ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4227/2021

Ședința publică din data de 28 septembrie 2021

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea introdusă la Tribunalul Harghita sub nr. x/2017 la data de 23.05.2017, reclamanta A., prin reprezentant legal, a chemat în judecată pe pârâții Garda Forestieră Brașov, prin reprezentant legal, și Ministerul Apelor și Pădurilor, prin ministru, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună următoarele:

- Anularea actului administrativ nr. 3053/03.04.2017, prin care pârâta Garda Forestieră Brașov și-a exprimat refuzul nejustificat de avizare a documentației întocmite în vederea accesării ajutoarelor de stat cuvenite pentru anul 2014, cu consecința obligării acesteia în solidar cu pârâtul MAP la: plata sumei de 70.860,74 RON, reprezentând contravaloarea produselor de masă lemnoasă pe care reclamanta, în calitate de proprietar, nu le poate recolta pentru suprafața de pădure de 313.60 ha, încadrată în tipul II de categorii funcționale (TII), terenuri forestiere administrate în totalitate de B. pe întreaga perioadă a anului 2014, cu titlu de compensații/ajutoare de stat, datorită funcțiilor de protecție stabilite de amenajamentele silvice care au determinat restricții în recoltarea de masă lemnoasă, aferente anului 2014;

- Plata dobânzilor fiscale calculate asupra debitului principal în cuantum de 70.860,74 RON, începând cu data de 10.03.2017 - data la care a fost depusă Cererea nr. x/02.03.2017 la Garda Forestieră Brașov, până la plata efectivă a debitului; cu cheltuieli de judecată.

1.2. Hotărârea instanței de fond

Prin sentința civilă nr. 152 din data de 12 octombrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal s-a respins: excepția de prematuritate a acțiunii; excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Garda Forestieră Brașov; excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Apelor și Pădurilor.

A respins cererea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâții Garda Forestieră Brașov și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, ca fiind neîntemeiată.

1.3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinței civile nr. 152 din data de 12 octombrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamanta A., solicitând admiterea recursului și casarea în tot a hotărârii recurate.

În drept, recurenta și-a întemeiat cererea de recurs pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

1.4. Apărarea forulată în cauză

Intimata-pârâtă Garda Forestieră Brașov a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția tardivității cererii de recurs.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând, cu prioritate, termenul de declarare a căii de atac, Înalta Curte constată că recursul a fost declarat cu nerespectarea termenului prevăzut de lege, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004: "Hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare", iar potrivit art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat: "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3)". Totodată, conform art. 185 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ.: "Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate absolută".

Înalta Curte reține că sentința civilă nr. 152 din data de 12 octombrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a fost comunicată recurentei-reclamante la data de 07 noiembrie 2018, conform dovezii de înmânare aflate la dosarul instanței de fond.

Termenul de 15 zile, prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, înăuntrul căruia trebuia declarată calea de atac a recursului, începea să curgă de la acest moment și se împlinea la data de 23 noiembrie 2018, potrivit dispozițiilor art. 181, raportat la art. 184 din C. proc. civ.

Cererea de recurs a fost depusă la poștă la data de 06 februarie 2019 .

Prin urmare, Înalta Curte constată că recursul a fost depus în afara termenului de 15 zile prevăzut de lege, respectiv la data de 06 februarie 2019, ultima zi în care putea fi promovată calea de atac fiind 23 noiembrie 2018.

Pentru considerentele arătate, în temeiul dispozițiilor art. 185 alin. (1) și art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepția tardivității și va respinge recursul declarat de reclamanta A. împotriva sentinței nr. 152 din data de 12 octombrie 2018 a Curții de Apel Târgu Mureș – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca tardiv formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta A. împotriva sentinței nr. 152 din data de 12 octombrie 2018 a Curții de Apel Târgu Mureș – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca tardiv formulat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 septembrie 2021.