ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 674/2023

Ședința publică din data de 08 februarie 2023

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 10 decembrie 2015, sub nr. x/2015, reclamanții A. și B., în contradictoriu cu pârâții Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Ministerul Sănătății, au solicitat:

- anularea actelor administrative emise de CASA OPSNAJ, respectiv Răspunsul nr. CR-RI/E 1626 din data de 30 decembrie 2014 și Răspunsul nr. x din data de 10 iulie 2015, Răspunsul nr. CR-RI 625, 647 din data de 15 decembrie 2014, Răspunsul nr. CR-RI 665 din data de 19 februarie 2015, Răspunsul nr. CR-RI 169 din data de 8 mai 2015, Răspunsul nr. CR-RI 203 din data de 3 iunie 2015 și Răspunsul la plângerea prealabilă N 1002 din data de 10 august 2015;

- obligarea în solidar a CASAOPSNAJ, CNAS și Ministerul Sănătății la plata sumei în cuantum de 111.210,56 EUR;

- obligarea la plata sumei de 100.000 euro daune morale reprezentând pretium doloris;

- obligarea pârâților la suportarea cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

La data de 17 decembrie 2015, reclamanții au formulat o cerere de completare a cererii de chemare în judecată, prin care, în plus față de pretențiile formulate prin cererea introductivă, au solicitat instanței să dispună și anularea Răspunsului nr. CR-RI 468 din 19.11.2015 prin care CASA OPSNAJ a menținut decizia de a nu rambursa cheltuielile efectuate de către aceștia cu tratamentul medical efectuat în Austria, Viena.

Prin sentința civilă nr. 1040 din 07 martie 2018, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a dispus următoarele:

- a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Sănătății și a respins acțiunea modificată promovată în contradictoriu cu acest pârât în consecință, pentru lipsa calității procesuale pasive;

- a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei CNAS;

- a admis în parte acțiunea modificată, formulată de A. și B., în contradictoriu cu pârâții Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, în sensul că:

- a anulat actele administrative atacate;

- a obligat în solidar pârâtele CASA OPSNAJ și CNAS să plătească reclamanților serviciile medicale acordate defunctului D. în cadrul spitalului Donau din Viena, începând cu data de 11.08.2014, perioadă aferentă actelor administrative anulate, în limita nivelului la care statul român decontează aceste servicii medicale, cu precizarea că sunt vizate doar cele care fac parte din pachetul de servicii medicale de bază, în care se include și toracoplastia, dar se exclud onorariile medicilor aferente facturilor sau altor documente contabile care nu sunt emise de spitalul indicat, precum și prelevarea și/sau transportul de celule stem, serviciile hoteliere și costurile însoțitorului, cuantum din care se va deduce suma deja plătită, în valoare de 29499,12 RON;

- a obligat în solidar pârâtele CASA OPSNAJ și CNAS să plătească reclamanților suma de 5000 (cinci mii) euro, în echivalent RON la cursul BNR din data efectuării plății, cu titlu de daune morale, precum și la plata sumei de 3.500 RON, cheltuieli de judecată, respingând în rest acțiunea.

Împotriva sentinței civile nr. 1040 din 07 martie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, au declarat recurs reclamanții A. și B., pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate, precum și pârâta Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești.

3.1. Reclamanții A. și B. au declarat recurs în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea în parte a hotărârii recurate și, în rejudecare, admiterea în totalitate a cererii de chemare în judecată.

Susțin că hotărârea recurată a fost pronunțată cu aplicarea greșită a normelor de drept material, respectiv a dispozițiilor art. 20 din Regulamentul Uniunii Europene nr. 883/2004, a dispoziților art. 50, 224, 229 și 237 din Legea nr. 95/2006, a dispozițiilor incidente din cadrul Hotărârii nr. 124/2013, a dispozițiilor incidente din cadrul Hotărârii de Guvern nr. 206/2015, a dispozițiilor incidente din cadrul Hotărârii de Guvern nr. 400/2014 a dispozițiilor incidente din cadrul Ordinului nr. 388/186/2015 în ceea ce privește cuantumul despăgubirilor acordate precum și respectiv a dispozițiilor art. 1349 și 1357 în ceea ce privește cuantumul despăgubirilor morale acordate.

Arată că, pentru serviciile medicale acordate contracost în cadrul Spitalul Donau din Viena sunt îndreptățiți, conform legislației asigurărilor sociale de sănătate, la rambursarea cheltuielilor suportate.

În baza Regulamentului UE nr. 883/2004, direct aplicabil în România prin efectul Tratatelor de aderare a României Ia Uniunea Europeană, copilul recurenților era îndreptățit să beneficieze de tratament planificat în orice Stat Membru al Uniunii Europene cu îndeplinirea a numai două condiții:

- tratamentul planificat să se regăsească printre prestațiile prevăzute de legislația României;

- nu se poate acorda un astfel de tratament într-un termen justificat din punct de vedere medical, avându-se în vedere toate circumstanțele care influențează această întârziere.

Din interpretarea dispozițiilor legale menționate anterior rezultă că, odată ce sunt îndeplinite condițiile menționate anterior, condiții pentru emiterea formularului S2/E112, persoana îndreptățită beneficiază de suportarea integrală a costurilor cu tratamentul sau, în măsura în care emiterea formularului a fost respinsă nejustificat, persoana îndreptățită are dreptul la recuperarea integrală a costurilor efectuate.

Cu alte cuvinte, în situația în care se constată că erau îndeplinite condițiile pentru emiterea Formularului S2/E112, recuperarea costurilor efectuate nu se realizează la nivelul la care statul român decontează aceste servicii ci la nivelul efectiv al costurilor suportate cu tratamentul în alt stat.

Acest asepct rezultă cu claritate din interpretarea dispozițiilor art. 20 din cadrul Regulamentului UE nr. 883/2004 care menționează că persoana îndreptățită beneficiază de tratament în condițiile în care ar fi asigurat al statului în care se realizează tratamentul ceea ce semnifică faptul că statul de reședință va suporta integral costurile iar nu la nivelul la care acestea ar fi fost efectuate în statul de reședință.

De asemenea, interpretând dispozițiile legale menționate anterior se poate observa că vor fi decontate nu doar costurile efective cu tratamentul dar și costurile adiacente necesare implementării tratamentului.

În acest sens trebuie avut în vedere că tratamentul planificat reprezintă un tot unitar care trebuie acoperit prin Formularul S2/E112.

Așa cum se poate observa, încă din data de 11 august 2014, cu ocazia internării în cadrul Spitalului Donau din Viena, copilul recurenților a fost diagnosticat cu tumoare osoasă la nivel toracic.

Tratamentul planificat de către cadrele medicale din cadrul Spitalului Donau din Viena era adaptat gravității și evoluției bolii de care suferea și a luat în considerare stoparea evoluției și localizarea tumorii, rezecția tumorii și recuperarea organismului.

De asemenea, examenele clinice și paraclinice pentru investigarea și diagnosticarea corectă a pacientului fac parte din tratamentul planificat, care sunt incluse în serviciile medicale la care este îndreptățit asiguratul potrivit legislației din România.

În România, odată diagnosticat cu o boală de natură oncologică, pacientul este inclus în Programul Național de Oncologie și beneficiază de tratament medicamentos specific, respectiv chimioterapie și de servicii medicale pentru monitorizarea evoluției bolii, în concret, scanarea de tip PET.

Se poate observa că toate serviciile medicale acordate reprezintă etape ale unui singur tratament planificat la Viena și, pentru fiecare etapă în parte, copilul recurenților beneficia, potrivit legislației din România, de gratuitate.

Prin urmare, eliberarea Formularului S2/E112 a fost respinsă de către CASA OPSNAJ în mod neîntemeiat așa cum a reținut și instanța de fond, dat fiind faptul că potrivit dispozițiilor Regulamentului nr. 883/2004, serviciile medicale pentru care s-a cerut eliberarea Formularului S2/E112 sunt incluse în prestațiile la care este îndreptățit asiguratul potrivit legislației din România și, așa cum reiese din Raportul medical pentru eliberarea Formularului S2/E112, toracoplastia, o componentă esențială a tratamentului, nu se poate efectua cu același grad de eficacitate în România.

Dispozițiile Directivei 2011/24/UE transpusă de către România prin Normele metodologice privind asistența medicală transfrontalieră din 16 aprilie 2014 prevăd:

"(46) [...] Cu toate acestea, în cazul în care condițiile prevăzute de Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 sau de Regulamentul (CE) nr. 883/2004 sunt îndeplinite, autorizația ar trebui acordată, iar prestațiile ar trebui furnizate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 883/2004, cu excepția unei solicitări diferite din partea pacientului. Aceasta ar trebui să se aplice în special în situațiile în care autorizația este acordată în urma reexaminării administrative sau judiciare a cererii, iar persoana vizată a beneficiat de tratament într-un alt stat membru. In acest caz, articolele 7 și 8 din prezenta directivă nu ar trebui să se aplice. Astfel se respectă jurisprudența Curții de Justiție, care a precizat că pacienții cărora Ii s-a refuzat autorizarea prea/abilă pe baza unor motive care s-au dovedit ulterior nefondate au dreptul Ia rambursarea intesrală a costului tratamentului obținut într-un alt stat membru, conform dispozițiilor legislației statului membru în care se efectuează tratamentul."

În consecință, pentru recuperarea prejudiciului suferit de către recurenți, prin refuzul CASA OPSNAJ de a elibera Formularul S2/E112 se impune rambursarea de către CASA OPSNAJ, în solidar cu CNAS, a cheltuielilor efectuate pentru întregul tratament medical acordat la Spitalul Donau din Viena.

Instanța de fond, deși a constatat că erau îndeplinite toate condițiile pentru emiterea formularului S2/E112 și că autoritățile competente au respins în mod nejustificat eliberarea formularului, a dispus ulterior ca instituțiile în cauză să suporte doar o parte din costurile suportate de către recurenți și doar la nivelul la care statul romând decontează aceste servicii.

Or, așa cum au arătat anterior, în măsura în care sunt îndeplinite condițiile de emitere a formularului S2/E112, costurile vor fi suportate în integralitate și la nivelul din statul în care este efectuat tratamentul iar nu la nivelul din statul de reședință al beneficiarului, motiv pentru care consideră că instanța de fond a făcut o aplicare greșită a dispozițiilor legale menționate anterior în ceea ce privește cuantumul despăgubirilor acordate.

Hotărârea recurată a fost pronunțată cu aplicarea greșită a normelor de drept material, respectiv a dispozițiilor art. 1349 și 1357 în ceea ce privește cuantumul despăgubirilor morale acordate fiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 488, alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

De asemenea, au solicitat acordarea daunelor morale în cuantum de 100.000 euro (sumă egală cu daunele materiale solicitate) pentru prejudiciul suferit derecurenți prin refuzul Casei de asigurări de a sprijini o familie aflată într-o situație disperată.

În primul rând, trebuie arătat faptul că recurenții contribuie la plata taxelor, impozitelor și contribuțiilor sociale datorate Statului român, inclusiv sub aspectul susținerii sistemului de sănătate, de la data la care s-au angajat, mai precis 10 noiembrie 1997, respectiv de la data de 01 august 1993, în timp ce copilul recurenților beneficia de gratuitate în sistemul de asigurări sociale de sănătate.

D. era elev în clasa a XI-a Ia Colegiul Național Sfanțul Sava din București, instituție de învățământ de elită. Până la descoperirea tumorii, a avut o viață la fel cu a celorlalți adolescenți de vârsta lui, împlinită. D. avea 1,85 metri și nu fusese niciodată bolnav până atunci, cu excepția unor episoade de gripă, răceală, etc.

În acest context, în care viața le-a fost zguduită din temelii, au aflat ce înseamnă indiferența instituțiilor statului față de cetățeni, chiar dacă recurenții și-au făcut datoria de cetățeni.

