Decizia nr. 3119/2021 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — cale de atac împotriva sentinței nr. 438/2018 a Curții de Apel Craiova

Obiectul acțiunii deduse judecății Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal la data de 08.01.2018 sub nr. x/2018, S.C. A. S.R.L., a formulat contestație în anulare împotriva sentinței nr. 627 din data de 24 noiembrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2017.

Hotărârea instanței investită cu contestația în anulare Prin sentința civilă nr. 438 din 21 septembrie 2018 a Curții de Apel Craiova – secția contencios administrativ și fiscal a fost admisă excepția perimării contestației în anulare formulată de contestatoarea S.C. A. S.R.L. împotriva sentinței nr. 627 din data de 24 noiembrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2017, în contradictoriu cu intimata Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Olt.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței civile 438 din 21 septembrie 2018, a formulat recurs contestatoarea, a arătat că judecătorul a încălcat disp. art. 157 alin. (1) lit. c), g), h), k) și j), art. 397 alin. (1), art. 416 alin. (1) și (3) și art. 427 alin. (1) C. proc. civ.

Apărările formulate în cauză Intimata-pârâtă nu a formulat întâmpinare în cauză.

Cu privire la examinarea recursului În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal, precum și măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal. Față de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) și art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispozițiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. și dispozițiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, prin rezoluția din 16.01.2019 s-a fixat termen de judecată pe fond a recursului la data de la data de 07 decembrie 2021, iar ulterior prin încheierea din 17 aprilie 2019 s-a preschimbat din oficiu termenul de judecată la data de 25 mai 2021. II. Soluția instanței de recurs 1. Argumente de fapt și de drept relevante Potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ., instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei. Analizând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că recursul nu este timbrat și îl va anula pentru următoarele considerente: Dispozițiile art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, statuează în mod expres că: "Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege". În acest sens sunt și dispozițiile art. 148 alin. (6) din C. proc. civ., potrivit cărora: "Cererile adresate instanțelor judecătorești se timbrează, dacă legea nu prevede altfel", precum și dispozițiile art. 197 din același act normativ care dispun în mod expres că: "În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii." Din analiza textelor de lege sus citate, rezultă obligația recurentei de a depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul datorat. Sub acest aspect se constată că, prin rezoluția judecătorului din 21 noiembrie 2021 s-a pus în vedere recurentei să achite taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 RON. Prin citația emisă pentru termenul de judecată din 21 noiembrie 2018, i s-a pus în vedere recurentei obligația achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON, sub sancțiunea anulării cererii. La data de 28 decembrie 2018 a fost comunicată recurentei obligația de achitare a taxei judiciare de timbru (dosar recurs). Or, se constată că, până la termenul de judecată din data de 25 mai 2021, recurenta S.C. A. S.R.L. nu și-a îndeplinit obligația de a depune dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul dispus de instanță, astfel că este incidentă sancțiunea anulării recursului. 2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 248 coroborat cu art. 148 alin. (6) și art. 197 C. proc. civ., raportat la art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013, Înalta Curte va dispune anularea recursului ca netimbrat.