ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2624/2024

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Călărași, secția Civilă, intimatele reclamante A. și B. au chemat în judecată pe pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (A.N.R.P.), solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța instanța să dispună: - obligarea A.N.R.P. să actualizeze cu indicele prețurilor de consum compensațiile bănești stabilite prin Decizia de actualizare nr. 5325/30.09.2015 emisă de A.N.R.P., începând cu luna ianuarie 2016, raportat la fiecare tranșă anuală și până la plata efectivă a actualizării și la plata sumei rezultată din actualizare; - obligarea A.N.R.P. la plata dobânzii legale raportată la întreaga sumă a compensațiilor stabilite prin Decizia de actualizare nr. 643/20.03.2013 emisă de A.N.R.P., calculată începând cu luna aprilie 2013 și până la data plății efective. Față de cererea de chemare în judecată, A.N.R.P. a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive în ceea ce privește obligația de plată, excepția inadmisibilității primului petit din cerere, excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru ambele capete de cerere pentru sumele încasate prin titlurile de plată emise în anii 2015, 2016 și 2017, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată. Tribunalul Călărași, prin sentința civilă nr. 698/2021 pronunțată în data de 22.10.2021, a respins excepțiile invocate de A.N.R.P., a admis în parte cererea formulată de A. și B. și a obligat A.N.R.P. să actualizeze cu indicele prețurilor de consum compensațiile bănești stabilite prin Decizia nr. 5325/2015, începând cu luna ianuarie 2016, raportat la fiecare tranșă anuală și până la data plății efective a actualizării. De asemenea, a obligat A.N.R.P. să calculeze dobânda legală raportată la întreaga sumă a compensațiilor stabilită prin Decizia nr. 643/2013 emisă de A.N.R.P., începând cu luna aprilie 2013 și până la data plății efective. În temeiul art. 466 din C. proc. civ., A.N.R.P. a formulat apel împotriva sentinței civile nr. 698 din 22.10.2021, prin care a solicitat admiterea apelului, desființarea hotărârii atacate și respingerea acțiunii în principal ca inadmisibilă și în subsidiar ca neîntemeiată. Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin decizia civilă nr. 29 din 12.10.2022, a admis excepția inadmisibilității apelului invocată din oficiu și a respins apelul formulat de A.N.R.P. ca inadmisibil. În temeiul art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ., A.N.R.P. a formulat contestație în anulare împotriva Deciziei nr. 29 din 12.10.2022 pronunțată de Curtea de Apel București, considerând că soluția pronunțată este rezultatul unei erori materiale.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 10 din 3 aprilie 2023 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, s-a admis excepția tardivității contestației în anulare și s-a respins contestația în anulare ca tardiv formulată de contestatoarea Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților împotriva deciziei civile nr. 29 din 12.10.2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2021, în contradictoriu cu intimatele A. și B..

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței civile nr. 10 din 3 aprilie 2023 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, recurenta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. În contextul unei succinte prezentări a situației de fapt, recurenta a susținut că instanța a admis excepția tardivității formulării contestației în anulare întrucât a constatat că hotărârea atacată a fost comunicată la data de 03.11.2022 la sediul A.N.R.P., iar contestația în anulare a fost înregistrată la 22.11.2022, adică peste termenul de 15 zile de la comunicare prevăzut de lege. Într-adevăr, decizia civilă nr. 29/12.10.2022 pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr. x/2021, a fost comunicată la A.N.R.P. în data de 03.11.2023 și înregistrată cu nr. x astfel cum rezultă din copia comunicării, pe care a anexat-o. Având în vedere că termenul de formulare a contestației în anulare este de 15 zile de la comunicare, data limită până la care A.N.R.P. o putea transmite era 18.11.2022. Or, în condițiile în care contestația în anulare formulată de A.N.R.P. împotriva hotărârii pronunțate de Curtea de București în dosarul nr. x/2021 a fost transmisă în data de 18.11.2022 (conform copiei borderoului de poștă militară), sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 506 alin. (1) coroborat cu art. 183 alin. (2) și (3) C. proc. civ.

