ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2867/2023
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2867/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Ședința publică din data de 25 mai 2023
Asupra conflictului negativ de competență;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul litigiului
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău, sub nr. x/2022, la data de 21.10.2022, reclamantul Secretariatul de Stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în Romania în perioada 1945-1989 a solicitat în contradictoriu cu pârâta A., anularea Certificatului seria x.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență
2.1 Prin sentința civilă nr. 21 din 17 ianuarie 2023 pronunțată de Tribunalul Buzău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, s-a admis excepția necompetenței materiale a acestei instanțe de a judeca prezentul litigiu și a fost declinată competența de soluționare a cauzei către Curtea de Apel Ploiești.
În motivarea acestei soluții, s-a apreciat că este competentă să judece cauza Curtea de Apel Brașov, reținând prevederile art. 26 din Legea nr. 341/2004, prin care legiuitorul a înțeles a deroga de la norma generală de competență în materia contenciosului administrativ în ceea ce privește acțiunile formulate în contradictoriu cu Secretariatul de Stat.
Așadar, în cazul în care acțiunile nu sunt formulate de persoana care se consideră vătămată, ci de Secretariatul de Stat, ca în prezenta cauză, nu își mai găsesc aplicarea prevederile speciale de competență, ci cele generale.
Enunțând dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și având în vedere că certificatul a cărui anulare se solicită a fost emis de o structură centrală, competența materială de soluționare revine curții de apel.
2.1 Prin sentința civilă nr. 53 din 4 aprilie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal, s-a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Ploiești.
In temeiul art. 133 pct. 2 C. proc. civ., s-a constatat ivit conflictul de competență dintre Curtea de Apel Ploiești și Tribunalul Buzău, iar, în temeiul art. 135 C. proc. civ. a fost trimisă cauza la I. C. civ..J -SCAF pentru a soluționa conflictul.
Pentru a pronunța această soluție, făcându-se trimitere la Legea nr. 341/2004 ce reglementează modalitățile de exercitare a recunoștinței față de eroii martiri, persoanele ce au avut un rol determinant pentru victoria Revoluției Române din decembrie 1989 și luptătorii participanți la acțiunile desfășurate pentru victoria Revoluției Române, respectiv la titlurile enumerate la art. 3 - condițiile ce trebuie îndeplinite pentru obținerea calităților și titlurilor, cum sunt prevăzute la art. 3
2
din actul normativ special, drepturile conferite persoanelor care se încadrează în prevederile legii – enunțându-se art. 8 alin. (7) din aceeași lege, s-a reținut că scopul edictării Legii nr. 2/2013 este cel evidențiat în titlul său, respectiv degrevarea instanțelor judecătorești, fiind instituită o derogare de la dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în sensul că revine competența de soluționare tribunalului ca instanță de fond de contencios administrativ, chiar dacă parte în cauzele ce au ca obiect aplicarea dispozițiilor Legii nr. 341/2004 este o instituție centrală, respectiv Secretariatul de Stat sau Comisia parlamentară a revoluționarilor din decembrie 1989.
Totodată, pe lângă scopul declarat al Legii nr. 2/2013 de degrevare a instanțelor judecătorești, legiuitorul a avut în vedere și asigurarea accesului la justiție pentru persoanele destinatare a Legii 341/2004, fiind stabilită prin derogare competența materială în favoarea tribunalului și nu a Curții de Apel pentru soluționarea în fond a unor astfel de litigii, raționament ce nu poate fi diferit în funcție de calitatea Secretariatului de Stat de pârât sau de reclamant, astfel că tribunalului îi revine competența materială de soluționare a cauzei.
II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență
Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 alin. (2), art. 134, art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.
Argumente de fapt și de drept relevante
Instanța de contencios administrativ și fiscal a fost învestită cu o cerere prin care reclamantul Secretariatul de Stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în Romania în perioada 1945-1989 a solicitat în contradictoriu cu pârâta A., anularea Certificatului seria x emis de pârât în favoarea pârâtei, urmare a cererii acesteia 3202/29.04.2015, prin care a solicitat recunoașterea calității de luptător cu rol determinant, urmare a modificării Legii nr. 341/2004 prin O.U.G. nr. 95/2014.
Înalta Curte amintește că Legea nr. 341/2004 ce reglementează modalitățile de exercitare a recunoștinței față de eroii martiri, persoanele ce au avut un rol determinant pentru victoria Revoluției Române din decembrie 1989 și luptătorii participanți la acțiunile desfășurate pentru victoria Revoluției Române, instituie titlurile enumerate la art. 3, condițiile ce trebuie îndeplinite pentru obținerea calităților și titlurilor, cum sunt prevăzute la art. 3
2
din actul normativ special, drepturile conferite persoanelor care se încadrează în prevederile legii.
