ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 648/2023
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 648/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Ședința publică din data de 16 martie 2023
Asupra revizuirii, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 26 mai 2022, pe rolul Tribunalului Maramureș, secția I civilă, sub nr. x/2022, reclamantul Sindicatul Liber din Învățământ Maramureș, în numele membrilor de sindicat A., B., C., D., E. și F., a solicitat în contradictoriu cu pârâta Grădinița cu program prelungit nr. 9 Baia Mare, obligarea la:
- calcularea și plata, în favoarea membrilor de sindicat reclamanți, personal nedidactic, a sporului de 15% din salariul de bază pentru desfășurarea activității în condiții periculoase sau vătămătoare, precum și a diferențelor salariale rezultate din neacordarea acestuia începând cu 31.01.2018 și în continuare, până la acordarea acestuia pe statul de plată lunar;
- actualizarea cu indicele de inflație a sumelor calculate și plata sumelor rezultate;
- calculul și plata dobânzii legale, daune interese moratorii sub forma dobânzii legale penalizatoare aferente drepturilor bănești calculate începând cu data de la care se cuvin diferențele salariale și până la achitarea integrală a diferențelor salariale.
În drept, reclamantul a invocat prevederile art. 28 din Legea nr. 61/2011, Legii nr. 153/2017, H.G. nr. 34/2018, H.G. nr. 569/2017, art. 1530 și urm C. civ., art. 2 din O.G. nr. 13/2011 și art. 268 alin. (1) lit. c) și art. 278 din Legea nr. 53/2003.
Prin sentința civilă nr. 1248 din 08.09.2022, pronunțată de Tribunalul Maramureș – secția I Civilă, în dosarul nr. x/2022, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea formulată de reclamant.
Împotriva acestei hotărâri reclamantul Sindicatul Liber din Învățământ Maramureș a declarat apel, prin care a solicitat schimbarea sentinței atacate în totalitate în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată.
Prin decizia civilă nr. 65/A/2023 din 16 ianuarie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Cluj – secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2022, s-a respins ca nefondat apelul.
Împotriva acestei decizii, reclamantul Sindicatul Liber din Învățământ Maramureș a formulat cerere de revizuire în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., prin care a solicitat anularea hotărârii atacate.
Potrivit revizuentului, prin deciziile nr. 226 din 14.11.2022, nr. 1947 din 24.10.2022 și nr. 2091 din 2.11.2022, toate pronunțate de Curtea de Apel Cluj – secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, s-au admis apelurile și au fost admise acțiunile, fiind acordat membrilor de sindicat sporul pentru desfășurarea activității în condiții periculoase sau vătămătoare necondiționat de cuantumul salariului de bază și independent de grila de salarizare stabilită pentru anul 2022. Prin urmare, revizuentul susține că aceste decizii sunt potrivnice celei a cărei revizuire o solicită.
Mai arată revizuentul că la nivelul Curții de Apel Cluj practica judecătorească în litigiile având ca obiect sporul pentru desfășurarea activității în condiții periculoase sau vătămătoare pentru angajații din învățământ nu este unitară.
Cauza a fost înregistrată la 13 februarie 2023 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, fiind fixat termen de judecată la 16 martie 2023.
Înalta Curte, analizând decizia atacată în raport cu criticile formulate, în limitele controlului de legalitate și temeiurilor de drept invocate, reține următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri care evocă sau nu fondul, poate fi cerută dacă "există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".
De asemenea, conform art. 431 alin. (1) C. proc. civ. "nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect", iar conform alin. (2) al aceluiași articol, "oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă".
Din coroborarea dispozițiilor legale anterior menționate rezultă că, pentru admisibilitatea căii extraordinare de atac a revizuirii, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: existența unor hotărâri definitive potrivnice, chiar dacă prin ele nu s-a rezolvat fondul cauzei, hotărârile să fie pronunțate în aceeași pricină, deci să existe identitate de părți, de cauză și de obiect, hotărârile sa fie pronunțate în dosare diferite, în al doilea proces să nu se fi invocat excepția autorității lucrului judecat, ori dacă a fost invocată să nu se fi discutat și să se ceară anularea celei de a doua hotărâri, care s-a pronunțat cu încălcarea autorității de lucru judecat.
