ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 296/2021

Circumstanțele cauzei Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 07.11.2017, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraților solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului la emiterea deciziei de soluționare a cererii de despăgubire înregistrată la data de 16.05.2017.

Soluția instanței de fond Prin sentința nr. 1838 din data de 18 aprilie 2018 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins excepția inadmisibilității, a admis acțiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraților și a obligat pârâtul să soluționeze cererea reclamantului de plată înregistrată sub nr. x/16.05.2017, în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe.

Recursul exercitat în cauză Împotriva sentinței a declarat recurs pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraților, criticând-o pentru nelegalitate și, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a solicitat casarea hotărârii, rejudecarea acțiunii și respingerea acesteia ca neîntemeiată. În esență, recurentul-pârât a susținut că termenul de 30 de zile pentru soluționarea cererii de plată, calculat de la depunere, nu este compatibil cu prevederile Legii nr. 213/2015. Astfel, sentința recurată este pronunțată cu greșita aplicare a dispozițiilor art. 2, art. 11 și art. 13 alin. (3) din Legea nr. 213/2015, care nu prevăd un termen de soluționare a cererilor de plată, iar nerespectarea ordinii de înregistrare a cererilor depuse de solicitanți și soluționarea cu prioritate a cererii formulate de reclamant este de natură a genera un tratament discriminatoriu față de solicitanții care nu au chemat în judecată Fondul de Garantare a Asiguraților.

Apărările formulate de intimat Intimatul-reclamant A. a depus întâmpinare în cuprinsul căreia a solicitat a se lua act de faptul că recursul promovat a rămas fără obiect, având în vedere faptul că ulterior pronunțării hotărârii instanței de fond, pârâtul a achitat, la data de 7.08.2018, suma de 101.338 RON, sumă stabilită cu titlu de despăgubiri morale și cheltuieli de judecată prin sentința penală a Judecătoriei Brașov nr. 2027/2.11.2017, menținută de Curtea de Apel Brașov prin decizia nr. 97/21.02.2018. În ședința publică din data de 21 ianuarie 2021 recurentul-pârât Fondul de Garantare a Asiguraților a confirmat susținerile intimatului-reclamant din cuprinsul întâmpinării, depunând copia ordinului de plată nr. x/6.08.2018 pentru suma de 101.338 RON, iar Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepția lipsei de interes în susținerea recursului.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând cu prioritate, potrivit art. 248 C. proc. civ., excepția lipsei de interes în susținerea căii de atac declarate în cauză, invocată din oficiu, Înalta Curte constată caracterul întemeiat al acesteia, pentru considerentele ce se vor expune în continuare: Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d), coroborat cu art. 33 C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi inițiat și întreținut numai prin justificarea unui interes legitim încălcat, dispoziții aplicabile și în cazul căilor de atac. Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmărește cel ce învestește o instanță de judecată cu o cerere (acțiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut și actual. Prin urmare, interesul reprezintă o condiție generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluționării unei cauze, atât în faza procesuală a fondului, cât și în căile de atac. Înalta Curte va avea în vedere și prevederile art. 29 C. proc. civ., potrivit cărora acțiunea civilă este reprezentată de ansamblul mijloacelor procesuale prin care se asigură protecția judiciară a drepturilor și intereselor civile legal ocrotite, ceea ce, în materia contenciosului administrativ, presupune dovedirea existenței actuale a unui drept sau interes legitim încălcat printr-un act administrativ emis de o autoritate publică sau prin refuzul emiterii unui astfel de act. Întrucât cauza de față are drept obiect obligarea pârâtului la soluționarea cererii de plată formulată de reclamant, la stabilirea interesului procesual în susținerea recursului se au în vedere și modificările survenite ulterior pronunțării hotărârii atacate, respectiv stabilirea prin hotărâre penală definitivă a despăgubirilor cuvenite reclamantului și achitarea acestora de către Fondul de Garantare a Asiguraților, potrivit O.P. nr. x/6.08.2018 Înalta Curte reține, așadar, că pe parcursul soluționării cauzei, ulterior înregistrării recursului declarat de pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraților împotriva sentinței pronunțate de instanța de fond, potrivit înscrisurilor depuse la dosarul cauzei chiar de către recurent acesta a soluționat favorabil cererea de plată a reclamantului, achitând sumele cuvenite cu titlu de despăgubiri morale și cheltuieli de judecată, stabilite prin sentința penală a Judecătoriei Brașov nr. 2027/2.11.2017, menținută de Curtea de Apel Brașov prin decizia nr. 97/21.02.2018. În raport de aceste împrejurări, Înalta Curte reține că, în prezent, nu mai subzistă interesul procesual în susținerea recursului, întrucât pârâtul a executat, în mod implicit, obligația impusă prin sentința instanței de fond. Cum interesul de a acționa al pârâtului nu mai este actual, potrivit art. 33 C. proc. civ., se constată că nu este îndeplinită condiția de exercitare a căii de atac referitoare la justificarea unui interes, în sensul art. 32 alin. (1) lit. d) din același cod, ceea ce face de prisos analizarea în concret a criticilor din recurs. Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) și art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția lipsei de interes în susținerea recursului, invocată din oficiu și va respinge recursul ca fiind lipsit de interes. PENTRU ACESTE MOTIVE,