ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ

ÎCCJ, decizie (scj.ro #193007)

CAMERĂ
other
Citează această cauză
ÎCCJ, decizie (scj.ro #193007) (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Conflict negativ de competență. Acțiune în anularea unor instrumente de plată. Procedură necontencioasă. Instanța competentă teritorial

Cuprins pe materii: Drept procesual civil. Competența instanțelor judecătorești. Incidente procedurale privitoare la competența instanței

Index alfabetic: conflict negativ

acțiune în anulare

bilet la ordin

filă CEC

procedură necontencioasă

competență teritorială

Legea nr. 58/1934, art. 89 alin. (1)

Legea nr. 59/1934, art. 67 alin. (1)

Potrivit normelor speciale prevăzute de art. 89 alin. (1) din Legea nr. 58/1934 și art. 67 alin. (1) din Legea nr. 59/1934, cererea de anulare a titlului de valoare este de competența judecătoriei de la locul plății titlului.

Acțiunea în anularea unor instrumente de plată nu urmărește stabilirea unui drept potrivnic față de o altă persoană, astfel că procedura aplicabilă unui astfel de litigiu este cea prevăzută de Cartea a III-a din Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010) care reglementează procedura necontencioasă judiciară.

Astfel, în cazul în care locul de plată al titlului de valoare nu poate fi stabilit cu certitudine în condițiile în care respectivul titlu nu mai există fizic nici măcar în copie, devin aplicabile dispozițiile art. 528 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora, în cazul în care competența teritorială nu poate fi stabilită potrivit dispozițiilor alin. (2), cererile necontencioase se vor îndrepta la instanța în a cărei circumscripție petentul își are, după caz, domiciliul, reședința, sediul ori reprezentanța (…).

Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1361 din 7 iunie 2022

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău la data de 16 septembrie 2021, sub nr. x/180/2021, reclamanta A. S.R.L. Constanța a solicitat să fie declarate nule 123 de instrumente de plată, bilete la ordin și cecuri, care au fost sustrase de la punctul său de lucru. A mai arătat că aceste instrumente de plată au fost emise de societăți care își au sediul social în diverse localități, aflate în raza de competență a mai multor judecătorii, plata urmând a fi realizată prin bănci al căror sediu social se află în București, cu excepția Băncii B. al cărei sediu se află în Cluj Napoca.

La primul termen de judecată, instanța a invocat excepția necompetenței sale teritoriale exclusive de soluționare a prezentei cereri având în vedere locul plății instrumentelor de plată, a acordat cuvântul pe excepție și a rămas în pronunțare cu privire la aceasta.

Prin sentința civilă  nr. 4970/2021 din 29 octombrie 2021, Judecătoria Bacău, Secția civilă a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Constanța.

Pentru a hotărî astfel, instanța a arătat că instrumentele de plată trebuie să cuprindă în mod obligatoriu locul plății, însă, față de împrejurarea că instrumentele nu pot fi prezentate instanței în copie, acestea nefiind realizate anterior sustragerii, a reținut că locul plății este cel stabilit de dreptul comun în materie.

Astfel, potrivit dispozițiilor legilor speciale, Legile nr. 58/1934 și nr. 59/1934, biletul la ordin/cecul care nu cuprinde mențiunea locului unde trebuie făcută plata se socotește plătibil la locul emisiunii titlului, adică, de regulă, la domiciliul emitentului [art. 105 alin. (3) din lege]. Acest loc trebuie trecut pe titlu în dreptul emitentului, însă, în lipsa înscrisurilor, acest fapt nu poate fi determinat de instanță.

A mai arătat că, în lipsa unei stipulații contrare ori dacă locul plății nu se poate stabili, legea stabilește o regulă, și anume că obligațiile se execută la domiciliul sau, după caz, sediul creditorului de la data plății, ceea ce înseamnă că, în acest caz, plata este portabilă.

S-a mai reținut că aceste dispoziții sunt cuprinse în art. 1494 C. civ., privitoare la locul plății, precum și faptul că, potrivit art. 113 C. proc. civ. privind competența teritorială alternativă, (1) În afară de instanțele prevăzute la art. 107 - 112, mai sunt competente: 7. instanța locului de plată, în cererile privitoare la obligațiile ce izvorăsc dintr-o cambie, cec, bilet la ordin sau dintr-un alt titlu de valoare.

Reținând că locul plății urmează a fi determinat potrivit dispozițiilor inserate în Codul civil, adică la sediul creditorului, precum și faptul că acest sediu este înregistrat în Constanța, instanța a admis excepția necompetenței sale teritoriale exclusive și a declinat cauza către Judecătoria Constanța.

Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe la 17 noiembrie 2021, sub același număr de dosar.

Prin sentința civilă nr. 4451 din 20 aprilie 2022, Judecătoria Constanța, Secția civilă a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cererii formulate de petenta A. S.R.L. în favoarea Judecătoriei Bacău. Totodată, a constatat ivit conflictul negativ de competență între Judecătoria Bacău și Judecătoria Constanța, a dispus suspendarea judecării cauzei și înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru soluționarea conflictului negativ de competență.

Pentru a hotărî astfel, instanța a arătat că, potrivit dispozițiilor art. 59 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin, în caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unei cambii, posesorul poate înștiința despre aceasta pe tras și poate solicita anularea titlului printr-o cerere adresată președintelui judecătoriei locului în care cambia este plătibilă.

Conform prevederilor art. 67 alin. 1 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, (1) În caz de pierdere, sustragere sau distrugere a cecului, posesorul va putea înștiința despre aceasta pe tras și să solicite anularea titlului printr-o cerere adresată președintelui judecătoriei de la locul de plată a cecului.

