Decizia nr. 546/2023 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs

Cererea de chemare în judecată Prin acțiunea formulată reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., au solicitat în contradictoriu cu pârâta Administrația Fondului de Mediu, anularea deciziilor de respingere a cererilor de finanțare nerambursabilă pentru programul "CASA VERDE FOTOVOLTAICE", emise de către Comitetul Director al Administrației Fondului pentru Mediu pentru fiecare dintre reclamanți în parte și pe cale de consecință obligarea pârâtei ca în termen de maxim 30 de zile să procedeze la emiterea unor decizii de aprobare a cererilor de finanțare nerambursabilă și rezervarea sumelor aferente finanțării pentru fiecare dintre reclamanți în parte și obligarea Administrației Fondului pentru Mediu la plata cheltuielilor de judecată angajate de subsemnații, în prezenta cauză, în temeiul art. 453 C. proc. civ.

Soluția instanței de fond Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 158 din 15 iulie 2021, a respins excepțiile netimbrării și litispendenței invocate de către pârâta AFM, a respins cererea de suspendare a judecății cauzei până la soluționarea dosarului x/2020 formulată de către pârâta AFM, a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții: A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ. în contradictoriu cu pârâta Administrația Fondului pentru Mediu. A dispus anularea deciziilor emise de către pârâta AFM privind soluționarea contestațiilor formulate de către reclamanți împotriva modului de soluționarea a cererilor de finanțare depuse de către reclamanți astfel: A. - dosar x; B.- dosar x; C.- dosar x; D.- dosar x; E.- dosar x; F.- dosar x; G.- dosar x; H.- dosar x; I.- dosar x; J.- dosar x; K.- dosar x; L.- dosar x; M.- dosar x; N.- dosar x; O.- dosar x; P.- dosar x; Q.- dosar x; R.- dosar x; S.- dosar x; T.- dosar x; U. - dosar x; V. - dosar x; W.- dosar x; X.- dosar x; Y.- dosar x; Z.- dosar x; AA.- dosar x; BB.- dosar x; CC.- dosar x; DD.- dosar x; EE.- dosar x; FF.- dosar x; GG.- dosar x; HH.- dosar x; II.- dosar x; JJ.- dosar x; KK.- dosar x; LL.- dosar x; MM.- dosar x; NN.- dosar x; OO.- dosar x; PP.- dosar x; QQ.- dosar x. Totodată, a obligat pe pârâtă să reanalizeze cererile de finanțare nerambursabilă pentru programul "Casa Verde Fotovoltaice" depuse de către reclamanți în sesiunea deschisă prin Dispoziția președintelui AFM 562/6.09.2019 și să plătească cheltuielile de judecată avansate de către reclamanți, respectiv câte 50 RON.

