ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 959/2021
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 959/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Ședința publică din data de 17 februarie 2021
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Cadrul procesual. Obiectul acțiunii
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 21.06.2018, sub nr. x/2018, contestatorul A. a formulat contestație în anulare împotriva sentinței nr. 295 din 23 mai 2018, pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2018.
Hotărârea instanței de fond
Prin sentința nr. 385 din 21 octombrie 2019, Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal a constatat perimată contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva sentinței nr. 295 din 23 mai 2018, pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2018.
Calea de atac exercitată
Împotriva acestei sentințe, contestatorul A. a formulat recurs.
Considerentele și soluția Înaltei Curți asupra recursului
Analizând, cu prioritate, regularitatea învestirii sale cu recursul de față, în condițiile art. 485 C. proc. civ., Înalta Curte, în raport cu actele și lucrările dosarului, constată că recurentul nu a exercitat calea de atac în termenul prevăzut de lege, pentru următoarele considerente.
Verificând data la care a fost formulat recursul, constată că acesta a fost declarat peste termenul prevăzut de art. 421 alin. (2) din C. proc. civ.
Potrivit art. 421 alin. (2) C. proc. civ. "Hotărârea care constată perimarea este supusă recursului la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunțare (...)".
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului rezultă fără putință de tăgadă că sentința atacată a fost comunicată la data de 01.11.2019, iar recursul a fost înregistrat la data 29.11.2019, potrivit rezoluției de la dosarului, depășindu-se, așadar, termenul legal de 5 zile prevăzut de textul legal sus citat.
Conform dispozițiilor art. 185 alin. (1) C. proc. civ.:
"Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate".
Potrivit art. 186 C. proc. civ., republicat:
"(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.
(2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. In cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.
(3) Cererea de repunere în termen va fi rezolvată de instanța competentă să soluționeze cererea privitoare la dreptul neexercitat în termen."
Înalta Curte constată că recurentul nu a solicitat repunerea sa în termen. Cum în cauză, recurentul nu a pretins și nu a dovedit că a fost împiedicat în exercitarea, în termen, a căii de atac, se va constata că recursul este tardiv formulat și în temeiul art. 493 alin. (3) și (5) C. proc. civ. se va respinge, ca atare.
Temeiul legal al soluției adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca tardiv formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurentul A. împotriva sentinței nr. 385 din 21 octombrie 2019, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca tardiv formulat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 februarie 2021.