Întrucât instrumentele de plată nu mai pot fi prezentate instanței în copie, în accepțiunea instanței de conflict, locul plății este cel stabilit potrivit dreptului comun în materie.

În acest sens, a evocat prevederile art. 1494 alin. 1 C. civ., potrivit căruia a observat că locul plății poate fi stabilit potrivit naturii prestației, astfel cum o relevă înscrisurile administrate în cauză.

A mai reținut că, în contractele de vânzare-cumpărare încheiate de petentă cu societățile cumpărătoare, nu este indicat un loc al executării obligației de plată, însă, din extrasele bancare depuse la dosar rezultă că obligațiile de plată, garantate cu instrumentele a căror anulare s-a solicitat, s-au executat în municipiul Bacău.

Având în vedere că obligația de plată a fost executată în Bacău, nu poate fi avut în vedere sediul principal al petentei ca loc al plății, ci sediul punctului de lucru, situat în municipiul Bacău.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția  a II-a civilă la 25 mai 2022, sub același număr de dosar.

Analizând actele și lucrările dosarului în vederea emiterii regulatorului de competență, Înalta Curte a reținut următoarele:

Potrivit art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Verificând dacă sunt întrunite cerințele acestui text de lege în vederea emiterii regulatorului de competență, Înalta Curte constată că cele două instanțe - Judecătoria Bacău și Judecătoria Constanța - s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeași cauză, declinările de competență între instanțele sesizate sunt reciproce și cel puțin una dintre cele două instanțe este competentă să soluționeze cauza.

Fiind îndeplinite condițiile anterior evocate, Înalta Curte, în calitate de instanță imediat superioară și comună instanțelor aflate în conflict, va proceda la soluționarea prezentului conflict negativ de competență prin emiterea regulatorului de competență.

Înalta Curte constată că, prin acțiunea formulată, reclamanta a solicitat să fie declarate nule 123 de instrumente de plată, bilete la ordin și cecuri, sustrase de la punctul său de lucru.

Având în vedere că acțiunea formulată în litigiul pendinte nu urmărește stabilirea unui drept potrivnic față de o altă persoană, Înalta Curte reține că, în speță, procedura aplicabilă unui astfel de litigiu este cea prevăzută de Cartea a III-a din Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010) care reglementează procedura necontencioasă judiciară.

Cât privește instanța competentă să soluționeze un atare litigiu, Înalta Curte constată că, potrivit normelor speciale prevăzute de art. 89 alin. (1) din Legea nr. 58/1934 și art. 67 alin. (1) din Legea nr. 59/1934, cererea de anulare a titlului de valoare este de competența judecătoriei de la locul plății titlului.

În speță, ambele instanțe aflate în conflict au constatat că locul de plată al biletelor la ordin/cecurilor nu poate fi stabilit cu certitudine în condițiile în care respectivele titluri nu mai există fizic nici măcar în copie.

Prin urmare, sunt aplicabile dispozițiile art. 528 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora, în cazul în care competența teritorială nu poate fi stabilită potrivit dispozițiilor alin. (2), cererile necontencioase se vor îndrepta la instanța în a cărei circumscripție petentul își are, după caz, domiciliul, reședința, sediul ori reprezentanța (…).

Potrivit art. 227 alin. (2) C. civ., în funcție de obiectul de activitate,

persoana juridică poate avea mai multe sedii cu caracter secundar

pentru

sucursalele,

reprezentanțele sale teritoriale și punctele de lucru

, dispozițiile art. 97 fiind aplicabile în mod corespunzător.

Înalta Curte reține că petenta A. S.R.L. a menționat în mod explicit faptul că are punct de lucru în comuna Y, sat Y, nr. 1249, județul Bacău.

Prin urmare, făcând aplicarea dispozițiilor art. 528 alin. (3) C. proc. civ., raportat la art. 227 alin. (2) C. civ., Înalta Curte a reținut că Judecătoria Bacău este instanța competentă teritorial să soluționeze cererea de anulare a titlurilor de valoare, motiv pentru care, în temeiul art. 135 alin. (2) și (4) C. proc. civ., a stabilit competența teritorială de soluționare a cauzei în favoarea acestei instanțe.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ
0,93
ÎCCJ, decizie (scj.ro #213686)
Conflict negativ de competență. Plângere împotriva încheierii registratorului de registrul comerțului formulată de lichidatorul judiciar în ceea ce privește aplicarea sancțiunii amenzii. Instanța competentă material și teritorial Cuprins pe
ÎCCJ 2022-06-07
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1254/2022
petenței teritoriale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București. A constatat ivit conflict negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictu
ÎCCJ
0,92
ÎCCJ, decizie (scj.ro #217647)
010 C. proc. civ., a stabilit faptul că este competentă judecătoria în circumscripția căreia s-a făcut consemnarea, în speță suma fiind depusă la Sucursala din Piatra-Neamț a E. S.A. Astfel învestită, prin sentința civilă nr. 175/31.01.2024
ÎCCJ
0,92
ÎCCJ, decizie (scj.ro #199881)
Inexistența conflictului negativ de competență. Neîndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 133 pct. 2 teza I din Codul de procedură civilă Cuprins pe materii: Drept procesual civil. Competența instanțelor judecătorești. Incidente procedur
ÎCCJ
0,92
ÎCCJ, decizie (scj.ro #178508)
aflate în conflict, la care se referă dispozițiile art. 135 alin. (1) Cod procedură civilă, se stabilește în raport de toate instanțele care s-au dezînvestit în cadrul declinărilor succesive de competență. I.C.C.J., Secția I civilă, decizia
Sursă