Rațiunea reglementării revizuirii prevăzută în art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului puterii de lucru judecat, când instanțele au dat soluții contrare în dosare diferite, dar având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți, situație în care executarea hotărârilor este imposibilă ca urmare a faptului că fiecare parte se prevalează de hotărârea care îi este favorabilă, iar depășirea acestei situații creată de existența hotărârilor potrivnice, nu se poate realiza decât prin revizuirea ultimei hotărâri care înfrânge principiul autorității lucrului judecat.
În motivarea cererii de revizuire se menționează că anterior pronunțării hotărârii atacate s-au mai dat deciziile nr. 226 din 14.11.2022, nr. 1947 din 24.10.2022 și nr. 2091 din 2.11.2022, toate ale Curții de Apel Cluj – secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, prin care sporul pentru desfășurarea activității în condiții periculoase sau vătămătoare a fost acordat membrilor de sindicat.
Prin urmare, revizuentul susține că la nivelul Curții de Apel Cluj practica judecătorească în litigiile având ca obiect sporul pentru desfășurarea activității în condiții periculoase sau vătămătoare pentru angajații din învățământ nu este unitară.
Or, practica neunitară a instanțelor datorată aplicării și interpretării greșite a unor norme de drept material nu poate constitui motiv de revizuire în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., această cale de atac neavând menirea de a remedia astfel de situații.
Scopul reglementării acestui caz de revizuire nu este cel al îndreptării hotărârilor greșite prin anularea acestora și pronunțarea altora, ci respectarea principiului autorității de lucru judecat, prin restabilirea situației determinate de nesocotirea acestuia, premisă ce nu se verifică în cauză.
Câtă vreme în motivele de revizuire se afirmă o pretinsă contrarietate între hotărârile instanțelor, pronunțate în cauze similare, în privința altor părți care sunt în aceeași situație ca și revizuentul, aceștia din urmă nu pot obține anularea hotărârilor, întrucât practica neunitară a instanțelor nu poate fi remediată pe calea unei cereri de revizuire întemeiate pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
Înalta Curte constată că demersul judiciar pendinte nu a fost determinat de existența unor hotărâri judecătorești potrivnice în sensul dispoziției legale mai sus amintite, ci de nemulțumirea revizuentului față de soluția nefavorabilă pronunțată de Curtea de Apel Cluj prin decizia atacată, prin raportare la soluțiile pronunțate în alte cauze.
Mai mult, hotărârea atacată nu este potrivnică deciziilor invocate de revizuent, întrucât nu se încalcă autoritatea de lucru judecat a acestora, respectiv efectul pozitiv prevăzut la art. 431 alin. (2) C. proc. civ.
Verificând deciziile invocate ca fiind potrivnice se constată că deși vizează acordarea aceluiași spor pentru desfășurarea activității în condiții periculoase sau vătămătoare, salariații în calitate de membri ai sindicatului și unitatea în care își desfășoară activitatea sunt diferiți. Or, acordarea acestui spor pentru desfășurarea activității în condiții periculoase sau vătămătoare depinde de condițiile efective și numărul factorilor de risc reținuți în concret în buletinul de expertizare, nefiind stabilit tuturor indiferent de condițiile de muncă.
Prin urmare, Înalta Curte arată că, în condițiile în care elementele de fapt din cadrul dosarelor invocate de revizuent sunt diferite, sporul pentru desfășurarea activității în condiții periculoase sau vătămătoare fiind analizat în concret pentru fiecare angajat în parte, rezultă că între litigiile invocate și prezenta acțiune nu există o legătură care să justifice constatarea efectului pozitiv al autorității de lucru judecat.
În aceste condiții, Înalta Curte reține că, în speță, nu este întrunită condiția cumulativă a identității chestiunilor litigioase dezlegate în hotărârile indicate de revizuent cu cea din cauza dedusă judecății.
Având în vedere considerentele prezentate, Înalta Curte în temeiul art. 513 C. proc. civ. va respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul Sindicatul Liber din Învățământ Maramureș împotriva deciziei civile nr. 65/A/2023 din 16 ianuarie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Cluj – secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2022.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul Sindicatul Liber din Învățământ Maramureș împotriva deciziei civile nr. 65/A/2023 din 16 ianuarie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Cluj – secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2022, ca inadmisibilă.
Cu recurs în termen de 30 zile de la comunicare la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Recursul se depune la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 martie 2023.