ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5697/2022

Ședința publică din data de 24 noiembrie 2022

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Potrivit art. 499 C. proc. civ.:

"Prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanței de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate și analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivelor de casare".

I. Circumstanțele cauzei

1.1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată la data de 07.08.2020 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2020, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Președintele României-Consiliul Suprem de Apărare a Țării, Consiliul Superior al Magistraturii și Inspecția Judiciară a solicitat admiterea plângerii împotriva rezoluției din data de 23 iulie 2020, dosar C20-908 dispusă de către inspectorul șef al Inspecției Judiciare și a rezoluției 1580/A din data de 18 mai 2020, dosar 20-1620, și trimiterea cauzei la Președintele României, CSAT și CSM pentru a se lua măsuri de sancționare atât a magistraților de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt, indicați în plângerile formulate, cât și a inspectorilor judiciari implicați în cauză, inclusiv a inspectorului șef al Inspecției Judiciare.

1.2. Soluția instanței de fond

Prin sentința civilă nr. 887 din 7 iunie 2021, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a dispus următoarele:

- a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Consiliul Superior al Magistraturii și Președintele României - Consiliul Suprem de Apărare a Tării, ca neîntemeiată;

- a respins excepția inadmisibilității invocată de pârâta Inspecția Judiciară, ca neîntemeiată;

- a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Președintele României - Consiliul Suprem de Apărare a Țării, Consiliul Superior al Magistraturii și Inspecția Judiciară, ca neîntemeiată.

1.3. Căile de atac exercitate în cauză

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs principal reclamantul A., invocând incidența motivelor de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 C. proc. civ.

Pârâții Președintele României și Consiliul Suprem de Apărare a Țării, prin Administrația Prezidențială, au formulat recurs incident solicitând admiterea recursului incident, casarea în parte a sentinței recurate în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a lor, cu consecința respingerii cererii de chemare în judecată, ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără legitimare procesuală pasivă.

Pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii a formulat recurs incident solicitând admiterea recursului incident, casarea în parte a sentinței recurate și, rejudecând, admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a sa, cu consecința respingerii cererii de chemare în judecată, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

1.4. Apărările formulate în cauză

Intimata-pârâtă Inspecția Judiciară a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția nulității recursului pentru neîncadrarea aspectelor invocate în motivele de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ.. În subsidiar, a solicitat respingerea ca nefondat.

De asemenea, recurenții-pârâți Președintele României și Consiliul Suprem de Apărare a Țării, prin Administrația Prezidențială și Consiliul Superior al Magistraturii au formulat întâmpinări prin care au invocat excepția nulității recursului formulat de A..

1.5. Procedura în fața instanței de recurs

În recurs s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs și de comunicare a actelor de procedură între părți, prin intermediul grefei instanței, în conformitate cu dispozițiile art. 486 și art. 490 C. proc. civ.

Prin rezoluția completului învestit aleatoriu cu soluționarea dosarului, a fost fixat termen de judecată pentru soluționarea recursului în ședință publică, la data de 24 noiembrie 2022, cu citarea părților.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului declarat în cauză

Examinând cu prioritate, potrivit art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția nulității recursului declarat de recurentul-reclamant A., invocată prin întâmpinările formulate în cauză, Înalta Curte constată că excepția este întemeiată, pentru următoarele considerentele:

2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.:

"Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ. prevede că:

"Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs."

Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ.:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ.:

"Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."

În acest sens, Înalta Curte constată că potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.:

"Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

Aceasta înseamnă că nelegalitatea hotărârii care se atacă trebuie să îmbrace obligatoriu una din formele prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ.

În speță, recursul principal declarat de reclamantul A. a fost întemeiat, în drept, pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 C. proc. civ.

Examinând cererea de recurs formulată în cauză, în ceea de privește incidența motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată că aceasta nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., întrucât argumentele prezentate nu se încadrează în motivul de casare invocat, recurentul-reclamant nu circumstanțiază în niciun mod criticile sale, în sensul că hotărârea primei instanțe este pronunțată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material aplicabile cauzei.

O atare critică ar fi presupus, în primul rând, identificarea explicită a normei sau normelor de drept material aplicabile cauzei și apoi demonstrarea modului în care măsurile adoptate de instanța fondului încalcă sau reprezintă o greșită aplicare a acestor norme de drept material, aspecte ce nu se regăsesc, însă, în cuprinsul cererii de recurs.

