ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1167/2021
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1167/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Ședința publică din data de 12 mai 2021
Asupra recursului de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 6 octombrie 2017 pe rolul Tribunalului Galați, sub nr. x/2017, reclamantul A. a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.R.L., să dispună anularea înscrisului nr. 47872 din 10 iunie 2016 pentru dol și fals în acte publice.
Reclamantul a depus precizări prin care a arătat că a formulat acțiunea în calitate de persoană interesată, creditor și administrator special, fiind și administratorul unic al societății C. S.R.L., aflată în procedura falimentului. A mai precizat reclamantul că solicită anularea contractului de credit nr. x/1226 din 26 septembrie 2006 și a cesiunii de creanță aferente acestui contract, precum și a notificărilor nr. x din 10 iunie 2016 și nr. 36293 din 8 iunie 2016 și a documentelor emise de societatea C. S.R.L. prin votul nelegal exprimat de pârâtă.
La termenul de la 17 octombrie 2018, pârâta a depus note de ședință prin care a invocat excepția necompetenței materiale, excepția lipsei de interes, excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului și excepția lipsei calității de reprezentant a reclamantului față de societatea C. S.R.L.
Prin încheierea de ședință din 13 noiembrie 2018, Tribunalul Galați, secția a II-a civilă a respins excepția necompetenței funcționale (material procesuale).
Prin sentința nr. 252 din 20 mai 2019, Tribunalul Galați, secția a II-a civilă a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului și a respins acțiunea ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă.
Reclamantul A. a declarat apel împotriva sentinței pronunțate.
Prin decizia civilă nr. 89/A din 11 martie 2020, Curtea de Apel Galați, secția a II-a civilă a respins, ca nefondat, apelul formulat de apelantul-reclamant.
Împotriva acestei decizii, A. a declarat recurs, solicitând admiterea căii de atac formulate și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Motivele de recurs invocate sunt, în esență, următoarele:
Prin memoriul de recurs, recurentul-reclamant prezintă situația de fapt și solicită instanței să acorde o atenție sporită tuturor înscrisurilor din dosar, menționând că nu a semnat contractul nr. x Se arată că, în urma cesiunii de creanță intervenite între BCR și intimata-pârâtă S.C. B. S.R.L., aceasta din urmă s-a înscris la masa credală a societății C. S.R.L., al cărei administrator a fost recurentul-reclamant. Prin această cesiune, susține partea, cesionara S.C. B. S.R.L. a preluat contractul nr. x, contract care nu există și în temeiul căruia recurentul-reclamant este executat silit. Autorul căii de atac arată că instanța de apel a apreciat în mod nelegal că acesta nu este parte în contractul nr. x/1226 din 26 septembrie 2006. Se mai arată că, în mod greșit, a reținut curtea de apel că s-a invocat o cauză de nulitate relativă, care ar putea fi adusă în discuție numai de părțile contractului, și că recurentul este parte a actului juridic contestat în calitatea sa de garant ipotecar.
Recurentul-reclamant afirmă că instanța a încălcat dispozițiile art. 22 C. proc. civ. atunci când s-a mulțumit să preia motivarea primei instanțe și a refuzat să judece cererea de anulare pentru lipsa semnăturii. Apreciază recurentul că instanța ar fi trebuit să lămurească obiectul dosarului deoarece lipsa semnăturii înseamnă lipsa consimțământului care este o cauză de nulitate absolută a unui contract.
Recurentul-reclamant și-a întemeiat cererea de recurs pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ.
Intimata-pârâtă a depus întâmpinare prin care a invocat excepția netimbrării căii de atac formulate și excepția nulității, susținând că până la data formulării întâmpinării, recurentul nu a depus motivele de recurs.
Recurentul-reclamant a depus răspuns la întâmpinare solicitând respingerea excepțiilor și admiterea recursului. În acest înscris recurentul-reclamant a invocat, pe lângă motivele de casare indicate în memoriul de recurs, și nemotivarea deciziei atacate.
Pe baza cererii de recurs, a întâmpinării depuse și a răspunsului la întâmpinare, în temeiul art. 493 C. proc. civ., s-a dispus întocmirea raportului de către magistratul-asistent desemnat prin care s-a reținut că recursul declarat este nul.
Prin încheierea din 17 martie 2021 s-a dispus comunicarea către părți a raportului asupra admisibilității în principiu a recursului declarat, în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.. Recurentul-reclamant a depus punct de vedere cu privire la raport prin care a susținut că recursul său este admisibil.
Analizând recursul, Înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în complet de filtru, reține, cu prioritate, inexistența motivelor de nelegalitate, pentru următoarele argumente:
Cu titlu prealabil, referitor la excepția netimbrării, invocată de intimata-pârâtă prin întâmpinare, instanța supremă reține că în cererea de recurs au fost indicate motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ., iar prin adresa transmisă conform dovezii aflate la dosar, i s-a pus în vedere autorului căii de atac să achite o taxă judiciară de timbru în cuantum de 100 de RON, conform dispozițiilor art. 24 alin. (2) teza a II-a din O.U.G. nr. 80/2013. Recurentul a achitat această taxă, astfel cum rezultă din dovada de plată aflată la dosar.
Prin adresa transmisă conform dovezii aflate la dosar, i s-a pus în vedere autorului căii de atac să completeze taxa judiciară de timbru cu suma de 100 de RON pentru motivul de recurs prevăzut la pct. 5 al art. 488 C. proc. civ., în temeiul dispozițiilor art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013. Recurentul a achitat această taxă, astfel cum rezultă din dovada de plată aflată la dosar.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că recurentul-reclamant și-a îndeplinit obligația de a achita taxa judiciară de timbru.
Referitor la inexistența motivelor de nelegalitate, instanța supremă reține că susținerile recurentului-reclamant, referitoare la modul în care instanța a stabilit situația de fapt, la calitatea sa de parte sau nu a contractului de credit a cărui anulare o cere și la respectarea dispozițiilor art. 22 C. proc. civ., nu se circumscriu cazurilor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ., indicate în memoriul de recurs. Pct. 5 este invocat pur formal, fără a se indica în concret normele de procedură încălcate, iar readucerea în discuție a situației de fapt și a înscrisurilor care stabilesc relațiile dintre părțile acestui dosar și părțile din actele a căror anulare o solicită recurentul-reclamant reprezintă aspecte de netemeinicie care nu pot fi analizate în calea extraordinară de atac a recursului.
Criticile legate de nemotivarea deciziei instanței de apel, invocate prin răspunsul la întâmpinare depus la 20 iulie 2020, nu vor fi avute în vedere deoarece au fost formulate cu depășirea termenului prevăzut de art. 489 alin. (1) C. proc. civ.
Față de cele de mai sus, instanța supremă reține că recurentul-reclamant nu și-a respectat obligația impusă de lege de a încadra criticile invocate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., în acest caz intervenind sancțiunea nulității căii de atac formulate.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție va da eficiență prevederilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ. și, în temeiul art. 493 alin. (5) din același cod, va anula recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 89/A din 11 martie 2020, pronunțate de Curtea de Apel Galați, secția a II-a civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de recurentul-reclamant A. deciziei civile nr. 89/A din 11 martie 2020, pronunțate de Curtea de Apel Galați, secția a II-a civilă.
Fără nicio cale de atac.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 12 mai 2021.