Pe lângă lupta îngrozitoare pe care a dus-o cu viața, două operații, cicluri de chimioterapie, două transplanturi de celule stem, a existat și disperarea recurenților, zbaterea zilnică de a mai face rost de încă 20.000 de euro, de încă o sumă de bani pentru susținerea tratamentului, în timp ce Casa de Asigurări a considerat că dacă nu se poate face operația în România copilul nu merita să trăiască.

Solicită a se observa că nu au solicitat în cadrul daunelor materiale nicio sumă de bani pentru cheltuielile pe care ei le-au făcut cu plata transportului lunar sau bilunar între București și Viena, nici plata hotelului la care stăteau atunci când doctorii considerau că pot să o facă, tocmai pentru a nu plăti cele peste 700 de euro/zi de spitalizare.

Din această perspectivă consideră că instanța de fond a făcut o aplicare greșită a dispozițiilor art. 1349 și ale art. 1357 în ceea ce privește cuantumul daunelor morale acordate acestea fiind prea mici în comparație cu suferințele pe care au trebuit să le îndure.

3.2. Casa Națională de Asigurări de Sănătate a declarat recurs în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea în parte a hotărârii recurate și, în rejudecare, respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

Critică soluția pronunțată de către prima instanță cu privire la respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a CNAS având în vedere următoarele condiderente:

În motivarea respingerii excepției lipsei calității procesuale pasive a CNAS, prima instanță s-a raportat lacunar doar la dispozițiile art. 266 din Legea nr. 95/2006, privind reforma în domeniul sănătății, în forma în vigoare în perioada de referință, și la dispozițiile art. 220 alin. (3) din același act normativ.

Motivarea instanței potrivit căreia reclamantul a formulat acțiunea și împotriva CNAS "pentru opozabilitate", nu are un raționament juridic și pe cale de consecință nu poate fi reținută de către instanța de control judiciar ca un argument juridic care să justifice rațiunea pentru care Casa Națională de Asigurări de Sănătate are calitate procesuală în cadrul acestui litigiu.

Ca atare, deși prima instanță reține că cererea de chemare în judecată a acestei pârâte (CNAS) s-a efectuat nu în calitate de emitent al actului atacat ci pentru opozabilitate, acțiunea formulată nu cuprinde nicio referire întemeiată cu privire la culpa Casa Națională de Asigurări de Sănătate în cadrul unui raport juridic, astfel încât simpla mențiune și apreciere a intimatei reclamante, eronată de altfel, că CNAS are calitatea de pârât, "pentru opozabilitate", nu conduce automat la a conferi acesteia și calitate procesuală pasivă.

Având în vedere considerentul autonomiei caselor de asigurări de sănătate în conducere, administrare si luarea deciziilor, în conformitate cu prevederile art. 267 din Legea nr. 95/2006, casele de asigurări de sănătate, (în speță CAS AOPSNAJ) sunt instituții publice cu personalitate juridică distinctă, cu bugete proprii, în subordinea C.N.A.S.

În consecință, legitimarea procesuală pasivă în prezenta cauză nu aparține Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, ci casei de asigurări de sănătate unde era asigurat intimatul reclamant, respectiv CASA OPSNAJ în ale cărei evidențe acesta figura ca și persoană asigurată.

Mai mult decât atât, prima instanță în mod eronat, prin sentința criticată a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a CNAS, fără a ține cont de:

- atribuțiile caselor de asigurări de sănătate, legiferate expres și limitativ prin reglementarea-cadru în materia asigurărilor sociale de sănătate;

- competenta exclusivă a caselor de asigurări de sănătate în rambursarea contravalorii asistentei medicale transfrontaliere, după analiza de către acestea a cererii formulate de către asigurat în acest sens, și a documentelor justificative anexate acesteia, competentă atribuită de reglementarea-cadru în materia asistentei medicale transfrontaliere, respectiv H.G. nr. 304/2014:

- principiul autonomiei caselor de asigurări de sănătate în conducere, analiză și luarea deciziilor;

- calitatea de acte administrative pe care o îmbracă răspunsurile formulate de către CASAOPSNAJ pentru soluționarea cererilor reclamantului de rambursare a serviciilor medicale transfrontaliere, anulate de către prima instanță prin sentința recurată;

- lipsa oricărei corespondențe între intimații reclamanți și CNAS anterior efectuării tratamentului medical în unitatea sanitară din Austria, respectiv a unei pretenții fundamentate față de acesta, din care să rezulte un raport juridic,

Totodată, în analiza si soluționarea cererilor de autorizare prealabilă a tratamentului precum și a cererilor de rambursare a serviciilor medicale transfrontaliere competenta exclusivă aparținea pârâtei CAS AOPSIMAJ, acest aspect rezultând în mod cert din documentele depuse în acest sens de către intimații reclamanți la CASAOPSNAJ si nicidecum la CNAS.

Astfel, sub aspect normativ, suntem sub imperiul de reglementare al H.G. nr. 304/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind asistenta medicală transfrontalieră care, prin dispozițiile art. 3 alin. (1), prevede că: "La solicitarea scrisă a asiguratului, a unui membru al familiei (părinte, soț/soție, fiu/fiică) sau a unei persoane împuternicite de acesta, însoțită de documente justificative traduse în limba română de către un traducător autorizat, casa de asigurări de sănătate rambursează contravaloarea asistenței medicale transfrontaliere acordate pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene și plătite de acesta, la nivelul tarifelor prevăzute la art. 4"

În sensul dispozițiilor legale în materia asigurărilor sociale de sănătate, casele de asigurări de sănătate sunt casele de asigurări de sănătate județene, a municipiului București si Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești, potrivit art. 209 alin. (3) din Legea nr. 95/2006.

Potrivit prevederilor art. 266 din Legea nr. 95/2006, în forma anterioară republicării, casele de asigurări sunt instituții publice cu personalitate juridică distinctă, cu bugete proprii, în subordinea C.N.A.S.

Având în vedere că intimatul reclamant D. a beneficiat de servicii medicale în unități sanitare din Austria, în perioada 2014 - 2015, rezultă, fără putință de tăgadă, că procedura de rambursare a acestor servicii medicale intră sub incidența H.G. nr. 304/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind asistenta medicală transfrontalieră și reprezintă atributul casei de asigurări de sănătate (CASAOPSNAJ) și nu al CNAS, cu condiția indeplinirii cerințelor prevăzute de actele normative.

