ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3374/2023
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3374/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Ședința publică din data de 20 iunie 2023
Asupra contestației la tergiversare de față;
1 .Obiectul cererii.
La data de 31 mai 2023 s-a înregistrat pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal contestația privind tergiversarea procesului, prin care s-a solicitat instanței să se dispună redactarea și comunicarea hotărârii nr. 296 din data de 6.08.2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal in dosarul nr. x/2017.
În motivarea contestației întemeiată pe dispozițiile art. 522 alin. (2) pct. 1 din C. proc. civ. petenta A. S.R.L. a arătat că intervalul de 3 ani scurs de la data pronunțării hotărârii, dovedește nerespectarea de către instanță a dispozițiilor art. 426 alin. (5) din C. proc. civ., termenul de 30 de zile, prelungit in condițiile legii, fiind depășit cu mult peste orice rezonabilitate.
S-a invocat și încălcarea prevederilor art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului privind judecarea cauzei intr-un termen rezonabil, care se referă și la redactarea și comunicarea hotărârii judecătorești.
Considerentele Inaltei Curți asupra contestației la tergiversare
Analizând contestația privind tergiversare procesului în raport cu susținerile petentului, cu situația de fapt rezultată din lucrările dosarului și cu dispozițiile legale incidente Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată pentru considerentele în continuare arătate.
Potrivit art. 522 din C. proc. civ.: (1) Oricare dintre părți, precum și procurorul care participă la judecată pot face contestație prin care, invocând încălcarea dreptului la soluționarea procesului într-un termen optim și previzibil, să solicite luarea măsurilor legale pentru ca această situație să fie înlăturată.
(2) Contestația menționată la alin. (1) se poate face în următoarele cazuri:
când legea stabilește un termen de finalizare a unei proceduri, de pronunțare ori de motivare a unei hotărâri, însă acest termen s-a împlinit fără rezultat;
Din economia dispozițiilor art. 522 din C. proc. civ. rezultă că ceea ce caracterizează această instituție juridică este pasivitatea instanței de judecată, care are mijloacele necesare la dispoziție pentru corijarea conduitelor necorespunzătoare și nu le folosește, sau, nesocotește ea însăși dispozițiile legale care-i impun o anumită conduită.
Înalta Curte reține că dispozițiile art. 426 alin. (5) din C. proc. civ. prevăd că: (5) Hotărârea se redactează și semnează în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunțării, urmând ca, în cazuri temeinic motivate, acest termen să fie prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult două ori. Opinia separată a judecătorului rămas în minoritate, precum și, când este cazul, opinia concurentă se redactează și se semnează în același termen.
Cum în cauză, sentința nr. 296 a fost pronunțată la data de 6 august 2020, Înalta Curte constată că termenul prevăzut de lege a fost cu mult depășit.
Rațiunea instituirii termenului prevăzut de art. 426 alin. (5) din C. proc. civ., este atât aceea de a asigura respectarea dreptului la un proces echitabil într-un termen rezonabil, dar, în egala măsura, și pentru a asigura previzibilitatea desfășurării procesului, aspect de o importanta deosebită din perspectiva garanției recunoscută prin art. 6 din Convenție "Dreptul la un proces echitabil, în termen optim si previzibil".
De motivarea hotărârii depind mai multe drepturi ale părților litigante, între care, cel mai important, acela de a contesta hotărârea, iar termenul de exercitare a caii de atac, curge de la comunicarea hotărârii motivate.
Redactarea hotărârii într-un termen rezonabil constitui o garanție suplimentară a dreptului la un proces echitabil, astfel că o încălcare a acestei obligații legale, nu ar putea rămâne fără consecințe în plan procesual, sens în care a fost adoptată procedura prevăzută de art. 522 și următoarele din C. proc. civ.
Deși la aprecierea termenului rezonabil trebuie avute în vedere atât împrejurările obiective (ce țin de datele statistice, de durata medie de soluționare a cauzelor, în raport și de încărcătura cauzelor pe completele de judecată), cât și cele subiective, în speță, trecerea unui termen de 3 ani de la pronunțarea soluției afectează, în mod substanțial, dreptul părții de a contesta hotărârea și de a obține o reexaminare, în calea de atac, eficientă și într-un termen rezonabil.
Împrejurarea că din evidența Ecris rezultă conceptarea hotărârii, nu prezintă relevanță pentru soluționarea contestației, termenul instituit de dispozițiile procedurale vizând atât redactarea, cât și semnarea hotărârii și aducerea acesteia la cunoștința părților prin comunicare.
Soluția și temeiul Înaltei Curți
Pentru aceste motive, în temeiul art. 522 și art. 525 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite contestația privind tergiversarea procesului și va obliga instanța să redacteze și să comunice sentința părților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite contestația privind tergiversarea procesului formulată de petenta A. S.R.L. cu privire la dosarul nr. x/2017 al Curții de Apel București – secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.
Obligă prima instanță să redacteze și să comunice către părți sentința pronunțată în dosarul nr. x/2017, în termen de 30 de zile de la data prezentei hotărâri.
Fără cale de atac.
Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 20 iunie 2023.