ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1651/2021

Ședința publică din data de 17 martie 2021

Asupra contestației în anulare de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal la data de 25 iunie 2018, petentul A. a solicitat reexaminarea încheierii din data de 12 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2017.

Împotriva încheierii de ședință menționate anterior, petentul A. a formulat, la data de 13 noiembrie 2018 contestație în anulare, invocând încălcarea dispozițiilor art. 153 alin. (1) din C. proc. civ. și art. 31 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013.

La termenul din 3 aprilie 2019, Înalta Curte a dispus suspendarea judecării contestației în anulare formulate de către petentul A., pentru lipsa părților, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ.

La data de 21 octombrie 2019, petentul a formulat cerere de reluare a judecății cauzei, însă prin încheierea din data de 12 februarie 2020, Înalta Curte a dispus anularea acestei cereri, ca netimbrată și a menținut măsura suspendării judecării contestației în anulare dispusă prin încheierea de ședință din data de 3 aprilie 2019.

Ulterior, la data de 7 septembrie 2020, petentul A. a formulat o nouă cerere de reluare a judecății, iar prin rezoluția din data de 10 septembrie 2020, completul învestit cu soluționarea cauzei a stabilit termen de judecată la data de 17 martie 2021, în vederea discutării acestei cereri.

Examinând cu prioritate excepția de perimare, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 416 alin. (1) și (2) din C. proc. civ.:

"(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni.

(2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părți sau de instanță."

Pentru a interveni perimarea în materie civilă, pricina, indiferent de faza procesuală în care se află, trebuie să fi rămas în nelucrare timp de 6 luni din culpa părților.

Prin urmare, perimarea operează cu condiția ca timp de 6 luni să nu se fi săvârșit niciun act de procedură în vederea judecării cauzei, situație cauzată de lipsa de diligentă a părților, care nu au acționat în acest scop, deși aveau posibilitatea să o facă.

În speță, dat fiind temeiul de drept al suspendării, respectiv art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., pricina trebuia repusă pe rol în condițiile art. 415 pct. 1 C. proc. civ., în sensul că judecata putea fi reîncepută, prin cererea de redeschidere făcută de una dintre părți, când suspendarea s-a dispus prin învoirea părților sau din cauza lipsei lor".

Prin încheierea de ședință din data de 12 februarie 2020, Înalta Curte a anulat ca netimbrată cererea de reluare a judecății formulată de contestator la data de 21 octombrie 2019 și a menținut măsura suspendării judecății.

Deși contestatorul a formulat la data de 7 septembrie 2020 o a doua cerere de repunere a cauzei pe rol, fiind înregistrată după împlinirea termenului de perimare, este prioritară soluționarea excepției de perimare.

Încheierea de ședință din data de 3 aprilie 2019 reprezintă ultimul act de procedură efectuat în cauză, de la această dată începând să curgă termenul de 6 luni prevăzut de art. 416 alin. (1) C. proc. civ., termen care s-a împlinit la data de 3 octombrie 2019.

Înalta Curte constată că niciuna dintre părți nu a făcut dovada existenței vreunei cauze de întrerupere sau de suspendare a cursului termenului de perimare și că nu subzistă vreunul din cazurile în care actul de procedură trebuia înfăptuit din oficiu de către instanța de judecată sau vreun motiv de suspendare a cursului perimării, din cele prevăzute de art. 418 C. proc. civ.

Față de lipsa de diligență a părților care a dus la lăsarea cauzei în nelucrare o perioadă mai mare de 6 luni, va constata, din oficiu, perimarea contestației în anulare, în temeiul art. 420 alin. (1) C. proc. civ., cu aplicarea art. 416 alin. (1) din același cod.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimată contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva încheierii din 12 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2017.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 martie 2021.