Astfel, potrivit art. 3 alin. (1), (3), (4) și (5) din Anexa 1 la H.G. nr. 304/2014 ca act normativ-cadru de reglementare, la solicitarea scrisă a asiguratului, a unui membru al familiei (părinte, soț/soție, fiu/fiică) sau a unei persoane împuternicite de acesta, însoțită de documente justificative traduse în limba română de către un traducător autorizat, casa de asigurări de sănătate rambursează contravaloarea asistenței medicale transfrontaliere acordate pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene și plătite de acesta, la nivelul tarifelor prevăzute in actul normativ.

După înregistrarea cererii de rambursare, de către persoana beneficiară a serviciilor medicale transfrontaliere, casa de asigurări de sănătate în evidențele căreia se află aceasta ca persoană asigurată, iar nu CNAS, procedează la analiza cererii de rambursare, după cum urmează:

"- verifică statutul de asigurat al persoanei solicitante;

- analizează dacă din documentele justificative rezultă îndeplinirea prevederilor alin. (1);

- analizează documentele de plată din punctul de vedere al clarității conținutului; în situația în care există neclarități în ceea ce privește conținutul documentelor de plată, casele de asigurări de sănătate se adresează punctului național de contact din România. Punctul național de contact din România se adresează punctului național de contact din statul membru al Uniunii Europene în care s-a întocmit documentul de plată în vederea clarificării conținutului documentului respectiv.

Dacă sunt îndeplinite prevederile alin. (3), casa de asigurări de sănătate întocmește nota de calcul privind rambursarea contravalorii asistentei medicale transfrontaliere;

După întocmirea notei de calcul prevăzute la alin. (4), casa de asigurări de sănătate va solicita Casei Naționale de Asigurări de Sănătate alocarea de prevederi bugetare utilizând modelul de solicitare pentru acordare de prevedere bugetară prevăzut în anexa nr. 4".

Invocarea dispozițiilor art. 220 alin. (3) din Legea nr. 95/2006, privind reforma în domeniul sănătății, în motivarea instanței de fond privind respingerea excepției lipsei calității procesuale a CNAS respectiv faptul că, "gestionarea Fondului național unic de asigurări de sănătate se face, in condițiile legii, prin CNAS și prin casele de asigurări de sănătate" este în totală contradicție cu soluția pronunțată de către prima instanță dat fiind faptul că, potrivit doctrinei și practicii judiciare, legea cere în mod imperativ îndeplinirea cumulativă a anumitor condiții pentru ca o persoană să fie parte în procesul civil, una dintre condiții fiind calitatea procesuală (legitimatio ad causam), care contribuie la desemnarea titularului dreptului de a acționa în același timp a persoanei împotriva căreia se poate exercita acțiunea.

Condiția calității procesuale prezintă o importanță considerabilă, deoarece raportul de drept procesual nu se poate stabili decât între persoanele care își dispută dreptul în litigiu.

Reclamantul fiind cel care a declanșat procedura jurisdicțională are obligația să dovedească atât legitimarea sa procesuală, cât și pe aceea a pârâtei, respectiv faptul că transpunerea pe plan procesual se face în legătură cu un raport juridic de drept material în care pârâtele litigiului au calitatea de titular al dreptului și, în mod corespunzător, al obligației corelative.

O altă critică de nelegalitate a sentinței recurate este cea cu privire la anularea actelor administrative emise de către CAS AOPSNAJ, respectiv a răspunsurilor nr. CR-RI/E 1626 din data de 30.12.2014, nr. Y 288/10 iulie 2015, nr. CR-RI 625,647 din data 15.12.2014, nr. CR- Rl 665/19.02.2015, nr. CR-RI 169/08.05.2015, nr. CR-RI 203/03.06.2015 și N 1002/10.08.2015, sentința fiind dată fără a se avea în vedere cerințele legale care trebuie îndeplinite de către solicitant pentru decontarea la tariful din țară conform dispozițiilor H.G. nr. 304/2014 precum și procedura de eliberare a formularului european E112.

3.3. Pârâta Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești a declarat recurs în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea în parte a sentinței recurate și, în rejudecare, respingerea cererii de chemare în judecată.

În cuprinsul motivării sentinței recurate, instanța de fond a reținut în mod eronat argumentele invocate de intimații - reclamanți și a făcut o greșită aplicare și interpretare a dispozițiilor art. 3 alin. (1), (3), (4) și (5) din Anexa 1 la H. G. nr. 304/2014 și a Regulamentului UE nr. 883/2004 (art. 488 pct. 8 C. proc. civ.).

Prin cererea nr. CR-RE 169/22.04.2015, intimații au solicitat rambursarea contravalorii serviciilor medicale efectuate în perioada 21.01.2015-23.01.2015 (spitalizare chimioterapie -protocol VAIA 3/ciclul 1), 12.02.2015-14.02.2015 (spitalizare chimioterapie - protocol VAIA 3/ciclul 2), 05.03.2015-08.03.2015 (spitalizare chimioterapie - protocol VAIA 3/ciclul 3), 05.01.-16.01.2015 (intervenție chirurgicală). Prin cererea nr. CR-RI 203/19.05.2015, intimații au solicitat rambursarea contravalorii serviciilor medicale efectuate în perioada 29.03-27.04.2015 (intervenție chirurgicală și chimioterapie - protocol VAIA/ciclul 4).

Prin cererea nr. CR-RI 287/04.08.2015, intimații au solicitat rambursarea contravalorii serviciilor medicale efectuate în perioada 26.05- 17.06.2015 (servicii medicale).

Recurenta a constatat lipsa biletelor de internare sau a unor specificații ori condiții ale documentelor existente, (facturile în original și traducere autorizată) depuse în dosarul de rambursare, cu prilejul analizării solicitării de rambursare și prin adresa nr. CR-RI 468/20.10.2015 a solicitat completarea dosarului de către intimații - reclamanți care, însă, nu au complinit lipsurile semnalate, astfel încât partea nu a putut soluționa favorabil cererea de rambursare.

