ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 396/2023

Ședința publică din data de 26 ianuarie 2023

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Târgu Mureș la data de 12.05.2022, x/2021, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâții Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Guvernul României și Ministerul Sănătății, pronunțarea unei ordonanțe președințiale prin care să se dispună obligarea pârâților la asigurarea pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală), a medicamentului TRASTUZUMAB (denumire comercială HERCEPTIN), până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2022 aflat pe rolul Curții de Apel Târgu-Mureș. În temeiul art. 997 alin. (3) din C. proc. civ. s-a solicitat ca executarea ordonanței să se facă fără somație sau fără trecerea unui termen.

Prin sentința nr. 49 din 27 mai 2022 Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a hotărât următoarele:

"Respinge excepția inadmisibilității invocată de pârâtul Guvernul României.

Respinge excepțiile lipsei calității procesuale pasive, astfel cum au fost invocate de pârâți prin întâmpinările depuse la dosar, ca neîntemeiate.

Admite cererea de ordonanță președințială formulată de către reclamantul A..

Obligă pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, să-i asigure reclamantului medicamentul TRASTUZUMAB (denumire comercială HERCEPTIN) pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100 % (fără contribuție personală), până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2022 al acestei instanțe.

Executorie fără somație și fără trecerea vreunui termen."

Împotriva sentinței au declarat recurs autoritățile pârâte Guvernul României, Ministerul Sănătății, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România și Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Recurenții au solicitat casarea sentinței recurate și, în rejudecare, în principal admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive, iar în subsidiar respingerea ca neîntemeiată a cererii de ordonanță președințială, căile de atac formulate fiind întemeiate pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. (Guvernul României și Casa Națională de Asigurări de Sănătate), art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ. (Ministerul Sănătății) și art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ. (Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România).

La data de 5.07.2022, recurenta Casa Națională de Asigurări de Sănătate a depus note de ședință, în cuprinsul cărora a invocat excepția lipsei capacității de folosință a intimatului-reclamant A., ca urmare a faptul că acesta a decedat pe parcursul soluționării procesului, astfel cum rezultă din certificatul de deces seria xnr. x/28.06.2022, eliberat de S.P.C.L.E.P. Reghin.

Examinând motivul de recurs de ordine publică întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., invocat de recurenta Casa Națională de Asigurări de Sănătate prin prisma lipsei capacității procesuale de folosință a reclamantului, însușit și de instanța de control judiciar, Înalta Curte constată următoarele:

Excepția lipsei capacității procesuale de folosință este o excepție de fond (vizează încălcarea unei condiții de exercițiu a acțiunii civile), absolută (se încalcă norme de ordine publică) și peremptorie (admiterea sa conduce la împiedicarea soluționării fondului cererii), care poate fi ridicată de oricare dintre părți, de procuror sau de instanță din oficiu, în tot cursul procesului, potrivit dispozițiilor art. 56 alin. (3) teza I C. proc. civ.

Conform art. 56 alin. (1) C. proc. civ., poate fi parte în judecată orice persoană care are folosința drepturilor civile, iar potrivit alin. (3) al aceluiași articol, lipsa capacității procesuale de folosință poate fi invocată în orice stare a procesului, actele de procedură îndeplinite de cel care nu are capacitate de folosință fiind lovite de nulitate absolută.

Capacitatea procesuală de folosință este acea condiție de exercițiu a acțiunii civile constând în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi și obligații procesuale civile, astfel cum prevede art. 34 C. civ.

În cazul persoanelor fizice, capacitatea de folosință, așa cum statuează art. 35 C. civ., începe la nașterea persoanei și încetează odată cu moartea acesteia, putând fi limitată numai în cazurile și condițiile expres prevăzute de lege.

Din perspectivă procesuală, Înalta Curte reține că potrivit art. 32 alin. (1) lit. a), coroborat cu art. 40 C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi inițiat și susținut numai de către o persoană care deține capacitate procesuală de folosință, sub sancțiunea nulității actului de procedură, dispoziții aplicabile atât în cazul cererilor de chemare în judecată, cât și în cazul căilor de atac.

În raport de aceste considerente de ordin teoretic, Înalta Curte constată că, potrivit înscrisurilor depuse la dosarul instanței de recurs, intimatul-reclamant A. a decedat la data 27.06.2022, conform certificatului de deces seria xnr. x/28.06.2022, eliberat de S.P.C.L.E.P. Reghin . Prin urmare, la acest moment, reclamantul este lipsit de capacitate procesuală de folosință, respectiv de aptitudinea de a avea drepturi și obligații, fiind incidente dispozițiile art. 40 C. proc. civ.

Totodată, Înalta Curte va avea în vedere și caracterul intuitu personae al cererii de chemare în judecată, pretenția solicitată prin cererea de ordonanță președințială (asigurarea în regim de compensare 100% a medicamentului Trastuzumab) putând fi executată doar față de reclamant, nefiind o obligație transmisibilă succesorilor acestuia.

Având în vedere că una dintre condițiile de exercitare a acțiunii, prevăzută de art. 32 alin. (1) C. proc. civ., nu mai este îndeplinită, Înalta Curte reține incidența cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. și, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) din același cod, va admite recursurile declarate de pârâți și va casa sentința recurată.

Totodată, procedând la rejudecarea cererii de ordonanță președințială, Înalta Curte va admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a reclamantului A. și va anula cererea de ordonanță președințială, ca fiind formulată de o persoană lipsită de capacitate procesuală de folosință, astfel cum impun dispozițiile art. 40 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de pârâții Ministerul Sănătății, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Guvernul României împotriva sentinței nr. 49 din 27 mai 2022 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și, rejudecând:

Admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a reclamantului A..

Anulează cererea de ordonanță președințială ca fiind formulată de o persoană lipsită de capacitate procesuală de folosință.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 26 ianuarie 2023.