ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2669/2023

Ședința publică din data de 18 mai 2023

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea formulată înregistrată la data de 8 decembrie 2022, sub nr. x/2022 pe rolul Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, în procedura ordonanței președințiale, obligarea acestora să îi asigure, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală), medicamentul Trastuzumab Emtansine (denumire comercială Kadcyla), până la soluționarea definitivă a Dosarului nr. x/2022, aflat pe rolul aceleiași instanțe, fără somație sau fără trecerea unui termen, potrivit art. 997 alin. (3) C. proc. civ.

Prin sentința nr. 169/F-CONT pronunțată la 14 decembrie 2022, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins excepția inadmisibilității cererii, invocată de Guvernul României și de și de Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de fiecare dintre autoritățile publice pârâte Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, a admis cererea de ordonanță președințială introdusă de reclamantul A., în contradictoriu cu autoritățile publice pârâte Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, și a obligat autoritățile publice pârâte Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale să asigure reclamantului A., pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100%, medicamentul Trastuzumab Emtansine (denumire comercială Kadcyla), până la soluționarea definitivă a acțiunii de fond înregistrate în Dosarul nr. x/2022 al Curții de Apel Pitești.

Împotriva sentinței nr. 169/F-CONT pronunțate la 14 decembrie 2022 de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal au declarat recurs Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România solicitând admiterea recursului, casarea sentinței și pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

a) În cuprinsul motivelor de recurs Casa Națională de Asigurări a prezentat legislația incidentă cauzei, istoricul cauzei și a invocat prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.. În cuprinsul criticilor sale a susținut următoarele:

- în mod eronat a fost respinsă excepția lipsei calității sale procesuale pasive, având în vedere că în cauză competența nu aparține C.N.A.S., care nu are raporturi juridice cu asigurații și cu furnizorii de servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale. Mai mult decât atât, în sfera de competență a CNAS nu intră nicio atribuție cu privire la includere unui medicament în Lista de medicamente aprobată prin H.G. nr. 720/2008, cu modificările si completările ulterioare.

- nu sunt întrunite condițiile de admisibilitate ale ordonanței președințiale;

- având în vedere cadrul normativ, în favoarea reclamantului nu există aparența de drept.

- nu există aparență a dreptului reclamantului, întrucât extinderea medicației pentru indicația terapeutică "boala Adenocarcinom plămân" nu se regăsește pe lista de medicamente aprobată prin H.G. nr. 720/2008.

b) Pârâtul Guvernul României a invocat prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. și a precizat în cuprinsul motivelor de recurs că potrivit dispozițiilor legale în vigoare nu are calitate procesuală pasivă, nu poate asigura plata medicamentelor către reclamant și nu are pârghiile necesare pentru executarea sentinței.

c) Ministerul Sănătății în cuprinsul motivelor de recurs a invocat prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ. solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și respingerea cererii de chemare în judecată.

În cuprinsul motivelor de recurs arată că din legislația în vigoare se poate observa că Ministerul Sănătății nu are temei legal de decontare a unor medicamente ce nu fac parte din programele naționale de sănătate publică. Astfel, Ministerul Sănătății finanțează programele naționale de sănătate publică, iar CNAS finanțează programele naționale curative.

d) Cererea de recurs promovată de Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale este întemeiată pe motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ.

Pârâta susține că atribuțiile și competențele sale în domeniu se referă în exclusivitate la obligația instituțională de a evalua medicamentele propuse analizei, din punctul de vedere al tehnologiilor medicale, în contextul Ordinului nr. 134/2019 și nu au nici un fel de legătură cu obiectul cererii reclamantului, de asigurare a contravalorii medicamentului în regim de compensare.

În esență, recurenta arătat că diagnosticul reclamantului nu se suprapune cu indicația din Rezumatul Caracteristicilor Produsului (RCP) pentru care medicamentele au obținut autorizația de punere pe piață. Mai mult, nu figureză la data solicitării, cu indicația terapeutică solicitată potrivit H.G. nr. 720/2008, pe lista anexă corespunzătoare medicamentelor compensate de care să poată beneficia intimata reclamant, deoarece deținătorul autorizației de punere pe piață nu a depus la ANMDMR o solicitare în vederea evaluării medicamentului pentru indicația respectivă în vederea includerii pe listă, având în vedere că aceasta este o indicație off label.