Potrivit dispozițiilor art. 3 alin. (1) lit. b) pct. i) din Anexa la H.G. nr. 304/2014, biletul de internare în spital reprezintă o condiție de eligibilitate pentru rambursare, motiv pentru care în lipsa acestui document CASAOPSNAJ nu putea aproba cererile intimaților.

Situația medicală a defunctului D. nu a constituit o urgență medico - chirurgicală și nu poate fi încadrată în excepțiile prevăzute de art. 89 din anexa nr. 2 la H.G. nr. 400/2014, care permit internarea în Spitalul Donau Viena, fără bilet de internare, motiv pentru care, pentru rambursarea serviciilor medicale prezentarea biletului de internare era obligatorie.

Biletul de internare este premergător alegerii furnizorului de servicii medicale, acesta trebuie să fie în forma cerută de normele legale în vigoare. Asiguratul are dreptul de a alege furnizorul de servicii medicale, dar pentru a beneficia de rambursarea cheltuielilor în condițiile H.G. nr. 304/2014, asiguratul trebuie să facă dovada că evaluarea medicală finalizată cu emiterea unui bilet de internare a fost efectuată în unitățile sanitare din România, iar în urma acestei evaluări asiguratul se poate adresa unui furnizor de servicii medicale din cadrul UE.

Necomplinirea lipsurilor cu privire la înscrisurile cerute a făcut imposibilă verificarea criteriilor de eligibilitate, cerință care este reglementată distinct prin prevederile art. 3 alin. (1) lit. b) pct. i) din Anexa Ia H.G. nr. 304/2014 și a cărei îndeplinire întocmai este cerută cumulativ cu cea de la lit. a) a aceluiași alineat; este, în concret, vorba despre acele servicii medicale spitalicești acordate într-un alt stat membru al Uniunii Europene, pentru care se cere existența unei evaluări medicale efectuate de către un cadru medical care furnizează servicii medicale în sistemul de asigurări sociale de sănătate din România, finalizată prin emiterea unui bilet de internare.

Un alt motiv de critică îl are față de aprecierea instanței de fond conform căreia refuzul eliberării formularului El 12 de către CASAOPSNAJ este vădit neîntemeiat.

Prin cererea înregistrată la CASAOPSNAJ nr. CR-RI nr. 1626/30.12.2014, intimații-reclamanți au solicitat eliberarea formularului S 2 (El 12) pentru efectuarea intervenției chirurgicale de rezecție tumorală și Toracoplastie și a atașat în acest sens Raportul medical emis de către medicul curant dr. E., medic primar Chirurgie pediatrică la Spitalul Clinic de Urgență Pt. Copii "Grigore Alexandrescu", și înscrisuri medicale.

Prin adresa CASAOPOSNAJ nr. CR-RI/E 1626/30.12.2014, a transmis refuzul eliberării formularului S2.

A arătat că la dosarul depus de către intimații - reclamanți la CASAOPSNAJ, prin care au solicitat eliberarea formularului S2/E112, au depus un Raport Medical în care dr. E. a menționat faptul că serviciul medical solicitat nu poate fi realizat în nici o unitate sanitară din România și nu a fost depus nici documentul prevăzut la art. 45 din Ordinul nr. 529/2008. respectiv confirmarea scrisă din partea unității sanitare din statul membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European în care se intenționează efectuarea serviciului medical, cu privire la disponibilitatea acesteia de a acorda respectivul serviciu medical. în baza formularului E 112.

Instanța de fond, reține în mod eronat faptul că Raportul medical al pacientului care a solicitat formularul El 12 a fost completat în mod corect de către medicul specialist dr. E.. Or, tocmai mențiunea din raportul medical în care se arată că: Toracoplastia nu poate fi realizată în nicio imitate sanitară din România la copii cu vârsta mai mică de 18 ani", de unde se înțelege că serviciul medical nu se află printre prestațiile prevăzute în România, a reprezentat un motiv de respingere a cererii de eliberare a formularului El 12.

Alt motiv, de respingere al cererii a fost lipsa acordului Spitalului Donau din Viena.

Nu poate fi primită susținerea instanței de fond (pg. 50 din sentința recurată) conform căreia, dată fiind existența Rapoartelor medicale a Scrisorilor medicale (...) și a mai multor scrisori medicale și bilete de externare este mai mult decât satisfăcută condiția acordului de prestare a tratamentului planificat de către spitalul Donau din Viena.

Faptul că la cererea pentru aprobarea formularului El 12 au fost anexate de către intimați, înscrisuri medicale din care rezultă că pacientul minor urma să fie internat în Spitalul Donau din Viena pentru o intervenție chirurgicală Ia nivelul toracelui pentru înlăturarea țesutului tumoral și reconstrucția peretelui toracic, nu echivalează cu acordul clinicii de a efectua respectiva intervenție chirurgicală în baza formularului El 12.

Spitalului Donau din Viena trebuia să confirme în scris disponibilitatea sa de a acorda respectivul serviciu medical, în baza formularului E 112. Toate rapoartele sau scrisorile medicale eliberate de Spitalul Donau din Viena sunt însoțite de un deviz estimativ de costuri pentru servicii medicale, de unde rezultă că spitalul a înțeles că acordă serviciile medicale contra cost.

Așadar, judecătorul fondului, în mod eronat asociază o serie de acte medicale prin care se apreciază necesară efectuarea unui anumit tratament sau intervenție medicală reclamantului, cu documentul cerut de lege care reprezintă acordul unității sanitare prin care confirmă că intenționează efectuarea serviciului medical, în baza formularului E 112, în perioada indicată de persoana solicitantă, pe baza recomandării medicului curant care întocmește raportul medical.

Prima instanță a reținut doar precizarea reclamantului din cadrul cererii de chemare în judecată în care afirmă faptul că această condiție de prezentare a acordului scris din partea unității sanitare prin care se atestă disponibilitatea acesteia de a efectua serviciul medical în baza formularului S2 la o anumită dată ar coincide sau ar fi îndeplinită prin prezentarea raportului medical, a scrisorii medicale eliberată de către Spitalul Donau din Viena aferentă perioadei în care acesta a fost tratat în cadrul acestui spital, respectiv 09.09.2014-12.09.2014, însă, în aceste documente medicale nu este prevăzută disponibilitatea clinicii de a efectua serviciul medical în baza formularului S2.

