ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2455/2023

Ședința publică din data de 10 mai 2023

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 08.07.2022 pe rolul Tribunalului, reclamantul A. a chemat în judecată pârâtul CAMERA DEPUTAȚILOR și pârâtul SECRETARUL GENERAL AL CAMEREI DEPUTAȚILOR, solicitând instanței anularea Ordinului de încetare la plată a indemnizației pentru limita de vârstă acordată în baza prevederilor art. 49 din Legea nr. 96/2006 emis de Secretarul General al Camerei Deputaților, obligarea pârâților la repunerea în plată a indemnizației pentru limita de vârstă începând cu data de 27.02.2021 la zi și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

2.1. Prin sentința civilă nr. 2625/2022 de la data de 13 decembrie 2022 pronunțată în dosar nr. x/2021, Tribunalul Dolj –Secția de conflicte de muncă și asigurări sociale a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Dolj și excepția necompetenței materiale procesuale a secției conflicte de muncă și asigurări sociale a Tribunalului Dolj și a declinat competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta CAMERA DEPUTAȚILOR și pârâtul SECRETARUL GENERAL AL CAMEREI DEPUTAȚILOR, în favoarea Curții de Apel București- secțiile contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această soluție, Tribunalul Dolj a reținut că trimiterea la dispozițiile Legii nr. 263/2010 din cuprinsul art. 49 al Legii nr. 96/2006, ulterior abrogat, s-a făcut strict pentru stabilirea momentului de la care parlamentarii pot beneficia de o astfel de indemnizație, fără ca acest lucru să transforme acest drept în unul de asigurări sociale, iar indemnizația pentru limită de vârstă care a fost prevăzută de art. 49 din Legea nr. 96/2006 nu a fost identică cu vreo pensie sau alt drept de natura asigurărilor sociale reglementate de Legea nr. 263/2010.

Dimpotrivă, art. 10 din Legea 554/2004 stabilește că litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.

În aceste condiții, având în vedere și dispozițiile art. 10 alin. (1) teza a II-a) din Legea 554/2004, ce prevăd că litigiile privind actele administrative emise de autoritățile publice centrale se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, văzând și dispozițiile art. 132 alin. (1) și (3) C. proc. civ. și art. 129 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ. raportat la art. 152 din Legea nr. 263/2010, Tribunalul a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale a Tribunalului Dolj, declinând cauza în favoarea Curții de Apel București-secțiile contencios administrativ și fiscal.

2.2. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel București – secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal la data de 26.01.2023.

Prin sentința nr. 448 de la data de 10.03.2023, pronunțată de Curtea de Apel București – secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal, a fost admisă excepția necompetenței materiale a Curții de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal și declinată competența de soluționare a cauzei privindu-l pe reclamantul A. care se judecă în contradictoriu cu pârâții CAMERA DEPUTAȚILOR și SECRETARUL GENERAL AL CAMEREI DEPUTAȚILOR, în favoarea Tribunalului Dolj, secția de conflicte de muncă și asigurări sociale. A constatat ivit conflictul negativ de competență între Curtea de Apel București și Tribunalul Dolj, secția de conflicte de muncă și asigurări sociale, a suspendat din oficiu judecata cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului de competență.

În motivarea acestei soluții, curtea de apel a reținut, în esență, că obiectul litigiului îl constituie drepturile de pensie ale reclamantului, care a exercitat o funcție de demnitate publică în Parlamentul României, și ținând cont că nu există reglementări speciale sub acest aspect, competența de soluționare a cauzei este reglementată de prevederile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

În plus, faptul că actul contestat a fost emis de către o autoritate publică nu atrage incidența dispozițiilor Legii nr. 554/2004, deoarece nu a fost emise în regim de putere publică în sensul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004. Totodată, raportat la natura raportului juridic dedus controlului judecătoresc, numai instanțele prin intermediul cărora se realizează jurisdicția asigurărilor sociale pot aprecia asupra legalității actelor deduse judecății.