Potrivit art. 8 alin. (7) din lege, contestațiile împotriva actelor administrative de respingere a cererilor pentru acordarea calităților și obținerea certificatului, precum și împotriva actelor administrative privind anularea certificatelor în condițiile legii, se soluționează de instanța de contencios administrativ conform Legii nr. 554/2004, cu respectarea competenței de la art. 25 din Legea nr. 341/2004, competență ce este reglementată în fapt la art. 26 din actul normativ special, conform căruia, prin derogare de la dispozițiile art. 10 din Legea contenciosului administrativ, litigiile legate de aplicarea dispozițiilor legii speciale, în care acțiunea este formulată în contradictoriu cu secretariatul de stat, se soluționează în fond de secția de contencios administrativ a tribunalului, iar în recurs de aceeași secție a Curții de Apel.
Art. 26 din Legea nr. 341/2004 a fost introdus prin Legea 2/2013, respectiv prin art. V din această lege, privind unele măsuri de degrevare a instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ.
Scopul edictării Legii nr. 2/2013 este cel evidențiat în titlul său, respectiv degrevarea instanțelor judecătorești, fiind instituită o derogare de la dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în sensul că revine competența de soluționare tribunalului ca instanță de fond de contencios administrativ, chiar dacă parte în cauzele ce au ca obiect aplicarea dispozițiilor Legii nr. 341/2004 este o instituție centrală, respectiv Secretariatul de Stat sau Comisia parlamentară a revoluționarilor din decembrie 1989.
Pe lângă scopul declarat al Legii nr. 2/2013 de degrevare a instanțelor judecătorești, legiuitorul a avut în vedere și asigurarea accesului la justiție pentru persoanele destinatare a Legii 341/2004, fiind stabilită prin derogare competența materială în favoarea tribunalului și nu a Curții de Apel pentru soluționarea în fond a unor astfel de litigii, raționament ce nu poate fi diferit în funcție de calitatea Secretariatului de Stat de pârât sau de reclamant.
Este relevant faptul că în Legea nr. 341/2004, cu completările și modificările ulterioare, inclusiv cele prevăzute de O.U.G. nr. 168/2022, se regăsesc dispoziții speciale cu privire la competența instanței de contencios administrativ, reprezentată de secția de contencios administrativ a tribunalului, ce soluționează acțiunea pe fond, sens în care sunt prevederile art. 8 alin. (7), art. 9 alin. (5), art. 9
2
alin. (7), respectiv art. 26, având conținut similar, astfel că nu poate fi competentă o instanță de un anumit grad raportat la calitatea părții care o învestește și nu pot fi aplicate prevederile art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ dacă acțiunea dedusă judecății este promovată de secretariatul de stat, emitentul actului administrativ a cărui anulare se solicită.
Totodată, se observa că Legea nr. 341/2004 a fost modificată prin Legea nr. 242/2021, publicată la data de 8.10.2021, iar potrivit art. II alin. (1), în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Secretariatul de Stat va finaliza verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 8 alin. (2) și (3) din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, de către toți titularii de titluri și de certificate obținute anterior în temeiul Legii nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare. Persoanele care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 8 alin. (1)-(3) din Legea nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, nu mai beneficiază de drepturile acordate în temeiul acestei legi, iar certificatul acordat acestora se retrage prin decizia Secretariatului de Stat. În cazul retragerii unui certificat, Secretariatul de Stat va propune Președintelui României retragerea titlului atribuit în baza acestuia. Decizia de retragere a certificatului poate fi contestată de titular la instanța de contencios administrativ, conform prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, și cu respectarea competenței prevăzute la art. 25 din Legea nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare.
Astfel, legiuitorul a menținut aceeași derogare în ceea ce privește competența de soluționare în fond a litigiilor generate de aplicarea Legii nr. 341/2004, prin toate modificările aduse actului normativ special din anul 2013 și până în prezent, motiv pentru care, competența de soluționare a cauzelor revine tribunalului și nu Curții de Apel, neprezentând nicio relevanță faptul că este învestită instanța cu acțiune în anulare a unui certificat, care se pretinde că a fost emis cu încălcarea dispozițiilor legale, acțiunea în instanță fiind promovată în conformitate cu dispozițiile art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004, actul administrativ intrând în circuitul civil, fără a mai putea fi revocat.
În concluzie, în acord cu opinia Curtii de apel, Înalta Curte constată că revine competența materială de soluționare a cauzei tribunalului în a cărui rază teritorială are domiciliul pârâta, sens în care sunt și prevederile art. 10 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, "reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului". Având în vedere că pârâta are domiciliul în municipiul Buzău, județul Buzău, competența de soluționare a cauzei aparținând favoarea Tribunalului Buzău – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Temeiul legal al soluției adoptate asupra conflictului de competență
Pentru considerentele expuse, în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Buzău – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul Secretariatul de Stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989 în contradictoriu cu pârâta A. în favoarea Tribunalului Buzău – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 25 mai 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.