ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1092/2021

Ședința publică din data de 24 februarie 2021

Asupra cererii de chemare în judecată de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – secția de contencios administrativ și fiscal la data de 14 decembrie 2020, astfel cum a fost precizată, contestatoarea A., judecător în cadrul Tribunalului Dolj, a formulat, în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, contestație împotriva Hotărârii nr. 1405 din 26 noiembrie 2020 a Consiliului Superior al Magistraturii – secția pentru Judecători.

Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție și declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea secției de contencios administrativ și fiscal a curții de apel în raza căreia reclamanta își are domiciliul (Curtea de Apel Craiova), susținând, în esență, că sunt aplicabile dispozițiile art. 9 din Legea nr. 304/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004.

În subsidiar, pe fond, a solicitat respingerea contestației formulate, ca neîntemeiată.

Analizând, cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ. coroborat cu art. 131 și art. 132 C. proc. civ., excepția necompetenței materiale invocată de intimat prin întâmpinare, Înalta Curte reține următoarele.

Potrivit art. 29 alin. (4)-(7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare:

"Art. 29. – (...)

(4) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii, în plen și în secții, se iau prin vot direct și secret și se motivează.

(5) Hotărârile plenului privind cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor se redactează în cel mult 20 de zile și se comunică de îndată.

(6) Hotărârile prevăzute la alin. (5) se publică în Buletinul Oficial al Consiliului Superior al Magistraturii și pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii în termen de 10 zile de la redactare.

(7) Hotărârile prevăzute la alin. (5) pot fi atacate cu contestație de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare, la secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Contestația se judecă în complet format din 3 judecători."

Din analiza textului legal, rezultă că numai hotărârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii privind cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor pot fi atacate cu contestație direct la secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

De asemenea, potrivit art. 9 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 207/2018,

"Art. 9 - Hotărârile secției pentru judecători, respectiv ale secției pentru procurori ale Consiliului Superior al Magistraturii, în orice alte situații decât cele prevăzute la art. 134 alin. (3) din Constituția României, republicată, în care Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește rolul de instanță de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor, pot fi atacate la secția de contencios administrativ a curții de apel competente, conform dreptului comun."

Astfel, competența de soluționare a contestației împotriva hotărârii ce face obiectul prezentei cauze se face potrivit dreptului comun, reprezentat de art. 10 alin. (3) și (4) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, conform căruia, raportat la rangul central al emitentului actului, competența materială de soluționare în fond revine secției de contencios administrativ și fiscal a curții de apel de la domiciliul contestatoarei, respectiv Curtea de Apel Craiova.

Cum contestatoarea, la data introducerii promovării prezentei acțiunii, avea funcția de judecător în cadrul Tribunalului Dolj, instanță din circumscripția Curții de Apel Craiova, devin incidente în cauză prevederile art. 127 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit cărora "Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea."

Prin urmare, pentru a fi înlăturată orice suspiciune de soluționare părtinitoare a cauzei, Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare în fond a prezentei cauze în favoarea Curții de Apel Timișoara, curtea de apel învecinată cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășura activitatea contestatoarea, la data promovării acțiunii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, invocată prin întâmpinare.

Declină competența de soluționare a contestației formulate de contestatoarea A. împotriva Hotărârii nr. 1405 din 26 noiembrie 2020 a Consiliului Superior al Magistraturii – secția pentru Judecători, în favoarea Curții de Apel Timișoara – secția de contencios administrativ și fiscal.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 februarie 2021.