ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3373/2023

Ședința publică din data de 20 iunie 2023

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Timișoara, sub nr. x/2023 la data de 24.02.2023, reclamanta A. S.R.L, contestată, în contradictoriu cu pârâtul M.A.I. - Inspectoratul General pentru Imigrări - Direcția Migrație - Biroul pentru Imigrări Caraș-Severin, refuzul pârâtei I.G.I. Caraș-Severin nr. x/BICS/OCA din 11.01.2023 privind eliberarea avizului de angajare solicitat de către societate pentru dl. B., posesor al pașaportului nr. x, valabil până la data de 01.04.2028, emis de autoritățile din Nepal, al permisului unic de ședere valabil pana la data de 07.07.2023, solicitând anularea actului emis de către pârât și obligarea pârâtului de a emite un nou act privind soluționarea favorabilă a cererii de acordare a avizului de angajare pentru cetățeanul străin, raportat la înscrisurile în probațiune depuse la dosarul cauzei.

2.1. Prin sentința civilă nr. 230 din data de 26.04.2023 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara– secția de contencios administrativ și fiscal, s-a admis excepția necompetenței materiale invocată din oficiu și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei privind acțiunea formulată de reclamanta A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâtul M.A.I. - Inspectoratul General pentru Imigrări - Direcția Migrație - Biroul pentru Imigrări Caraș-Severin, în favoarea Tribunalului Timiș, secția contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această soluție, s-a considerat că dispozițiile art. 28 alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 25/2014, care instituie competența de soluționare a cauzei în favoarea curții de apel printr-o ordonanță de guvern, nu pot înlătura dispozițiile legii organice, respectiv ale Legii contenciosului administrativ, care la art. 10 stabilesc competenta după rangul autorității, "dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel."

2.2. Prin sentința civilă nr. 471PI din 19.05.2023 pronunțată de Tribunalul Timiș, secția de contencios administrativ și fiscal s-a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Timiș.

S-a declinat competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâtul M.A.I. – Inspectoratul General Pentru Imigrări – Direcția Migrație - Biroul Pentru Imigrări Caraș-Severin, în favoarea Curții de Apel Timișoara – secția de contencios administrativ și fiscal.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competență.

A fost dispusă suspendarea judecății cauzei și înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție – secția de contencios administrativ și fiscal în vederea soluționării conflictului.

Pentru a pronunța această soluție, s-a reținut că la data de 15.02.2013 a intrat în vigoare Noul C. proc. civ., aprobat prin Legea nr. 134/2010. În acord cu prevederile art. 83 lit. k) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., publicată în Monitorul Oficial nr. 365 din 30 mai 2012, "La data intrării în vigoare a C. proc. civ. se abrogă: k) orice alte dispoziții contrare, chiar dacă sunt cuprinse în legi speciale", astfel că rămâne fără efect sintagma "lege organică" din Legea nr. 554/2004, câtă vreme există o lege specială care nu este contrară Legii de punere în aplicare, și care stabilește competența în favoarea curții de apel.

Totodată s-a reținut că dispozițiile dintr-o ordonanță se bucură de prezumția de constituționalitate, iar în lipsa constatării de către Curtea Constituțională, potrivit competențelor care îi revin, a neconstituționalității prevederilor art. 28 alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 25/2014, aprobată prin Legea nr. 14/2016, aceste dispoziții nu pot fi lipsite de efecte juridice.

Analizând conflictul negativ de competență intervenit între cele două instanțe, în raport de hotărârile pronunțate și de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Curtea de Apel Timișoara – secția de contencios administrativ și fiscal, pentru următoarele considerente:

Problema de drept care a generat conflictul negativ de competentă modul diferit în care instanțele aflate în conflict au constatat incidența în cauză a dispozițiilor art. 28 alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 25/2014, aprobată prin Legea nr. 14/2016, respectiv, a dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Prin cererea introductivă, reclamanta A. S.R.L. a formulat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul General pentru Imigrări - Direcția Migrație - Biroul Pentru Imigrări Caraș-Severin, contestație împotriva refuzului nr. x/BICS/OCA din 11.01.2023 pentru angajarea terțului B..

Înalta Curte reține că, potrivit dispozițiilor art. 28 alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 25/2014, aprobată prin Legea nr. 14/2016 "(5) Refuzul eliberării avizului de angajare/detașare poate fi contestat la curtea de apel în a cărei rază de competență se află formațiunea teritorială care a dispus această măsură, în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare".

Potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ: "Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel."

Înalta Curte constată că prin Ordonanța Guvernului nr. 25/2014, aprobată prin Legea nr. 14/2016, s-a instituit o competență materială exclusivă, stabilind că revine curții de apel competența de soluționare în cauzele având ca obiect refuzul pârâtului Inspectoratul General pentru Imigrări de a elibera avizul de angajare.

Se reține că atunci când se instituie, prin norme speciale, unele derogări de la normele comune (generale) în materie de competență, stabilind că judecata anumitor categorii de procese sau cereri aparține altor instanțe decât cele la care se referă normele de drept comun cuprinse în Legea contenciosului administrativ, respectivele norme speciale, în considerarea caracterului lor de norme de excepție, se vor aplica în mod prioritar, ca formă de manifestare a regulii specialia generalibus derogant (legea specială derogă de la cea generală).

Întrucât prevederile art. 28 alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 25/2014, aprobată prin Legea nr. 14/2016, au caracter de normă specială în materie de competență, acestea beneficiază de preeminență în aplicare, în raport de norma de drept comun, respectiv dispozițiile art. 10 din Legea contenciosului administrativ care stabilesc competența după rangul autorității pârâte.

În ceea ce privește raportul lege organică (Legea nr. 554/2004), respectiv ordonanță de guvern (O.G. nr. 25/2014), Înalta Curte reține că "ordonanțele Guvernului aprobate de Parlament prin lege, în conformitate cu prevederile art. 115 alin. (7) din Constituție, încetează să mai fie acte normative de sine stătătoare și devin, ca efect al aprobării de către autoritatea legiuitoare, acte normative cu caracter de lege" (Decizia Curții Constituționale nr. 95/2006)".

Totodată, instanței de contencios administrativ nu-i este permis să înlăture de la aplicare o normă de competență, chiar stabilită printr-o ordonanță de guvern, pe motivul încălcării de către Guvern a domeniului de reglementare, acest atribut aparținând doar Curții Constituționale, care, însă, nu s-a pronunțat în speță.

Prin urmare, în considerarea caracterului de normă specială a O.G. nr. 25/2014, Înalta Curte constată că instanța competentă din punct de vedere material să soluționeze prezenta cauză, în fond, este curtea de apel.

Pentru aceste considerente, în condițiile art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) și alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Timișoara – secția de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamanta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâtul MAI – Inspectoratul General pentru Imigrări – Direcția Migrări – Biroul pentru Imigrări Caraș-Severin în favoarea Curții de Apel Timișoara – secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 20 iunie 2023.