Calea de atac exercitată Împotriva hotărârii instanței de fond pârâta Administrației Fondului pentru Mediu a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. După o amplă prezentare a situației de fapt, în motivarea recursului se arată că instanța de fond a interpretat greșit prevederile din Ghid referitoare la data înscrierii în aplicația informatică a cererilor de finanțare și a documentelor anexate, confuzia fiind evidentă atât cu privire la aplicabilitatea unor prevederi legale în speță, dar și cu privire la semnificația unor termeni, prima instanță asimilând noțiunea de "suspendare" a procedurii de înscriere cu noțiunea de "indisponibilitate" a aplicației informatice la care face trimitere art. 33 alin. (7) din Ghid. În primul rând, se constată că norma citată este cea care stabilește, în economia prevederilor Ghidului, data la care se realizează înscrierea solicitantului în program, spre deosebire de norma din art. 18 alin. (1) a aceluiași act normativ. Or, la data de 06.11.2019, când dosarul a fost introdus în aplicația informatică de către instalatorul validat, Extrasul de carte funciară eliberat la 14.08.2019 și Certificatul de atestare fiscală privind impozitele și taxele locale nr. 3426 aveau o vechime mai mare de 30 de zile, fiind astfel justificată soluția de respingere a cererii de finanțare. Nu pot fi primite susținerile instanței fondului, potrivit cărora valabilitatea documentelor din dosarul de finanțare ar trebui analizată la momentul depunerii acestora la instalatorul validat, față de prevederile exprese ale art. 21 lit. e) din Ghid, care stabilesc termenul de 30 de zile de valabilitate a extrasului de carte funciară prin raportare la momentul înscrierii solicitantului în program, identificat de legiuitor ca fiind data introducerii în aplicația informatică a cererii de finanțare și a actelor anexă. Împrejurarea că art. 18 din Ghid stabilește în sarcina instalatorului validat obligația de a analiza conformitatea documentelor prezentate cu condițiile impuse de Ghid, nu poate conduce la concluzia susținută de prima instanță, potrivit căreia analiza valabilității acelor acte ar trebui făcută exclusiv prin raportare la momentul depunerii dosarului de finanțare la instalator. Este evident că, dacă ar fi așa, nu s-ar mai justifica dispoziția normativă potrivit căreia, după verificarea conformității documentelor, instalatorul validat are obligația de a le introduce scanate, în aplicația informatică (art. 18 alin. (3) lit. c) din Ghid), o atare măsură fiind reglementată tocmai pentru a permite verificarea de către Comisia de analiză a criteriilor de eligibilitate, astfel cum acestea rezultă din documente. În alți termeni, legiuitorul a stabilit atribuții distincte pe seama instalatorului validat și, respectiv, a Comisiei de analiză, rezervând acesteia din urmă obligația de a analiza criteriile de eligibilitate, fără a exclude însă dreptul acesteia de a analiza și conformitatea documentelor, în aplicarea principiului quipotius major, potius minor. Contrar susținerilor primei instanțe, nici comunicatul de presă formulat la data de 30.10.2019, adus la cunoștință publică anterior reluării sesiunii de înscriere în aplicația informatică a solicitanților persoane fizice, la data de 06.11.2019, nu ar permite o interpretare contrară celei mai sus expuse. Recurenta arată că a avertizat solicitanții cu privire la necesitatea îndeplinirii de către documentele din dosarele de finanțare a cerințelor de conformitate la data înregistrării lor în aplicația informatică, fiind evident că documentele ce nu mai erau valabile la data de 06.11.2019 trebuiau înlocuite, demers pe care intimatul-reclamant nu l-a realizat. În niciun caz, însă, această precizare nu ar putea fi interpretată în sensul agreat de prima instanță, conform căruia solicitanții care au depus documentele doveditoare la instalatorul validat anterior suspendării sesiunii de înscriere în program, ar fi absolviți de obligația de a prezenta documente conforme la data înscrierii în aplicația informatică, o atare interpretare fiind în mod vădit contrară sensului neechivoc al afirmațiilor din comunicat, potrivit cărora documentele trebuie să fie valabile la data înregistrării în aplicația informatică. În opinia recurentei, prima instanță asimilează eronat noțiunea de "suspendare" a procedurii de înscriere cu noțiunea de "indisponibilitate" a aplicației informatice, făcând trimitere la dispozițiile art. 33 alin. (7) din Ghid. În susținerea recursului sunt redate texte de lege incidente pricinii și practică judiciară.

Soluția instanței de recurs Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat. Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate. Din actele și lucrările dosarului rezultă că reclamanții în calitate de solicitanți în cadrul Programului privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică "Casa Verde Fotovoltaice" au depus la instalatorul validat, în cadrul sesiunii de depunere aprobată prin Dispoziția președintelui AFM nr. 562/6.09.2019 privind deschiderea sesiunii de înscriere a solicitanților persoane fizice începând cu data de10.09.2019 ora 10, toată documentația. Recurenta-pârâtă a suspendat în data de 10.09.2019 înscrierile persoanelor fizice în programul denumit generic "Casa Verde Fotovoltaice" în vederea efectuării unei analize a modului de funcționare a acestui proces. În urma verificărilor din data de 16.09.2019 au fost sesizate organele abilitate pentru a se pronunța cu privire la legalitatea înscrierilor în aplicația informatică. Așadar, recurenta-pârâta a suspendat înscrierile în program în aceeași zi în care trebuia să înceapă, respectiv 10.09.2019. Potrivit comunicatului de presă din data de 30.09.2019 programul urma să fie reluat începând cu data de 6.11.2019, dată la care instalatorii validați puteau continua înscrierea persoanelor fizice în aplicația informatică. De asemenea, conform aceluiași comunicat - paragraful 3 persoanele fizice care nu au depus și nu au înregistrat documentele la instalatorii validați până în data de 10.09.2019 vor avea posibilitatea depunerii, la instalatori, documentelor solicitate cu condiția ca acestea să fie valabile la data înregistrării în aplicația informatică. Însă, în cauza de față, reclamanții nu au fost în această situație ci au fost în situația reglementată de paragraful 2, respectiv aveau documentele înregistrate în registrul instalatorilor dar nu au fost încărcate în aplicație până în momentul suspendării accesului în aplicația informatică și pentru care AFM a stabilit că urmau a fi acceptate ca fiind depuse în termen. Cu toate acestea cererile de finanțare depuse de către reclamanți au fost respinse de către recurenta-pârâtă cu motivarea că extrasele de carte funciară și/sau atestatele fiscale erau expirate. Contestațiile formulate de către reclamanți au fost respinse de către recurenta-pârâtă care a menținut motivarea în sensul că extrasele de carte funciară și/sau atestatele fiscale erau expirate Este cert că reclamanții aveau depusă la data de 10.09.2019 la instalatorii validați documentația însoțită de acte valabile. Reclamanții erau la data de 10.09.2019 în posesia unor certificate și atestate fiscale valabile obținute în perioada august - septembrie 2019, anterior datei de 6.09.2019 aceasta deoarece în deciziile de respingere se fac mențiuni cu privire la extrasele de carte funciară și/sau atestatele fiscale emise în lunile august- septembrie 2019. Instalatorii validați nu au putut accesa aplicația la data de 10.09.2019 pentru simplul motiv că la aceeași dată a fost suspendată. Au făcut-o însă la data de 6.11.2019, când a fost reluat programul, această dată fiind menționată ca fiind data înregistrării în aplicație a solicitantului în deciziile emise de către recurenta-pârâtă de respingere a cererilor de finanțare pentru fiecare reclamant. Instanța de fond a admis acțiunea, soluția fiind împărtășită de instanța de control judiciar. Înalta Curte apreciază că instanța de fond temeinic și legal a constatat că suspendarea înregistrărilor în aplicația informatică a fost decisă de însăși recurentă, fiind întemeiată exclusiv pe culpa acesteia, iar documentația reclamanților era completă și conformă exigențelor legale la momentul depunerii ei la instalatorul validat. Faptul că art. 18 alin. (3) din Ghid prevede că ulterior înscrierii la instalatorul validat este necesară și înregistrarea în aplicația informatică a datelor privitoare la solicitant nu conduce, în această situație particulară, la concluzia potrivit căreia respectarea termenului de valabilitate a extrasului de carte funciară și a certificatului de cazier fiscal se raportează la data de 06.11.2019, dată la care înscrierea în aplicația informatică a fost deblocată. Suspendarea înscrierilor a fost pe deplin imputabilă AFM, iar nevalabilitatea actelor depuse de către intimat reprezintă consecința directă a decalării termenului de înregistrare a cererii în aplicația informatică. Prin urmare, în mod corect s-a reținut că imposibilitatea accesării platformei de către reclamanți nu poate să determine respingerea cererii înscriere în cadrul Programului. De asemenea, Înalta Curte apreciază că în mod corect s-a reținut că reclamanții au depus în termen, până la data de 10 septembrie 2019, documentele necesare la instalatorul validat, acestea fiind valabile la data depunerii lor, neputând să i se impute acestora faptul că, la data deblocării aplicației informatice, nu mai erau în termenul de valabilitate. Astfel fiind, în mod corect instanța de fond a obligat autoritatea pârâtă să reanalizeze cererea de finanțare formulată de reclamant, cu luarea în considerare a dezlegărilor date cu privire la valabilitatea extrasului de carte funciară și a certificatului de cazier fiscal depuse de reclamant. În raport cu cele reținute, Înalta Curte constată că toate criticile sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect și legal starea de fapt dedusă judecății, hotărârea pronunțată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului și a probatoriilor administrate. Prin urmare, instanța constată că susținerile și criticile recurentei sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală. În raport cu cele reținute, Înalta Curte constată că toate criticile sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect și legal starea de fapt dedusă judecății, hotărârea pronunțată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului și a probatoriilor administrate.

Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.