ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 835/2021

Ședința publică din data de 1 aprilie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanței de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate și analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivelor de casare".

Curtea de Apel Alba Iulia, secția I civilă, prin încheierea de ședință publică din 29 noiembrie 2018, pronunțată în dosarul nr. x/2018, a admis cererea de suspendare a cauzei formulată de mandatara intimatului-reclamant A.; a dispus suspendarea cauzei, în temeiul art. 520 alin. (4) noul C. proc. civ., și a trimis-o la arhivă, în nelucrare, până la publicarea în Monitorul Oficial al României a Deciziei nr. 69/2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2018.

Împotriva acestei încheieri, a declarat recurs reclamantul A., la data de 03 aprilie 2019.

Legal citate, părțile nu s-au înfățișat în instanță la termenul de judecată acordat, din data de 9 iulie 2020, stabilit pentru judecarea recursului, termen la care, constatându-se că niciuna dintre părți nu a solicitat, în scris, judecarea cauzei în lipsă, în considerarea dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a fost dispusă suspendarea judecății recursului, pentru lipsă părți.

De la această dată și până în prezent nu s-a mai îndeplinit nici un act de procedură, cauza rămânând în nelucrare din vina părților.

Fiind luată în examinare cu prioritate, față de dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., perimarea cererii de recurs, pentru împlinirea termenului de perimare, de drept, prevăzut de lege, Înalta Curte urmează să constate perimată cererea de recurs, având în vedere următoarele considerente:

Încheierea de ședință din data de 9 iulie 2020, prin care s-a dispus suspendarea judecății recursului în cauză, reprezintă ultimul act de procedură efectuat, de la această dată începând să curgă termenul de perimare de 6 luni prevăzut de art. 416 alin. (1) C. proc. civ., termen care s-a împlinit la data de 9 ianuarie 2021.

Se constată că părțile nu au formulat, înăuntrul termenului de perimare nicio cerere de redeschidere a procesului potrivit art. 415 pct. 1 C. proc. civ., și nu a fost făcută dovada existenței vreunei cauze de întrerupere sau de suspendare a cursului termenului de perimare, potrivit prevederilor art. 417 - 418 din C. proc. civ.

Prin referatul întocmit la data de 3 februarie 2021, s-a propus să se fixeze termen pentru constatarea perimării, potrivit dispozițiilor art. 416 C. proc. civ.

Înalta Curte reține că, potrivit dispozițiilor art. 416 alin. (1) C. proc. civ., "Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni".

Așa cum rezultă din actele și lucrările dosarului, se constată a fi cumulativ îndeplinite cerințele perimării în cauză, respectiv, pricina a rămas în nelucrare în tot timpul de la momentul suspendării (9 iulie 2020) și până la data repunerii pe rol (1 aprilie 2021), trecând, astfel, mai mult de 6 luni, perioadă în care niciuna dintre părți nu a întreprins vreun demers pentru continuarea judecății.

Înalta Curte reține și faptul că în cauză nu a fost formulată de către părți, înăuntrul termenului de perimare, nicio cerere de redeschidere a procesului, potrivit art. 415 pct. 2 C. proc. civ., nu s-a mai îndeplinit niciun act de procedură în vederea judecării cauzei, situație cauzată de lipsa de diligență a părților care nu au acționat în acest scop, deși aveau posibilitatea să o facă, și nu subzistă vreunul din cazurile în care actul de procedură trebuia înfăptuit din oficiu de către instanța de judecată.

De asemenea, nu subzistă vreun motiv de suspendare a cursului perimării, din cele prevăzute de art. 418 C. proc. civ.

În consecință, față de lipsa de diligență a părților, care a condus la rămânerea cauzei în nelucrare pentru o perioadă mai mare de 6 luni, Înalta Curte constată intervenită sancțiunea perimării de drept a cererii de recurs, potrivit dispozițiilor art. 420 alin. (1) și art. 421 alin. (2) din C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimată cererea de recurs formulată de reclamantul A. împotriva încheierii de ședință publică din 29 noiembrie 2018, pronunțate de Curtea de Apel Alba Iulia, secția I civilă, în dosarul nr. x/2018.

Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare, la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 aprilie 2021.