CtEDO 06.12.2007 Auto

DEMIN v. RUSSIA

RESPONDENT
RUS
HOTĂRÂRE
06.12.2007
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Struck out of the list
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2007
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
DEMIN v. RUSSIA (CtEDO, 2007)
HUDOC · oficial

PRIMEA SECȚIUNE DECIZIE Nr. 30775/03, de către Anatoliy Petrovich DEMIN împotriva Rusiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), care a stat la 6 decembrie 2007 în calitate de Cameră compusă din: C.L. Rozakis, președinte, L. Loucaides, dna N. Vajić, A. Kovler, dna E. Steiner, K. Hajiyev, D. Spielmann, judecători, și dl. A. Wampach, grefierul adjunct al secțiunii având în vedere cererea depusă la 27 august 2003, având în vedere decizia de a aplica art. 29 § 3 din Convenție și de a examina împreună admisibilitatea și meritele cazului, după deliberare, hotărăște după cum urmează: Reclamantul, dl Anatoliy Petrovich Demin, este un național rus care s-a născut în 1938 și locuiește în Bataysk, regiunea Rostov. Guvernul rus („Guvernul”) a fost reprezentat inițial de dl Laptev, fostul reprezentant al Federației Ruse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, și ulterior de noul lor reprezentant, dna V. Milinchuk. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. La 21 ianuarie 2003, Curtea orașului Bataysk din regiunea Rostov („Tribunul orașului”) a acordat reclamației reclamantului împotriva Oficiului de bunăstare a administrației Bataysk („autoritatea”) pentru recalcularea alocației sale pentru invaliditate și a ordonat autorității să plătească reclamantului o alocație lunară pentru invaliditate de 4 800 de ruble ruse (RUB) și o alocație lunară pentru alimente din RUB 576 pentru a fi legată în conformitate cu legislația. La 16 aprilie 2003, Curtea Regională Rostov a susținut hotărârea. Hotărârea din 21 ianuarie 2003 nu a fost executată. La 24 octombrie 2003, un judecător al Curții Regionale Rostov a permis cererea autorității de revizuire a hotărârii din 21 ianuarie 2003, astfel cum a fost susținută la 16 aprilie 2003, și a trimis chestiunea de examinare în fond la Presidiumul Curții Regionale Rostov. La 4 decembrie 2003, Presidium al Curții Regionale Rostov a anulat hotărârea din 21 ianuarie 2003 și decizia din 16 aprilie 2003 și a trimis cauzei pentru o proaspătă examinare în fața instanței de primă instanță. La 25 decembrie 2003, Tribunalul a aplicat o metodă diferită de calcul al plăților și recuperat în favoarea reclamantului RUB 34 500 și au susținut că începând cu 1 ianuarie 2004, reclamantul avea dreptul la o alocație lunară de RUB 3.937 pentru a fi legat în viitor de indexare. Hotărârea nu a fost apelată și a devenit finală zece zile mai târziu. La 14 mai 2004, Tribunalul oraș a acordat reclamantului RUB 1.890 în achiziții de indemnitate de invaliditate și a susținut că, la 1 mai 2004, reclamantul a avut dreptul la o indemnitate lunară de RUB 4.567.50 să fie legat în viitor de indexare. Hotărârea a intrat în vigoare la 25 mai 2004. La 21 noiembrie 2005, Tribunalul oraș a recuperat în favoarea reclamantului achiziții de indemnitate de invaliditate de RUB 2.192.40 și a susținut că începând cu 1 iulie 2005, reclamantul a avut dreptul la o alocație lunară de la RUB 4.932.90 să fie legat în viitor de indexare. Hotărârea a dobândit forța juridică zece zile mai târziu. COMPLAINTĂ Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 din Convenție și art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție privind neexecuția și anularea ulterioară a hotărârii din 21 ianuarie 2003, astfel cum a fost susținut la 16 aprilie 2003, și privind neexecuția hotărârilor din 25 decembrie 2003, 14 mai 2004 și 21 noiembrie 2005. Prin scrisoarea din 28 martie 2007, observațiile Guvernului au fost trimise reclamantului, care a fost solicitat să prezinte orice observație împreună cu orice reclamație pentru o simplă satisfacție în răspuns până la 30 mai 2007. Prin scrisorile din 5 iulie și 19 septembrie 2007, trimise prin post înregistrat, reclamantul a fost notificat că perioada autorizată pentru prezentarea observațiilor reclamantului a expirat la 30 mai 2007 și că nu s-a solicitat prelungirea timpului. 37 § 1 litera (a) din Convenție, care prevede că Curtea poate ataca un caz din lista cazurilor în care circumstanțele conduc la concluzia că reclamantul nu intenționează să urmeze cererea. Cu toate acestea, nu a fost primit niciun răspuns. Curtea consideră că, în aceste circumstanțe, reclamantul poate fi considerat nu mai doresc să își continue cererea, în sensul articolului 37 § 1 litera (a) din Convenție. În plus, în conformitate cu art. 37 § 1 în amendă , Curtea nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, care necesită examinarea continuă a cazului. Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se întrerupă aplicarea articolului 29 § 3 și să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate pentru a elimina cererea din lista de cazuri. André Wampach Christos Rozakis Președintele adjunct al grefierului

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă