ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3462/2022

Ședința publică din data de 14 iunie 2022

Asupra contestației în anulare de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin Decizia nr. 2848 din 25 iunie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2020 s-a anulat contestația în anulare formulată de A. împotriva deciziei nr. 5463 din 8 noiembrie 2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, pronunțată în dosarul nr. x/2018, ca netimbrată.

Împotriva Deciziei nr. 2848 din 25 iunie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2020 contestatorul A. a formulat contestație în anulare, întemeiată pe dispozițiile art. 503 alin. (1) C. proc. civ.

S-a invocat de către contestator încălcarea de către completul învestit cu soluționarea contestației în anulare a dispozițiilor art. 157 alin. (1) lit. e), g), k), j), art. 22 alin. (6), art. 157, art. 248 alin. (5) și art. 424 alin. (5) din C. proc. civ.

Astfel, s-au susținut, în esență următoarele aspecte: procedura de citare nu a fost legal îndeplinită, recurentul nefiind prezent la proces; instanța nu s-a pronunțat asupra nulității citației; magistratul-asistent și grefierul au avut o participație penală.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație asupra contestației în anulare.

Înalta Curte constată că pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt înregistrate numeroase dosare, având ca obiect contestații în anulare, consecutive și cu conținut identic, formulate de contestatorul A., în nume personal sau în calitate de reprezentant al societății B. S.R.L.

În materie, procesuală, art. 12 alin. (1) din C. proc. civ. prevede că drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credință, potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege și fără a se încălca drepturile procesuale ale altei părți.

Din aceste dispoziții legale, rezultă că abuzul de drept procesual presupune două elemente, și anume:

- un element subiectiv, ce constă în exercitarea cu rea-credință a dreptului procedural, în scop de șicană, fără justificarea unui interes special și legitim, ci numai cu intenția de a-l vătăma ori păgubi pe adversar, pentru a diminua sau întârzia posibilitățile de apărare ori de valorificare a drepturilor acestuia;

- un element obiectiv, care constă în deturnarea dreptului procedural de la scopul pentru care a fost recunoscut, de la finalitatea sa legală, actul săvârșit neputând fi explicat printr-un motiv legitim, ori în exercitarea dreptului într-un mod excesiv și nerezonabil.

Înalta Curte constată că împotriva deciziei nr. 5463 din 8 noiembrie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2018, recurentul A. a formulat contestație în anulare, întemeiată pe dispozițiile art. 503 alin. (1) C. proc. civ., cu conținut identic cu prezenta cale extraordinară de atac.

Prin hotărârea atacată in prezenta cauză s-a reținut că nu a fost atașată la contestația în anulare formulată de contestatorul A. dovada achitării taxei judiciare de timbru și nici nu a fost îndeplinită ulterior această obligație,

Împotriva acestei decizii contestatorul a exercitat calea extraordinară a contestației în anulare, invocând aceleași motive ca cele in dosarul inițial.

In acest context, Înalta Curte reține că prezenta cerere întrunește cerințele prevăzute de art. 12 alin. (1) din C. proc. civ. pentru a fi considerată ca fiind abuzivă, astfel că actul de procedură abuziv va fi lipsit de efectele contrarii scopului pentru care dreptul procedural exercitat abuziv a fost recunoscut, urmând ca cererea să fie respinsă ca atare.

Temeiul legal al soluției adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 12 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge cererea pentru exercitarea abuzivă a dreptului procesual.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei nr. 2848 din 25 iunie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2020 pentru abuz de drept procesual.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 14 iunie 2022.