Astfel, motivarea primei instanțe față de acest aspect este contrară cerințelor prevăzute de cadrul legal incident care precizează în mod expres conținutul documentului care trebuie solicitat pentru emiterea formularului El 12.

In concluzia celor expuse, obligația verificării respectării cerințelor legale pentru soluționarea favorabilă a unei cereri de rambursare de cheltuieli suportate personal pentru asistența medicală transfrontalieră acordată pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, cât și pentru soluționarea unei cereri pentru aprobarea unui formular El 12 revine Casei de Asigurări de Sănătate al cărei asigurat este pacientul.

Art. 488 pct. 6 din C. proc. civ.: hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei.

Prima instanță, prin obligația dispusă în sarcina pârâtelor de plată către intimații reclamanți a serviciilor medicale acordate defunctului D. în cadrul spitalului Donau din Viena, începând cu data de 11.08.2014, perioadă aferentă actelor administrative anulate, în limita nivelului la care statul român decontează aceste servicii medicale cu precizarea că sunt vizate doar cele care fac parte din pachetul de servicii medicale de bază, în care se include și toracoplastia fără a prezenta documentele justificative astfel cum este legiferat la art. 3 alin. (2) din H.G. nr. 304/2014, nu face altceva decât să creeze o contradicție între reținerile acesteia și obligația dispusă în sarcina pârâtelor.

Referitor la daunele morale, apreciază că instanța de fond a procedat la o evaluare greșită a prejudiciului moral și, în consecință, a întinderii daunelor morale, cuantificând în bani la un nivel exagerat acest prejudiciu, în mod nelegal.

Instanța de fond nu a înțeles că respectarea Metodologiei de rambursare a tarifelor reprezentând contravaloarea asistenței medicale transfrontaliere, stabilită prin H.G. nr. 304/2014 și cea de eliberare a formularului El 12, prevăzută de Regulamentul UE nr. 883/2004 și Ordinul CNAS nr. 529/2008, de către CASAOPSNAJ reprezintă o obligație impusă de actele normative menționate.

Or, tocmai lipsa înscrisurilor prevăzute de lege a făcut imposibilă rambursarea de către subscrisa CASAOPSNAJ a contravalorii serviciilor medicale acordate defunctului D. în cadrul spitalului Donau din Viena, în condițiile prevăzute actele normative mai sus menționate.

Necompletarea lipsurilor cu privire la înscrisurile solicitate în vederea rambursării nu poate fi imputată subscrisei, vina exclusivă este a intimaților reclamanți.

Pentru angajarea răspunderii civile delictuale este necesar a fi întrunite cumulativ următoarele condiții: să existe o fapta ilicită, să existe un prejudiciu, vinovăția autorului faptei ilicite și raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu. Or, în prezenta cauză nu s-a stabilit vinovăția recurenților-pârâți și nici legătura de acuzalitate dintre între fapta ilicită și prejudiciul suferit de intimați.

Dauna morală constă în atingerea adusă valorilor care definesc personalitatea umană, valori care se referă la existența fizică a omului, sănătatea și integritatea corporală, la cinste, demnitate, onoare, prestigiu profesional și alte valori similare iar necesitatea analizării de către instanța de fond a condiției existenței unei fapte ilicite, raportat Ia dauna morală nu a fost dovedită.

În absența unor criterii pe baza cărora să se poată realiza o cuantificare obiectivă a daunelor morale, acestea se stabilesc în raport cu consecințele negative suferite de reclamant, importanța valorilor lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost concepute consecințele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situația familială, profesională și socială.

Pe de altă parte, atât Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cât și Înalta Curte de Casație și Justiție, atunci când acordă despăgubiri morale, nu operează cu criterii de evaluare prestabilite, acordându-le doar pentru că au fost solicitate, ci judecă în echitate, adică procedează Ia o apreciere subiectivă a circumstanțelor particulare a cauzei, relativ la suferințele fizice și psihice pe care le-au suferit părțile, precum și consecințele nefaste pe care situația de fapt le-a avut cu privire la viața lor particulară.

Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 18 iunie 2021, recurenta-pârâtă Casa Națională de Asigurări de Sănătate a solicitat respingerea recursului formulat de recurenții-reclamanți, ca nefondat.

Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 22 iunie 2021, recurenta-pârâtă Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești a solicitat respingerea recursului formulat de recurenții-reclamanți.

În perioada ianuarie - iunie 2014, în urma apariției periodice a unor dureri în piept, minorul D., decedat ulterior, fiul reclamanților din prezenta cauză, a fost consultat de mai multe ori de către medicul de familie, fiindu-i recomandat inițial tratament antiinflamator, respectiv tratament specific pentru calmarea durerilor.

În luna iunie 2014, la consultația efectuată de medicul de familie, acesta a constatat și apariția unei inflamații în zona afectată, drept pentru care i-a recomandat pacientului efectuarea unor investigații suplimentare, respectiv un examen ecograf.

La data de 12 iunie 2014, în urma efectuării unei ecografii părți moi, diagnosticul a concluzionat "Hematom subacut calcificat prin ruptură musculară" recomandându-se consultarea unui medic specializat în medicină sportivă.

În perioada 15 iunie - 24 iulie 2014, minorul a urmat tratamentul prescris de un medic primar medicină sportivă, pentru tratarea "hematomului" respectiv.

La data de 24 iulie 2014 a efectuat o nouă ecografie concluzia fiind:"Formațiune înlocuitoare de spațiu perete toracic drept, hematom cronic. Se recomandă RMN perete toracic drept".

Ulterior, la data de 30 iulie 2014 a efectuat examenul RMN, fiindu-i eliberate (01 august 2014) un CD și o fișă cu interpretarea rezultatelor, fără recomandări.

