ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4129/2022

Ședința publică din data de 22 septembrie 2022

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată sub nr. x/2021 la Curtea de Apel Bacău, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, ca prin hotărârea pe care o va pronunța instanța să dispună pe cale de ordonanță președințială, obligarea pârâților să-i asigure, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală), medicamentul Bevacizumab (denumire comercială Avastin), până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2021 aflat pe rolul Curții de Apel Bacău, secția a II civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Prin sentința civilă nr. 119/2021 din 9 decembrie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal au fost respinse excepțiile de respingere a acțiunii ca netimbrată și inadmisibilă, invocate de pârâtul Guvernul României, ca nefondate.

A fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâtul Guvernul României, ca nefondată.

A fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Sănătății, ca nefondată.

A fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Agenția Națională a Medicamentelor și Dispozitivelor Medicale din România.

A fost admisă cererea de ordonanță președințială formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România.

Au fost obligați pârâții să asigure reclamantului medicamentele Bevacizumab (denumire comercială Avastin) pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală), până la soluționarea definitivă a dosarului x/2021 aflat pe rolul Curții de Apel Bacău.

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond au formulat recurs principal Ministerul Sănătății, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România.

3.1 Ministerul Sănătății a declarat recurs întemeiat pe motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5, 8 din C. proc. civ., solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate, iar în rejudecare respingerea acțiunii.

3.2 Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România a declarat recurs întemeiat pe motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 din C. proc. civ., solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate, iar în rejudecare admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive și respingerea cererii de ordonanță președințială ca neîntemeiată.

4.1 Intimata-pârâtă Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România a depus întâmpinare la dosarul cauzei.

4.2 Casa Națională de Asigurări de Sănătate a formulat recurs incident, solicitând casarea în tot a sentinței, admiterea recursului și respingerea ca neîntemeiată a ordonanței președințiale.

4.3 Guvernul României a formulat recurs incident, solicitând casarea sentinței și, după rejudecare, admiterea excepțiilor invocate, iar pe fondul cauzei respingerea cererii de ordonanță președințială.

II. Soluția instanței de recurs

Examinând, cu prioritate, excepția lipsei capacității procesuale de folosință a reclamantului, în raport de dispozițiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte constată că excepția este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 34 din C. civ., capacitatea de folosință este aptitudinea persoanei fizice de a avea drepturi și obligații civile, iar conform art. 35 din același act normativ, capacitatea de folosință începe la nașterea persoanei și încetează odată cu moartea acesteia.

Din perspectivă procesuală, Înalta Curte reține că, potrivit art. 32 alin. (1) lit. a), coroborat cu art. 40 din C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi inițiat și întreținut numai de către o persoană care deține capacitate procesuală de folosință, sub sancțiunea nulității actului de procedură, dispoziții aplicabile atât în cazul cererilor de chemare în judecată, cât și în cazul căilor de atac.

Excepția lipsei capacității de folosință este o excepție absolută și peremptorie, care poate fi invocată de către orice parte și de instanța de judecată, din oficiu, în orice stadiu al soluționării pricinii.

În raport de aceste considerente de ordin teoretic, Înalta Curte constată că, potrivit referatului depus la dosarul instanței de recurs, întocmit în urma verificărilor efectuate în baza de date DEPABD, reclamantul A. a decedat la data de 02.04.2022, conform actului de deces nr. 1939/2022.

Prin urmare, la data judecării recursului, reclamantul era lipsit de capacitate procesuală de folosință, respectiv de aptitudinea de a avea drepturi și obligații, intrând sub incidența dispozițiilor art. 40 din C. proc. civ.

Totodată, Înalta Curte va avea în vedere și caracterul intuitu personae al cererii de chemare în judecată, pretenția solicitată prin cererea de ordonanță președințială (asigurarea în regim de compensare 100% a medicamentului Bevacizumab) putând fi executată doar față de reclamant, nefiind o obligație transmisibilă succesorilor reclamantului decedat.

Având în vedere că una dintre condițiile de exercitare ale acțiunii, prevăzute de art. 32 alin. (1) din C. proc. civ., nu mai este îndeplinită, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursurile declarate de Ministerul Sănătății, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și de Guvernul României împotriva sentinței nr. 119/2021 din 9 decembrie 2021 pronunțate de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Va casa sentința recurată și, rejudecând cauza, va anula cererea de ordonanță președințială pentru lipsa capacității procesuale de folosință.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de Ministerul Sănătății, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și de Guvernul României împotriva sentinței nr. 119/2021 din 9 decembrie 2021 pronunțate de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și, rejudecând cauza:

Anulează cererea de ordonanță președințială pentru lipsa capacității procesuale de folosință.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 22 septembrie 2022.