Prin urmare, s-a arătat că cererea de ordonanță președințială nu întrunește condițiile de admisibilitate, neexistând o aparență a dreptului, astfel că se impune admiterea recursului, casarea sentinței și respingerea cererii.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursurilor

Analizând motivele de recurs formulate, în raport cu sentința atacată, materialul probator și dispozițiile legale incidente în cauză, Înalta Curte va admite recursurile declarate, va casa sentința recurată și, rejudecând cauza, va respinge acțiunea, pentru următoarele considerente.

Cu prioritate, se impune a se arăta că majoritatea motivelor de casare circumscrise dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. sunt comune celor patru recursuri promovate, motiv pentru care vor fi analizate împreună având în vedere și faptul că aceste părți au aceeași poziție procesuală.

Instanța de control judiciar constată că argumentele invocate de pârâți pot fi încadrate în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în concret recurenții referindu-se la condițiile de admisibilitate stabilite de art. 997 și următoarele C. proc. civ., precum și ale H.G. nr. 720/2008, OMS nr. 861/2014, Ordinul comun al ministrului sănătății și al președintelui CNAS nr. 564/499/2021 și Legea nr. 95/2006, criticile formulate fiind fondate.

Cu titlu preliminar, se observă că obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie o solicitare formulată în temeiul procedurii ordonanței președințiale, reglementată de art. 997 și următoarele C. proc. civ., prin care reclamantul solicită obligarea pârâților la asigurarea medicamentului Trastuzumab Emtansine (denumire comercială Kadcyla) în regim de compensare 100% (fără contribuție personală).

Potrivit art. 997 C. proc. civ.:

"(1) Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. (2) Ordonanța este provizorie și executorie. Dacă hotărârea nu cuprinde nicio mențiune privind durata sa și nu s-au modificat împrejurările de fapt avute în vedere, măsurile dispuse vor produce efecte până la soluționarea litigiului asupra fondului. (3) La cererea reclamantului, instanța va putea hotărî ca executarea să se facă fără somație sau fără trecerea unui termen. (4) Ordonanța va putea fi dată chiar și atunci când este în curs judecata asupra fondului. (5) Pe cale de ordonanță președințială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt".

Din aceste dispoziții rezultă următoarele condiții ce trebuie îndeplinite pentru admiterea unei cereri de ordonanță președințială: aparența de drept în favoarea reclamantului, urgența, caracterul vremelnic și neprejudecarea fondului.

În cadrul ordonanței președințiale, instanța de judecată are doar posibilitatea de a realiza un examen sumar al cauzei, spre a stabili de partea cui este aparența dreptului.

Trebuie precizat că, prin sentința civilă 15/2023 pronunțată la data de 09 februarie 2023, Curtea de Apel Pitești - sectia a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2022 (ce privește fondul cauzei) a hotărât următoarele:

"Respinge excepțiile lipsei calității procesuale pasive a Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, a Ministerului Sănătății, a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Respinge excepția prematurității cererii invocată de Ministerul Sănătății. Respinge excepția de inadmisibilitate ridicată de Guvern. Respinge excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului. Respinge, ca nefondată, cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale."

Nefiind îndeplinită condiția aparenței dreptului, este cert că soluția excedează limitelor ordonanței președințiale și nu poate fi confirmată în recurs.

Raportat la toate considerentele expuse mai sus, Înalta Curte apreciază că recursurile pârâților Ministerul Sănătății, Guvernul României, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România sunt fondate și, în temeiul prevederilor art. 20 din Legea 544/2004 și art. 497 C. proc. civ., va dispune admiterea acestora, va casa sentința atacată, iar, în rejudecare, se va respingere cererea de ordonanță președințială formulată de reclamant.

În raport de această soluție, nu se mai impune analizarea celorlalte motive de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România împotriva sentinței nr. 169/F-CONT pronunțate la 15 decembrie 2022 de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și rejudecând cauza:

Respinge acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 18 mai 2023.