ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4003/2023

Ședința publică din data de 20 septembrie 2023

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele;

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș, secția contencios administrativ și fiscal, la data de 07.04.2023, sub nr. unic de dosar x/2023, reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Vamală Română a solicitat:

- suspendarea executării actului unilateral Ordinul nr. 638/27.032023, prin care s-a dispus încetarea de drept a raporturilor de serviciu ale reclamantei, A., șef birou Analiză Risc și Investigații Vamale la Direcția Regională Vamală Timișoara, de către Autoritatea Vamală Română, până la pronunțarea instanței de fond, întemeiată pe dispozițiile art. 14 din Legea nr. 554 din 2 decembrie 2004 privind contenciosului administrativ, publicat în Monitorul Oficial nr. 1154 din 7 decembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare.

- anularea Ordinului 638/27.03.2023 prin care s-a dispus încetarea de drept a raporturilor sale de serviciu și a adresei nr. x/27.02.2023, emisă de președintele AVR - d-l B., prin care nu i s-a aprobat menținerea în funcția publică deținută și i s-a comunicat că "ținând cont de prevederile legale invocate, vă comunicăm că solicitarea doamnei A. nu a fost aprobată de conducerea Autorității Vamale Române."

- obligarea pârâtului la emiterea unei dispoziții/Ordin, prin care să se admită cererea de menținere în funcția publică deținută 3 ani după împlinirea vârstei de pensionare de 65 de ani, data de 08.04.2023, să se aprobe prelungirea anuală a raportului de serviciu, conform art. 517 alin. (1) lit. d) și alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrative.

- obligarea pârâtului la plata despăgubirilor egale cu salariul indexat, majorat și reactualizat cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat de la momentul încetării raportului de serviciu și până la reîncadrare și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr. 469/19.05.2023, pronunțată în dosar nr. x/2023, Tribunalul Timiș, secția de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Timiș și, în consecință a declinat competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Vamală Română, în favoarea Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal.

Pentru a hotărî astfel Tribunalul Timiș a reținut că, potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ "Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel" iar conform art. 1 alin. (1) din Legea nr. 268/2021 "Se înființează Autoritatea Vamală Română, denumită în continuare Autoritatea, ca organ de specialitate al administrației publice centrale în domeniul vamal, instituție publică cu personalitate juridică (...)".

Având în vedere că reclamanta solicită anularea unui act emis de o autoritate publică centrală, instanța a considerat că nu este competentă material să soluționeze litigiul de față și, reținând și prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ ("Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său."), a admis excepția și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal la data de 24.05.2023.

Prin sentința civilă nr. 373 din data de 21.06.2023 Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale invocată prin întâmpinare și a declinat competența de soluționare a acțiunii formulate de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Vamală Română, în favoarea Tribunalului Timiș, secția de contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această sentință, Curtea de Apel a reținut că reclamanta a solicitat instanței anularea și suspendarea Ordinului nr. 638/27.032023, emis de către președintele Autorității Vamale Române, prin care s-a dispus încetarea de drept a raporturilor sale de serviciu.

Dată fiind calitatea reclamantei, de funcționar public, în cauză devin incidente dispozițiile art. 536 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, care prevăd:

"Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competenta secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe", întrucât prevederile legale anterior menționate au caracter special față de cele cu caracter general ale art. 10 din Legea nr. 554/2004, reținute de judecătorul tribunalului.

Ca urmare a ivirii conflictului negativ de competență, în temeiul art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., instanța a trimis dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării regulatorului de competență.

Analizând conflictul negativ de competență intervenit între cele două instanțe, în raport de hotărârile pronunțate și de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Tribunalul Timiș, secția de contencios administrativ și fiscal, pentru următoarele considerente:

În ceea ce privește cadrul procesual se constată că, cererea de chemare în judecată vizează anularea și suspendarea Ordinului nr. 638/27.032023, emis de către președintele Autorității Vamale Române, prin care s-a dispus încetarea de drept a raporturilor sale de serviciu ale reclamantei A..

Problema care a generat conflictul de competență între cele două instanțe privește stabilirea competenței materiale procesuale, din perspectiva obiectului cauzei și a naturii actului juridic dedus judecății.

Potrivit art. 371 alin. (1) din Codul administrativ, "funcționarul public este persoana numită, în condițiile legii, într-o funcție publică."

Potrivit art. 536 din O.U.G. nr. 57/2019, "cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe".

Având în vedere că, dispozițiile sus-citate au prioritate față de dispozițiile de drept comun ale Legii nr. 554/2004, precum și faptul că, prin cererea de chemare în judecată, reclamanta A. a menționat în mod expres că a deținut o funcție publică, competența de soluționare a prezentei cauze aparține tribunalului.

În consecință, pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiș, secția de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Vamală Română, în favoarea Tribunalului Timiș, secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 20 septembrie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.