Pe cale de consecință, în temeiul dispozițiilor art. 152 din Legea nr. 263/2010 potrivit cărora "jurisdicția asigurărilor sociale se realizează prin tribunale și curți de apel", a dispozițiilor art. 153 alin. (1) lit. l) din același act normativ, potrivit cărora: "tribunalele soluționează în primă instanță litigiile privind: (. . . . . . . . . . .l) alte drepturi și obligații născute în temeiul prezentei legi", precum și a prevederilor art. 95 din C. proc. civ., competența de soluționare a cauzei revine tribunalului în complet specializat de asigurări sociale.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 alin. (2) și art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.

Instanța a fost învestită cu o cerere prin care reclamantul A. a chemat în judecată pârâții CAMERA DEPUTAȚILOR și SECRETARUL GENERAL AL CAMEREI DEPUTAȚILOR, solicitând instanței anularea Ordinului de încetare la plată a indemnizației pentru limita de vârstă acordată în baza prevederilor art. 49 din Legea nr. 96/2006 emis de Secretarul General al Camerei Deputaților, obligarea pârâților la repunerea în plată a indemnizației pentru limita de vârstă începând cu data de 27.02.2021 la zi și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Instanțele aflate în conflict și-au declinat reciproc competența în funcție de interpretarea dată naturii indemnizației pentru limită de vârstă prevăzută de art. 49 din Legea nr. 96/2006.

Înalta Curte reține că demersul judiciar ce formează obiectul prezentului litigiu vizează anularea Ordinului nr. 655/05.03.2021 emis de Secretarul General al Senatului, prin care reclamantului i s-a comunicat că de la data de 27.02.2021 încetează plata indemnizației pentru limită de vârstă ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 7/2021 pentru modificarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor.

Calitatea emitentului ordinului de încetarea la plată a indemnizației pentru limită de vârstă nu este de natură a atrage, de plano, competența instanței de contencios administrativ, întrucât o astfel de competență specială intervine doar în cazurile și condițiile expres prevăzute de legiuitor.

Totodată, se observă că norma specială reglementată de Legea nr. 96/2006 nu face trimitere la legea contenciosului administrativ.

Înalta Curte constată că litigiul de față este unul de asigurări sociale, întrucât reclamantul a supus controlului instanței de judecată modalitatea în care emitentul ordinului a aplicat prevederile referitoare la stabilirea pensiilor din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor.

Caracterul de drept de asigurări sociale al indemnizației pentru limită de vârstă rezultă și din dispozițiile art. 3 alin. (5) din Hotărârea Birourilor permanente ale Camerei Deputaților și Senatului nr. 1/2016 de aprobare a Normelor Metodologice privind acordarea indemnizației pentru limită de vârstă prevăzute de Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor republicată care prevăd că: "Deputații și senatorii care au valorificat perioadele de mandat la stabilirea pensiei de serviciu conform Legii nr. 7/2006 privind Statutul funcționarului public parlamentar, republicată cu modificările și completările ulterioare, nu pot valorifica aceleași perioade de mandat și pentru a solicita indemnizația pentru limită de vârstă prevăzută de Legea nr. 96/2006 republicată".

Drept urmare, perioadele de mandat de parlamentar fie se valorificau la stabilirea pensiei de serviciu conform Legii nr. 7/2006, fie pentru stabilirea indemnizației pentru limită de vârstă prevăzută de Legea nr. 96/2006.

Faptul că legiuitorul a recunoscut deputaților și senatorilor posibilitatea de a valorifica perioadele de mandate fie la stabilirea pensiei de serviciu conform Legii nr. 7/2006, fie la stabilirea indemnizației pentru limită de vârstă prevăzută de Legea nr. 96/2006 conduce la concluzia că indemnizația pentru limită de vârstă are caracterul unui drept de asigurări sociale.

Raportat la obiectul cauzei, respectiv drepturile de pensie ale reclamantului, și în lipsa unor reglementări speciale, competența de soluționare a cauzei este reglementată de dispozițiile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Astfel, având în vedere dispozițiile art. 152 din Legea nr. 263/2010 potrivit cărora "jurisdicția asigurărilor sociale se realizează prin tribunale și curți de apel" și prevederile art. 95 din C. proc. civ., litigiul va fi soluționat în primă instanță de tribunal, în complet specializat de asigurări sociale.

Pentru considerentele expuse, în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, secția de conflicte de muncă și asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. și pârâții Camera Deputaților și Secretarul General al Camerei Deputaților în favoarea Tribunalului Dolj – secția de conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 10 mai 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.

Președinte,