Apărările formulate în recurs Intimatele A. și B. au formulat întâmpinare, prin care au invocat excepția inadmisibilității căii de atac. Au susținut că decizia recurată a fost dată într-o contestație în anulare formulată împotriva unei căi de atac pe care instanța a calificat-o ca fiind recurs, astfel că nu mai poate fi atacată din nou cu recurs. Pe fond, au susținut că decizia este legală, instanța pronunțându-se în baza dovezilor de la dosar, borderoul nu este o dovadă a comunicării, ci cel mult o evidență a circulației interne a unor documente.

Procedura de soluționare a recursului În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 ind.l și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013. În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția completului învestit cu soluționarea cauzei, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea dosarului de recurs la data de 16 mai 2024, în ședință publică, cu citarea părților, II. Soluția și considerentele instanței de recurs Analizând cu prioritate, în condițiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția inadmisibilității căii de atac exercitate, invocată de intimate prin întâmpinare, Înalta Curte constată că este întemeiată pentru argumentele ce vor fi prezentate în continuare. Se reține ca potrivit dispozițiilor art. 7 din C. proc. civ.: "(1) Procesul civil se desfășoară în conformitate cu prevederile legii", iar potrivit articolului 22 alin. (1) din același Cod: "Judecătorul soluționează litigiul conform regulilor de drept care îi sunt aplicabile", obligativitatea de respectare a principiului legalității decurgând primordial din prevederile constituționale care statuează că justiția se înfăptuiește în numele legii, iar judecătorii se supun numai legii, competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată fiind prevăzute numai prin lege (art. 124,126 din Constituția României). Din interpretarea acestor dispoziții legale rezultă că procesul trebuie să se desfășoare potrivit normelor legale care-l reglementează atât în ceea ce privește judecata și executarea silită, cât și sub aspectul competenței, compunerii și constituirii instanței. Totodată, reține Înalta Curte că potrivit prevederilor art. 508 alin. (4) C. proc. civ. "Hotărârea dată în contestație în anulare este supusă acelorași căi de alac ca și hotărârea atacată." Având în vedere aceste dispoziții legale, Înalta Curte constată că prin decizia civilă nr. 29 din 12.10.2022 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, s-a admis excepția inadmisibilității apelului invocată din oficiu și a fost respins apelul formulat de A.N.R.P. ca inadmisibil. Pentru a se pronunța în acest sens, curtea a reținut că obiectul apelului îl constituie "Sentința civilă nr. 698/22.10.2021 pronunțată de Tribunalul Călărași, în calitate de instanța de fond în materia contenciosului administrativ, calea de atac menționată în dispozitivul hotărârii fiind recursul". Prin urmare, decizia recurată în cauza de față a fost dată într-o contestație în anulare formulată împotriva unei căi de atac pe care instanța a calificat-o ca fiind recurs, astfel că nu mai poate fi atacată din nou cu recurs. Or, judecătorul, în demersul său vizând aflarea adevărului, în primul rând, va soluționa litigiul aplicând dispozițiile legale incidente în cauză, respectând astfel unul dintre principiile fundamentale ale oricărui proces, respectiv cel al legalității, care constituie o cerință obiectivă într-un stat de drept și o garanție a desfășurării în condiții optime a mecanismului de înfăptuire a justiției. În concluzie, reținând că recurentul nu are deschisă calea de atac exercitată împotriva sentinței atacate, care nu face parte din categoria celor supuse recursului, Înalta Curte, admițând excepția invocată de intimate, va face aplicarea sancțiunii inadmisibilității recursului. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 și art. 496 alin. (1) raportat la art. 457 din C. proc. civ., republicat, înalta Curte va admite excepția inadmisibilității recursului invocată de intimate și va respinge recursul ca inadmisibil.