instanță a litigiului legiuitorul nu a stabilit competența în favoarea tribunalului, s-a apreciat că tribunalul nu este competent să soluționeze prezenta pricină.

În aprecierea Tribunalului Mureș, competența în soluționarea cauzei revine Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, potrivit art. 10 alin. (1) și art. 3 din Legea nr. 554/2004, deoarece ordinul contestat de către reclamant (care are domiciliul în Județul Mureș) prin acțiune este un act administrativ, unilateral, cu caracter individual emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, astfel cum acesta este definit prin art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004

2.2. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Târgu Mureș la data de 11.11.2021. Anterior termenului de judecată din data de 16.12.2021, reclamantul A. a depus concluzii scrise, prin care a invocat excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, solicitând admiterea excepției, cu consecința declinării competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Mureș, secția civilă.

Prin sentința nr. 132 din 16 decembrie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Tîrgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a fost admisă excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Tg-Mureș, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal.

A declinat competența materială de soluționare a acțiunii formulate de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Parlamentul Romaniei - Senatul, și Secretarul General Al Senatului, în favoarea Tribunalului Mureș, secția civilă - complet specializat pentru litigii de muncă și asigurări sociale.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competență și a fost înaintat dosarul cauzei Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, pentru soluționarea conflictului.

În motivarea acestei soluții, curtea de apel a reținut, în esență, că cererea reclamantului nu se subsumează niciuneia dintre categoriile reglementate în Legea nr. 554/2004 și nici prin alte legi speciale, pentru ca instanța de contencios administrativ să fie competentă în a soluționa acțiunea.

A constatat instanța că cererea reclamantului are ca temei și scop ocrotirea unui drept de asigurări sociale și că întrucât natura indemnizației pentru limită de vârstă de care a beneficiat reclamantul este cea a unui drept de asigurări sociale, verificarea legalității și temeiniciei ordinului prin care s-a dispus încetarea plății acestei indemnizații nu poate intra decât în sfera de competență a instanței de drept comun cu competență în soluționarea litigiilor având ca obiect asigurările sociale.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 alin. (2) și art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.

Instanța a fost învestită cu o cerere prin care reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Parlamentul României - Senatul și Secretarul General al Senatului a solicitat să se dispună anularea Ordinului de încetare la plată a indemnizației pentru limită de vârstă; obligarea pârâtului la repunerea în plată a indemnizației pentru limită de vârstă începând cu data de 27.02.2021 la zi și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Instanțele aflate în conflict și-au declinat reciproc competența în funcție de interpretarea dată naturii indemnizației pentru limită de vârstă prevăzută de art. 49 din Legea nr. 96/2006.

Înalta Curte reține că demersul judiciar ce formează obiectul prezentului litigiu vizează anularea Ordinului nr. 269/02.03.2021 emis de Secretarul General al Senatului, prin care reclamantului i s-a comunicat că la data de 27.02.2021 încetează plata indemnizației pentru limită de vârstă ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 7/2021 pentru modificarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor.

Calitatea emitentului ordinului de încetarea la plată a indemnizației pentru limită de vârstă nu este de natură a atrage de plano competența instanței de contencios administrativ, întrucât o astfel de competență specială intervine doar în cazurile și condițiile expres prevăzute de legiuitor.

Totodată, se observă că norma specială reglementată de Legea nr. 96/2006 nu face trimitere la legea contenciosului administrativ.

Înalta Curte constată că litigiul de față este unul de asigurări sociale, întrucât reclamantul a supus controlului instanței de judecată modalitatea în care emitentul ordinului a aplicat prevederile referitoare la stabilirea pensiilor din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor.

Caracterul de drept de asigurări sociale al indemnizației pentru limită de vârstă rezultă și din dispozițiile art. 3 alin. (5) din Hotărârea Birourilor permanente ale Camerei Deputaților și Senatului nr. 1/2016 de aprobare a Normelor Metodologice privind acordarea indemnizației pentru limită de vârstă prevăzute de Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor republicată care prevăd că: "Deputații și senatorii care au valorificat perioadele de mandat la stabilirea pensiei de serviciu conform Legii nr. 7/2006 privind Statutul funcționarului public parlamentar, republicată cu modificările și completările ulterioare, nu pot valorifica aceleași perioade de mandat și pentru a solicita indemnizația pentru limită de vârstă prevăzută de Legea nr. 96/2006 republicată".

Drept urmare, perioadele de mandat de parlamentar fie se valorificau la stabilirea pensiei de serviciu conform Legii nr. 7/2006, fie pentru stabilirea indemnizației pentru limită de vârstă prevăzută de Legea nr. 96/2006.

Faptul că legiuitorul a recunoscut deputaților și senatorilor posibilitatea de a valorifica perioadele de mandate fie la stabilirea pensiei de serviciu conform Legii nr. 7/2006, fie la stabilirea indemnizației pentru limită de vârstă prevăzută de Legea nr. 96/2006 conduce la concluzia că indemnizația pentru limită de vârstă are caracterul unui drept de asigurări sociale.

Raportat la obiectul cauzei, respectiv drepturile de pensie ale reclamantului, și în lipsa unor reglementări speciale, competența de soluționare a cauzei este reglementată de dispozițiile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Astfel, având în vedere dispozițiile art. 152 din Legea nr. 263/2010 potrivit cărora "jurisdicția asigurărilor sociale se realizează prin tribunale și curți de apel" și prevederile art. 95 din C. proc. civ., litigiul va fi soluționat în primă instanță de tribunal, în complet specializat de asigurări sociale.

Pentru considerentele expuse, în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Mureș, secția civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Parlamentul României - Camera Deputaților și Secretariatul General al Camerei Deputaților și Parlamentul României - Senatul și Secretariatul General al Senatului în favoarea Tribunalului Mureș, secția civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 ianuarie 2022.