ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1663/2023

HOTĂRÂRE

18.10.2023

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2023
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1663/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)

Ședința publică din data de 18 octombrie 2023

Asupra cauzei, constată următoarele:

Prin decizia nr. 841 din 22 iunie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, a fost respins apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 87 din 22 ianuarie 2022 pronunțată de Tribunalul Suceava.

Calea de atac formulată în cauză:

Împotriva deciziei nr. 841 din 22 iunie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, reclamantul A. a declarat recurs, indicând dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 C. proc. civ.

Recurentul-reclamant a arătat că, atât hotărârea instanței de apel, cât și cea a primei instanțe sunt nelegale și netemeinice, instanța de judecată făcând o greșită interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 22 C. proc. civ., neanalizând apelul formulat sub toate aspectele.

De asemenea, instanța de judecată a încălcat principiul rolului activ, principiul disponibilității și al aflării adevărului, pronunțând hotărâri esențialmente nelegale.

În continuare, după expunerea situației de fapt, recurentul-reclamant a reiterat faptul că nu a fost respectată procedura de excludere a sa din partid, așa cum aceasta este prevăzută în statutul și regulamentul de organizare și funcționare a formațiunii politice, aspect pe care l-a dovedit cu martorul audiat și cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.

Înregistrarea recursului:

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 9 ianuarie 2023.

Având în vedere data înregistrării cererii de chemare în judecată pe rolul instanțelor judecătorești (24 mai 2021), în cauză sunt aplicabile dispozițiile C. proc. civ., cu modificările aduse prin Legea nr. 310/2018.

Constatându-se încheiată procedura de comunicare, în condițiile art. 490 alin. (2) coroborat cu art. 471

a alin. (5) și (6) C. proc. civ., a fost fixat termen de judecată la 18 octombrie 2023, cu citarea părților, în ședință publică, în vederea soluționării căii de atac.

Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Examinând recursul în raport de excepția nulității pentru neîncadrarea criticilor în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor imperative prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază și dezvoltarea lor, iar în conformitate cu prevederile art. 487 C. proc. civ. recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs.

Totodată, conform art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, sancțiunea nulității intervine și în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

Aspectele evidențiate în cererea de recurs, astfel cum au fost formulate, nu conțin precizări care să reprezinte o minimă argumentare în drept a vreunei critici care să permită încadrarea în vreunul dintre motivele de nelegalitate expres prevăzute de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

În cuprinsul cererii ce a învestit Înalta Curte, recurentul-reclamant a arătat că înțelege să declare recurs, invocând formal art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 C. proc. civ., menționând, fără a dezvolta, faptul că instanța de judecată a încălcat principiul rolului activ și principiul disponibilității și al aflării adevărului.

Recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, prin care se supune cenzurii judiciare controlul conformității hotărârii atacate cu regulile de drept incidente cazului concret dedus judecății.

Condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței și încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ.

Înalta Curte reține că motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de hotărârea atacată, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre nelegală, cu indicarea textului de lege încălcat.

Condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței, fiind necesară o argumentare motivată a criticii în drept de natură a evidenția nelegalitatea hotărârii.

Formularea unei cereri lipsite de o motivare corespunzătoare, în raport de care instanța să se poată pronunța, limitată la invocarea cu maximă generalitate a unui text de lege sau la menționarea unor principii ce ar fi fost încălcate de instanță, fără o argumentare a pretinsei incidențe a unui anumit motiv de casare, cerere privată de elementele de fapt și de drept necesare și esențiale pentru asigurarea unei minime discipline procesuale, nu poate fi reținută ca fiind o motivare a căii de atac în sensul prevăzut de lege. Motivarea recursului înseamnă expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre nelegală, motive care să poată fi însă încadrate în vreunul dintre cazurile de nelegalitate prevăzute de lege.

În aceste condiții, reținând că în speță nu este posibilă o încadrare a criticilor de recurs în dispozițiile art. 488 C. proc. civ., ceea ce echivalează cu nemotivarea căii de atac, în condițiile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 489 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a aplica sancțiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac.