ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4713/2022

Ședința publică din data de 18 octombrie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 19.03.2020, sub nr. x/2020, reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Tineretului și Sportului a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea pârâtului la emiterea unui răspuns oficial la petiția nr. 13943/19.12.2019.

Prin sentința civilă nr. 1123 din 10 noiembrie 2020 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins excepția lipsei de interes și excepția lipsei de obiect și a respins cererea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Tineretului și Sportului cu sediul în București, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta A. aratând că sentința recurată este nelegală întrucât lipsește "motivarea la obiect", Ministerul Tineretului și Sportului trebuia să fie obligat să interzică B. să nu mai reprezinte România la competițiile internaționale și să nu mai organizeze pe teritoriul țării astfel de competiții.

II. Considerentele și soluția instanței de recurs

Analizând încheierea atacată, prin prisma criticilor formulate de recurenți și a dispozițiilor legale incidente în materia supusă verificării, Înalta Curte constată că recursule este nefondat, pentru considerentele expuse în continuare.

Prealabil, Înalta Curte respinge excepția nulității recursului pentru nemotivare invocată de intimata reclamantă apreciind că, în mod formal, criticile recurentei se circumscriu cazurilor de casare reglementate de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6) C. proc. civ.:

"când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei".

Potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., în considerentele hotărârii "se vor arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților."

Verificând conținutul sentinței atacate, instanța de control judiciar constată că aceasta îndeplinește exigențele menționate, întrucât judecătorul a expus în mod clar și logic argumentele care au fundamentat soluția adoptată.

Motivul de recurs analizat nu are în vedere fiecare dintre argumentele de fapt și de drept folosite de reclamantă în cererea de chemare în judecată, instanța având posibilitatea să le grupeze și să le structureze în funcție de problemele de drept deduse judecății, putând să le răspundă prin considerente comune.

Cu alte cuvinte, chiar dacă în motivarea sentinței nu se regăsesc literal toate argumentele invocate de părții reclamante, sentința nu este susceptibilă de a fi reformată prin prisma motivului de recurs cercetat.

Așadar, reține Înalta Curte că prin cererea înregistrată la pârât sub nr. x/19.12.2019, reclamanta A. a solicitat, în baza art. 18 pct. 1, lit. r) din Legea sportului, coroborat cu art. 20 și 21 din H.G. nr. 884/2001 ca pârâtul Ministerul Tineretului și Sportului să dispună interzicerea B. de a reprezenta România în competițiile internaționale sau de a organiza pe teritoriul României competiții internaționale.

Prin adresa nr. x/09.01.2020, pârâtul Ministerul Tineretului și Sportului a răspuns reclamantei că "B. este o structură sportivă de interes național, constituită prin asocierea cluburilor sportive, fiind persoană juridică de drept privat, de utilitate publică, autonomă, neguvernamentală, apolitică și fără scop lucrativ. Ministerul Tineretului și Sportului autorizează federațiile sportive naționale să reprezinte România în competițiile sportive internaționale, dacă respectă prevederile art. 20 și art. 21 din H.G. nr. 884/2001 Regulamentul de punere în aplicare al Legii nr. 69/2000 a educației fizice și sportului".

La solicitarea reclamantei de a interzice B. să reprezinte România în competițiile internaționale sau să organizeze pe teritoriul României competiții internaționale, pârâtul a comunicat reclamantei care sunt atribuțiile sale în procesul de autorizare, și anume faptul că potrivit legii, Ministerul Tineretului și Sportului autorizează federațiile sportive naționale să reprezinte Romania în competițiile sportive internaționale sau să organizeze pe teritoriul României competiții sportive internaționale, dacă respectă prevederile art. 20 și art. 21 din H.G. nr. 884/2001.

Așadar, reține Înalta Curte că răspunsul autorității pârâte este întemeiat pe dispozițiile legale incidente, redate în mod amplu și detaliat de către instanța de fond, în acord cu procedura autorizării desfășurării pe teritoriul României a campionatelor mondiale, europene și regionale și a participării reprezentativelor naționale la campionatele mondiale europene și regionale organizate în străinătate.

În acest sens s-a pronunțat și instanța de fond reținând că "În temeiul dispozițiilor legale invocate în petiție, pârâtul are doar posibilitatea de analizare a condițiilor legale de autorizare a desfășurării pe teritoriul României a campionatelor mondiale, europene și regionale, și a participării reprezentativelor naționale la campionatele mondiale, europene și regionale.".

Or, în temeiul dispozițiilor art. 18 alin. (1) lit. r) din Legea nr. 69/2000 și al dispozițiilor art. 20 și art. 21 din H.G. nr. 884/2001 Regulamentul de punere în aplicare al Legii nr. 69/2000 a educației fizice și sportului sunt evidente limitele legale ale atribuțiilor intimatul-pârât Ministerul Tineretului și Sportului în procesul de autorizare, acesta neavând atribuții vizând "interzicerea B. să nu mai reprezinte România la competițiile internaționale și să nu mai organizeze pe teritoriul țării astfel de competiții", astfel cum solicită recurenta.

Față de aceste considerente, contatând că sentința recurată este pronunțată cu respectarea dispozițiilor legale incidente și nu se impune reformarea acesteia, în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamanta A. împotriva sentinței civile nr. 1123 din 10 noiembrie 2020 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția nulității recursului invocată de intimatul pârât Ministerul Tineretului și Sportului.

Respinge recursul declarat de reclamanta A. împotriva sentinței civile nr. 1123 din 10 noiembrie 2020 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 octombrie 2022.