ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 356/2021

Ședința publică din data de 26 ianuarie 2021

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 12.09.2019 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, pronunțată in dosarul nr. x/2019 reclamantul A. a formulat contestație împotriva Deciziei nr. x/19.08.2019 pronunțată de Fondul de Garantare a Asiguraților.

Prin încheierea de ședință din data de 19 mai 2020 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, pronunțată in dosarul nr. x/2019, constatând că niciuna dintre părți nu s-a înfățișat la strigarea cauzei și nu a solicitat judecarea in lipsă, curtea de apel a dispus in temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 suspendarea judecării cauzei.

Împotriva acestei încheieri a formulat recurs recurentul -reclamant A..

Cererea de recurs nu a fost motivată.

Prin întâmpinare intimatul - pârât Fondul de Garantare a Asiguraților a invocat excepția nulității recursului, motivat de împrejurarea că acesta nu cuprinde critici de nelegalitate a încheierii atacate.

Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., excepția nulității recursului.

Instanța de control judiciar constată că recursul nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute de dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.

Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ. recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, legiuitorul înțelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

Conform art. 488 C. proc. civ., modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere pentru ipotezele prevăzute la pct. 1-8.

Cererea de recurs trebuie să cuprindă arătarea motivelor de casare și dezvoltarea lor. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare formală a imposibilității de prezentare la proces, condiția legală a dezvoltării motivelor implicând determinarea greșelilor anume imputate, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, arătarea probelor pe care se bazează.

Motivele de recurs desemnează ipotezele expres și limitativ prevăzute de lege pentru care se poate cere casarea încheierii atacate, întrucât textul de lege care reglementează suspendarea soluționării cauzei, prevede două ipoteze, respectiv, neprezentarea la proces și împrejurarea că partea nu a adresat instanței nici prin cererea de chemare in judecată și nici printr-o cerere ulterioară o solicitare de a se judeca in lipsă.

Textul legal se interpretează în sensul formulării unei argumentări juridice a nelegalității invocate, prin indicarea dispozițiilor legale pretins încălcate ori greșit aplicate de instanță și prin precizarea eventualelor greșeli săvârșite de instanță în legătură cu aceste dispoziții legale, în lipsa acestor mențiuni neputându-se exercita controlul judiciar.

Aceasta înseamnă că nelegalitatea hotărârii care se atacă trebuie să îmbrace obligatoriu una din formele prevăzute limitativ de art. 488 pct. 1-8.

Potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ., recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.

În practica judiciară s-a decis că simpla nemulțumire a unei părți sau a părților în litigiu față de hotărârea pronunțată nu este suficientă pentru casarea acesteia, ci partea recurentă are obligația să-și întemeieze recursul pe cel puțin unul dintre motivele prevăzute limitativ de lege.

Prin urmare, recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanța de recurs fiind învestită cu analiza conformității hotărârii recurate în raport cu dispozițiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Înalta Curte constată că recurentul - reclamant nu a formulat nicio critică incheierii atacate, precizând doar că nu s-a putut prezenta la proces din motivele stării de urgență generate de pandemia de Covid-19.

Or, această neregularitate a cererii de recurs este sancționată cu nulitatea.

6 .Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 486 alin. (3) și art. 489 alin. (2) C. proc. civ., urmează a constata nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția nulității recursului invocată de intimatul - pârât Fondul de Garantare a Asiguraților.

Constată nul recursul formulat de recurentul-reclamant A. împotriva încheierii din data de 19 mai 2020 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, pronunțată in dosarul nr. x/2019.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26 ianuarie 2021.