ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1727/2021

HOTĂRÂRE

22.09.2021

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2021
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1727/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)

Ședința publică din data de 22 septembrie 2021

asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Alba Iulia la data de 10.09.2020, sub nr. x/2020, contestatorul Ministerul Justiției, în contradictoriu cu intimata A., a formulat contestație la executare împotriva executării silite începută de BEJ B. în dosarul execuțional nr. x/2019 și a tuturor actelor comunicate, respectiv, somația emisă la data de 10.08.2020 și înregistrată la Ministerul Justiției la data de 21.08.2020 sub nr. x/21.08.2020, încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare, raportului de expertiză contabilă întocmit de exp. contabil C., și a tuturor actelor de executare emise sau care vor fi emise în acest dosar de executare silită, precum și împotriva încheierii de încuviințare a executării silite din 16.04.2020 pronunțată în dosarul nr. x/2020 de Judecătoria Alba Iulia.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 666 C. proc. civ.

II. Hotărârile care au generat conflictul de competență

Prin sentința nr. 259/12.02.2021, Judecătoria Alba Iulia a declinat competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Sector 5 București.

În esență, instanța a reținut că, întrucât sediul debitorului din prezenta contestație la executare, respectiv Ministerul Justiției, se află în raza teritorială a Judecătoriei Sector 5 București, în raport de dispozițiile art. 651 C. proc. civ. care statuează că instanța de executare este cea în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, sediul debitorului, competența de soluționare aparține acestei instanțe.

Prin sentința nr. 4965/04.06.2021, Judecătoria Sector 5 București a declinat competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Alba Iulia, a constatat conflictul negativ și a înaintat dosarul pentru soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție.

A reținut instanța că din cei 52 de creditori urmăritori ai unor drepturi salariale identice în cadrul Curții de Apel Cluj, din cuprinsul dosarului de executare silită nr. x/2020 al BEJ B. rezultă că intimata A. a înteles să formuleze singura cererea de executare, iar această executare a fost încuviințată doar pentru această intimată prin încheierea Judecătoriei Alba Iulia.

În aplicarea dispozițiilor art. 127 alin. (2) C. proc. civ., este competentă să soluționeze cauza având ca obiect contestație la executare una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate aceleia în care functioneaza creditorii.

Având în vedere că Ministerul Justiției, contestator în cauză, a ales, dintre aceste instanțe, să adreseze contestația la executare Judecătoriei Alba Iulia, această din urmă instanță este competentă să soluționeze cauza, iar nu Judecătoria Sectorului 5 București.

Pe de altă parte, Judecatoria Cluj-Napoca, inițial învestită cu solutionarea cererii de încuviințare, a declinat competența în favoarea Judecătoriei Alba Iulia, invocând prevederile art. 127 alin. (1) și (3) C. proc. civ., după cum rezultă din cuprinsul încheierii pronunțate la 07.04.2020.

III. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 5 București, pentru următoarele argumente:

Cererea de chemare în judecată care a generat declinările reciproce de competență este o contestație la executare formulată împotriva actelor emise în dosarul de executare nr. 1519/2019, precum și împotriva încheierii de încuviințare a executării silite din 16.04.2020 pronunțată în dosarul nr. x/2020 al Judecătoriei Alba Iulia, de către debitorul Ministerul Justiției.

Dispozițiile art. 714 alin. (1) C. proc. civ., reglementând instanța competentă a soluționa contestația, prevăd că aceasta se introduce la instanța de executare.

În termenii art. 651 alin. (1) C. proc. civ., instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

De asemenea, instanța de executare este cea care, în sensul art. 651 alin. (3) C. proc. civ., soluționează contestațiile la executare, precum și orice alte incidente privitoare la executare, ceea ce accentuează necesitatea stabilității și predictibilității determinării acestei instanțe.

Or, în speță, actele îndeplinite în procedura de executare silită din dosarul de executare, care fac obiectul contestației la executare, sunt formulate împotriva debitorului Ministerul Justiției.

Faptul că Judecătoria Alba Iulia a pronunțat încheierea de încuviințare a executării nu determină stabilirea competenței de soluționare a contestației la executare în favoarea respectivei instanțe, în raport de textele de lege menționate care reglementează expres instanța competentă prin raportare la sediul debitorului.

Se reține, totodată, că încheierea de încuviințare a executării silite este pronunțată într-o procedură necontencioasă, iar, potrivit art. 535 C. proc. civ., nu are autoritate de lucru judecat, aceasta putând a fi cenzurată, conform art. 666 alin. (6) din cod, în cadrul contestației la executare, introdusă în condițiile prevăzute de lege, inclusiv cu privire la competența instanței care a emis-o.

Faptul că în dosarul de executare sunt mai mulți debitori și că încheierea de încuviințare a executării silite a fost pronunțată împotriva mai multor debitori, în raport de dispozițiile art. 112 alin. (1) teza a doua C. proc. civ., prezintă relevanță în raport de dispozițiile art. 122 alin. (1) teza a II a C. proc. civ., respectiv atunci când sunt mai mulți pârâți, printre care și obligați accesoriu, cererea se introduce la instanța competentă pentru oricare dintre debitorii principali.

Or, în speță, Ministerul Justiției este debitor principal, întrucât este ordonator principal de credite pentru ceilalți debitori, iar contestația la executare care face obiectul dezînvestirilor reciproce este formulată numai de acest debitor principal, Ministerul Justiției.

Pentru aceste considerente, cum sediul debitorului Ministerul Justiției este în sectorul 5, București, regulatorul de competență va fi pronunțat în favoarea Judecătoriei sectorului 5 București.