În ceea ce privește motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., indicat de asemenea în cererea de recurs, Înalta Curte constată că a acesta a invocat formal, recurentul-reclamant limitându-se la a afirma că nu s-a motivat respingerea excepțiilor invocate, respectiv lipsa calității procesuale pasive a CSM și a Președintelui României - Consiliul Suprem de Apărare a Țării, cât și lipsa inadmisibilității, invocată de Inspecția Judiciară.

Prin urmare, recursul nu reprezintă o cale de atac devolutivă, nefiind menit a corecta eventualele greșeli de apreciere a situației de fapt deduse judecății ori de valorificare a probatoriului administrat în cauză, instanța de recurs fiind competentă a verifica exclusiv încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material sau procesual, într-una sau mai multe din ipotezele limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Obligația de motivare a recursului presupune concretizarea criticilor recurentului în raport de soluția instanței de fond, astfel că motivarea imprecisă sau generală atrage sancțiunea nulității recursului, în condițiile prevăzute de art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

În speță, recursul formulat de recurentul A. nu conține critici concrete aduse hotărârii instanței de fond, ci doar aspecte privind situația de fapt ori afirmații lipsite de relevanță în raport cu raționamentul logico-juridic al instanței, nefiind combătut practic niciunul dintre considerentele instanței de fond.

Or, simpla nemulțumire a părții cu privire la soluția adoptată de instanța ce a pronunțat hotărârea atacată și redarea, prin cererea de recurs, a unor împrejurări de fapt, nu constituie un motiv de nelegalitate a sentinței, această neregularitate sancționându-se cu nulitatea.

Deoarece recurentul-reclamant nu a formulat critici care să permită încadrarea lor într-unul din cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ., rezumându-se la expunerea unor succesiuni de fapte și afirmații, pe care nu le-a structurat din punct de vedere juridic, nesubliniind relevanța pe care acestea o prezintă în raport cu soluția instanței de fond, Înalta Curte va aplica sancțiunea nulității recursului principal.

În ceea ce privește recursurile incidente, Înalta Curte reține că potrivit art. 472 C. proc. civ.:

"(1) Intimatul este în drept, după împlinirea termenului de apel, să formuleze apel în scris, în cadrul procesului în care se judecă apelul făcut de partea potrivnică, printr-o cerere proprie care să tindă la schimbarea hotărârii primei instanțe.

(2) Dacă apelantul principal își retrage apelul sau dacă acesta este respins ca tardiv, ca inadmisibil ori pentru alte motive care nu implică cercetarea fondului, apelul incident prevăzut la alin. (1) rămâne fără efect."

Aceste dispoziții sunt aplicabile și în ceea ce privește recursul incident, dat fiind faptul că potrivit art. 491 alin. (1) C. proc. civ.:

"(1) Recursul incident și recursul provocat se pot exercita, în cazurile prevăzute la art. 472 și 473, care se aplică în mod corespunzător."

Prin urmare, în condițiile în care a intervenit un motiv care nu implică cercetarea fondului (nulitatea recursului principal), se impune constatarea ca rămase fără efect a recursurilor incidente declarate de pârâtul Președintele României - Consiliul Suprem de Apărare a Țării prin Administrația Prezidențială și Consiliul Superior al Magistraturii.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. d) și art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepția nulității recursului și va constata nul recursul formulat de reclamantul A..

În consecință, în temeiul art. 472 C. proc. civ. coroborat cu art. 491 alin. (1) din același act normativ, Înalta Curte va constata rămase fără efect recursurile formulate de pârâtul Președintele României - Consiliul Suprem de Apărare a Țării prin Administrația Prezidențială și Consiliul Superior al Magistraturii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția nulității recursului formulat de reclamantul A..

Constată nul recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 887 din 7 iunie 2021 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Constată rămase fără efect recursurile formulate de pârâtul Președintele României - Consiliul Suprem de Apărare a Țării prin Administrația Prezidențială și Consiliul Superior al Magistraturii împotriva sentinței civile nr. 887 din 7 iunie 2021 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 24 noiembrie 2022, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.