La data de 2 august 2014 a fost consultat din nou, inclusiv de un medic primar pneumolog, care analizând rezultatele investigațiilor (Ecografie și RMN) i-a eliberat un Bilet de trimitere către secția Chirurgie Toracică a Spitalului Militar Central.

În perioada 2 august - 5 august 2014, a fost internat la Spitalul Militar Central unde i-au fost efectuate investigații suplimentare, Computer tomograf și Scintigrafie osoasă.

Identificată fiind o "tumoare osoasă și cartilaj articular cu evoluție imprevizibilă și necunoscută" s-a recomandat internarea, la data de 18 august 2014, pentru intervenție chirurgicală pentru rezecția tumorii identificate la nivel toracic (Biletul de Ieșire din Spital și Scrisoarea medicală eliberate de Spitalul Militar București la data de 5 august 2014).

În urma diagnosticului precum și a deciziei de rezecție a tumorii fără efectuarea unei biopsii sau consultarea unui specialist în oncologie, reclamantul a decis să nu urmeze recomandarea medicului.

La recomandarea familiei, minorul a hotărât să meargă la tratament în Austria, la Spitalul Donau din Viena, în special din cauza urgenței și necesității unui tratament specializat.

A prezentat echipei multidisciplinare (medic chirurg, medic oncolog, medic radiolog, etc) rezultatele investigațiilor efectuate în România, echipa de medici emițând ipoteza existenței unei afecțiuni de tip Sarcom Ewing și dispunând internarea de urgență, la data de 11 august 2014 în cadrul Spitalului Donau din Viena. De asemenea, au decis efectuarea, la data de 13 august 2014, a unei biopsii deschise la nivelul tumorii și biopsie de creastă iliacă și ulterior a unui examen PET.

În urma biopsiei și a examenului histologic aferent a fost identificată o morfologie tumorală corespunzătoare unui sarcom Ewing, precum și un țesut tumoral cu nivel ridicat de malignitate G3, cu infiltrarea peretelui la nivelul tumorii.

Tratamentul standard la nivel internațional al sarcomului Ewing se realizează conform Protocolului VIDE, respectiv 6 cicluri de chimioterapie, intervenție chirurgicală pentru rezecția tumorii, și ulterior 8 cicluri de chimioterapie. În urma analizei histologice/patologice efectuate după rezecția tumorii, medicul oncolog decide natura celor 8 cicluri de chimioterapie, precum și necesitatea efectuării sau nu a unor ședințe de radioterapie. De asemenea, Protocolul VIDE impune recoltarea celulelor Stem de la pacienții la care este posibil acest lucru, după primele 3 cicluri de chimioterapie.

La Viena, în cadrul Spitalului Spitalul Donau, în perioada 11 august 2014 - 26 august 2014, a început tratamentul împotriva sarcomului Ewing.

După efectuarea completă a ciclurilor de chimioterapie conform Protocolului VIDE, în perioada 5 ianuarie 2015 - 16 ianuarie 2015 a fost internat la secția de pediatrie, Spitalul Donau din Viena, unde la data de 7 ianuarie 2015 a fost efectuată rezecția coastei numărul 4 și o plastie a peretelui toracic cu Goretex-Patch.

Ca urmare a examenului CT (Tomografie Computerizată) din data de 26 martie 2015 a fost constatată o progresie a afecțiunii, prin descoperirea unei formațiuni a peretelui toracic dorsal care necesita o intervenție medico-chirurgicală de urgență.

La data de 30 martie 2015 a fost efectuată o toracotomie cu înlăturarea de metastaze.

Din pricina acestor complicații, a fost internat în regim de spitalizare continuă la Spitalul Donau din Viena și a fost ținut sub monitorizare permanentă din data de 29 martie 2015 până la data de 27 aprilie 2015, în total însumând 30 de zile de spitalizare continuă.

A fost internat la Spitalul Municipal al orașului Viena (AKH) unde i-au fost recoltate celule stem direct din sânge prin utilizarea unei aparaturi medicale de ultimă generație, care nu era disponibilă la momentul respectiv în instituțiile clinice din România (Spitalul AKH este singura unitate medicală acreditată în Viena pentru recoltarea și păstrarea celulelor stem).

În acest context, deoarece minorul se afla sub întreținerea părinților, iar reclamanta C., mama sa, beneficiază de asigurare de sănătate în cadrul Casei de Asigurări de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești, s-a adresat către CASA OPSNAJ pentru acordarea suportului necesar în scopul urmării tratamentului având în vedere că minorii beneficiază de asigurare de sănătate în mod gratuit.

Prin Răspunsul nr. CR-RI/E 1626 din data de 30 decembrie 2014, CASA OPSNAJ a respins eliberarea formularului S2/E112 considerând că nu sunt întrunite condițiile necesare, și anume:

- toracoplastia, intervenția chirurgicală de reconstrucție a peretelui toracic în urma rezecției tumorale, nu se efectuează în România și

- nu există acordul clinicii din Austria.

Împotriva Răspunsului nr. CR-RI/E 1626 a formulat plângere prealabilă prin care a solicitat revocarea Răspunsului și rambursarea cheltuielilor suportate pentru efectuarea tratamentului.

Prin Răspunsul nr. x din data de 10 iulie 20152 CASA OPSNAJ a respins plângerea prealabilă și a considerat întemeiat refuzul său de a elibera Formularul S2/E112.

Prin Răspunsurile nr. CR-RI 625, 647 din data de 15 decembrie 2014 și 665 din data de 19 februarie 20153, i-au fost acordate numai în parte sumele de bani solicitate pentru rambursarea costurilor de spitalizare și de tratament din momentul internării, respectiv 11 august 2014, până la finalizarea celor 6 cicluri de chimioterapie conform Protocolului VIDE, fără a se justifica motivul pentru care nu i-a fost rambursată întreaga sumă de bani solicitată.

Prin Răspunsul nr. CR-RI 169 din data de 8 mai 20154 a fost respinsă solicitarea de rambursare a cheltuielilor efectuate pentru intervenția chirurgicală din data de 7 ianuarie 2015 și cele 3 cicluri de chimioterapie VAIA, pentru următoarele motive:

- pentru rambursarea costurilor suportate pentru realizarea ciclurilor de chimioterapie conform Protocolului VAIA, este necesar să se justifice necesitatea acestui tratament prin biletul de internare, altfel este considerat tratament la cererea pacientului;

- pentru perioadele de spitalizare 21-23.01.2015, 12-14.02.2015, 06-08.03.2015, nu s-a făcut dovada achitării serviciilor medicale;

- toracoplastia nu se realizează în România copiilor sub 18 ani, deci rambursarea costurilor reprezentând contravaloarea intervenției chirurgicale prin care s-a extirpat tumoarea nu este suportată din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate ("FNUASS").

Împotriva Răspunsului nr. CR-RI 169 a formulat plângere prealabilă, cu numărul de înregistrare Y 263 din data de 22 iunie 2015, prin care a solicitat revocarea Răspunsului și rambursarea cheltuielilor suportate pentru efectuarea tratamentului. Până în prezent nu a primit nici un răspuns la această plângere prealabilă.

Prin Răspunsul nr. CR-RI 203 din data de 3 iunie 20155 a fost respinsă cererea de rambursare a cheltuielilor pentru spitalizare și tratament din perioada 29 martie 2015 - 27 aprilie 2015, pentru următoarele motive:

- tratamentul planificat și acordat la Spitalul Donau din Viena nu s-a efectuat în baza unui bilet de internare din care să rezulte necesitatea tratării bolii de natură oncologică;

- chimioterapia conform Protocolului Busilvex/Melphalan și transplantul autolog de celule stem nu sunt suportate de către casa de asigurări din FNUASS.

Împotriva Răspunsului nr. CR-RI din data de 203 a formulat plângere prealabilă, prin care a solicitat revocarea Răspunsului și rambursarea cheltuielilor suportate de către reclamant pentru efectuarea tratamentului.

Prin Răspunsul nr. x din data de 10 august 2015, CASAOPSNAJ a respins plângerea prealabilă și a considerat întemeiat refuzul de rambursare a cheltuielilor.

Prin Răspunsul nr. CR-RI 287 din 1 septembrie 2015 nu s-a răspuns solicitării sale de rambursare a cheltuielilor efectuate în perioada 26.05 - 17.06.2015 la Spitalul Donau din Viena.

La data de 26 octombrie 2015 CASA OPSNAJ i-a comunicat adresa nr. CR-RI 468 din data de 20 octombrie 2015 prin care solicită biletele de internare pentru fiecare perioadă de internare, respectiv 21.1-23.01.2015, 12.02-14.02.2014, 06.03-08.03.2015, 05.01-16.01.2015, 29.03-27.04.2015, 26.05- 17.06.2015, cu mențiunea că nu va lua în considerare toracoplastia și nici contravaloarea transplantului autolog de celule stem.

Sub aspect legal, prezintă relevanță următoarele acte normative:

- Regulamentul Uniunii Europene nr. 883 din 2004:

"Art. 20 (2). - Persoana asigurată care este autorizată de către instituția competentă să se deplaseze în alt stat membru în scopul de a primi un tratament adaptat stării sale beneficiază de prestațiile în natură acordate, în numele autorității competente, de către instituția de la locul de ședere, în conformitate cu dispozițiile legislației pe care o aplică, ca și cum ar fi fost asigurată în temeiul legislației menționate. Autorizația se acordă în cazul în care tratamentul respectiv se află printre prestațiile prevăzute de legislația statului membru pe teritoriul căruia este rezidentă persoana în cauză și în cazul în care acesteia nu i se poate acorda un astfel de tratament într-un termen justificat din punct de vedere medical, avându-se în vedere starea sa actuală de sănătate și evoluția probabilă a bolii sale."

În interpretarea articolului 56 TFUE și a articolului 20 din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 988/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009, prin Hotărârea din 6.10.2021, pronunțată în cauza C-538/19, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat în sensul că:

"Articolul 20 din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 988/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009, coroborat cu articolul 56 TFUE trebuie interpretat în sensul că persoana asigurată care a primit, în alt stat membru decât cel de reședință, un tratament care figurează printre prestațiile prevăzute de legislația statului membru de reședință are dreptul la rambursarea integrală a costurilor acestui tratament, în condițiile prevăzute de acest regulament, atunci când persoana respectivă nu a putut obține o autorizație din partea instituției competente, în conformitate cu articolul 20 alin. (1) din regulamentul menționat, pentru motivul că, deși diagnosticul și necesitatea punerii imediate în aplicare a unui tratament au fost confirmate de un medic din cadrul sistemului de asigurări de sănătate din statul membru de reședință, acest medic i-a prescris un tratament diferit de cel pe care persoana în cauză l-a ales în conformitate cu o a doua opinie medicală emisă de un medic dintr-un alt stat membru, tratament care, spre deosebire de primul, nu ar genera un handicap,,

- Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății:

"Art. 50 (3). - Beneficiarii programelor naționale de sănătate sunt persoanele care au calitatea de asigurat în conformitate cu prevederile art. 222 alin. (1), precum și persoanele care au domiciliul în România și care nu realizează venituri din muncă, pensie sau alte surse."

"Art. 224. - (1) Următoarele categorii de persoane beneficiază de asigurare, Jară plata contribuției: a) toți copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani, dacă sunt elevi, inclusiv absolvenții de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni, ucenici sau studenți și dacă nu realizează venituri din muncă;"

"Art 237. - (1) Serviciile medicale curative ale căror costuri sunt suportate din fond sunt:

a) serviciile medicale de urgență altele decât cele finanțate direct de Ministerul Sănătății;

b) serviciile medicale acordate persoanei bolnave până la diagnosticarea afecțiunii: anamneză, examen clinic, examene de investigații paraclinice;

c) tratamentul medical, chirurgical și unele proceduri de recuperare;"

- Hotărârea nr. 124/2013 privind aprobarea programelor naționale de sănătate pentru anii 2013 și 2014:

"Art. 3 (2). - Programele naționale de sănătate curative se finanțează de la bugetul Fondului național unic de asigurări social