ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3861/2013

CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3861/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra recursului de față,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 610 din data de 10 decembrie 2012, Tribunalul Giurgiu, secția penală, în baza art. 522

1

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 26 octombrie 2011 sub nr. 2635/122/2011 la Tribunalului Giurgiu, condamnatul R.M., a formulat cerere de rejudecare după extrădare a cauzei în care s-a pronunțat Sentința penală nr. 519 din 4 decembrie 2009 a Tribunalului Giurgiu prin care a fost condamnat la 10 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.

În motivarea cererii, condamnatul a arătat că la data de 29 decembrie 2010 a fost arestat și extrădat prin Biroul Național Interpol către România în baza Mandatului European de Arestare (MEA) nr. 7/2010 precizând că nu a participat la judecarea cauzei, fiind arestat în Germania, nu a avut dreptul la apărare, se consideră nevinovat și va aduce dovezi în acest sens.

A fost atașat Dosarul nr. 2621/122/2008 al Tribunalului Giurgiu în care s-a pronunțat Sentința penală nr. 519 din 4 decembrie 2009.

După ce a analizat admisibilitatea în principiu a cererii de rejudecare după extrădare formulată de condamnatul R.M., Tribunalul Giurgiu, prin încheierea de ședință din 1 februarie 2012, în baza art. 522

1

Prin aceiași încheiere a respins cererea de suspendare a executării pedepsei aplicată prin Sentința penală nr. 519 din 4 decembrie 2009 a Tribunalului Giurgiu.

S-a fixat termen de judecată la data de 22 februarie 2012.

Pentru a admite, în principiu, cererea de rejudecare a cauzei tribunalul a reținut următoarele:

Potrivit art. 522

1

Același text de lege, în alin. (2), face trimitere la procedura de rejudecare înscrisă în art. 405 - 408 C. proc. pen., procedură care este valabilă pentru rejudecarea cauzelor după admiterea în principiu a cererilor de revizuire.

Aceste norme procedurale trimit la regulile de procedură privind judecata în primă instanță, înscrise în art. 345 - 353 și art. C. proc. pen.

Din economia dispozițiilor legale amintite mai sus, rezultă că atunci când o persoană a fost extrădată după ce a fost judecată și condamnată în lipsă, se va trece la rejudecarea cauzei de către prima instanță, la cererea condamnatului.

În cauză, s-a constatat că întreaga procedură judiciară, respectiv atât urmărirea penală, cât și judecata s-au desfășurat în absența inculpatului, acesta părăsind țara anterior începerii urmăririi penale, fiind apoi extrădat după rămânerea definitivă a condamnării.

Citarea condamnatului pe durata judecății s-a efectuat la adresa din țară și s-a îndeplinit prin afișare sau prin semnarea citației de alte persoane găsite la aceeași adresă, împrejurări care nu oferă certitudinea că a avut cunoștință despre derularea procedurii în fața instanței de fond.

Din analiza dispozițiilor art. 522

1

- petentul - condamnat să fi fost extrădat în România dintr-un alt stat nemembru al Uniunii Europene, sau să fi fost predat României, la cererea Tribunalului Giurgiu, care a judecat cauza în primă instanță, în baza mandatului european de arestare emis de această instanță, potrivit art. 81 și următoarele din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală;

- petentul-condamnat să fi fost judecat în lipsă;

- petentul-condamnat să solicite rejudecarea cauzei.

Aceste condiții rezultă și din art. 84

1

din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, text potrivit căruia: „Asigurarea rejudecării în cazul predării persoanei condamnate în lipsă este dată de autoritatea judiciară emitentă, la cererea autorității judiciare de executare.

Dispozițiile art. 522

1

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului s-a constatat că aceste condiții sunt îndeplinite: Tribunalul Giurgiu a emis Mandatul de executarea a pedepsei închisorii nr. 561 din 23 iunie 2010 și mandatul european de arestare nr. 7 MEA din 30 septembrie 2010, în baza Sentinței penale nr. 519 din 4 decembrie 2009 a Tribunalului Giurgiu.

Autoritățile din Germania l-au extrădat pe condamnatul R.M. către autoritățile române, în baza mandatului european de arestare sus menționat, fiind preluat de autoritățile române din Frankfurt la data de 4 februarie 2011 și încarcerat în Arestul secției 22 Poliție București și apoi, la 9 februarie 2011 fiind transferat în Penitenciarul Rahova București.

După admiterea cererii în principiu și readministrarea probelor, Tribunalul a reținut următoarele:

La data de 24 octombrie 2008, la Tribunalului Giurgiu, sub nr. 2621/122/2008, s-a înregistrat rechizitoriul Parchetului de pe lângă această instanță, prin care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului R.M., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 215 alin. (1), (4), (5) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. și art. 41 alin. (2) C. pen.

Prin același rechizitoriu s-a dispus mai dispus, printre altele, scoaterea de sub urmărire penală a inculpatului R.M. (cu datele de stare civilă de mai sus), pentru infracțiunea prev. de art. 84 alin. (2) din Legea nr. 59/1934.

Din cuprinsul materialului probator administrat în cursul urmăririi penale s-a reținut următoarea situație de fapt:

La Inspectoratul de Poliție al Județului Giurgiu - Serviciul de Investigare a Fraudelor, au fost primite sesizările BT Giurgiu, prin care aduce la cunoștință faptul că R.M. - administrator al SC E.C.M. SRL București, a emis 15 file CEC, fără a avea disponibil în cont.

Astfel, în perioada martie - aprilie 2007, R.M., împreună cu M.A.P. - director la societatea de mai sus, s-au deplasat atât în municipiul București, cât și în orașele Giurgiu, Pitești și Fălticeni, de unde au achiziționat diverse bunuri, ei fiind cei care încheiau Contractele de vânzare-cumpărare cu reprezentanții societăților respective.

În această perioadă, SC E.C.M. SRL București, a emis file CEC către:

- SC C.T. SRL București, în valoare de 61.886 RON, respectiv 12.095 RON, de unde au achiziționat parchet de bambus;

- SC C.P. SRL București, în valoare de 47.660 RON, de unde au achiziționat materiale de construcții (cărămidă, ciment, polistiren, etc);

- SC C.E. SRL București, în valoare de 7.588 RON, de unde au achiziționat materiale de construcții (cărămidă, ciment, polistiren, etc);

- SC F. SRL Fălticeni, în valoare de 47.600 RON, de unde au achiziționat truse medicale auto;

- SC B.L. SRL București, în valoare de 13.600 RON, de unde au achiziționat ghips-carton;

- SC P. SRL București, în valoare de 41.779 RON, de unde au achiziționat cherestea;

- SC I.S.C. SRL Giurgiu, în valoare de 64.868 RON, de unde au achiziționat lenjerii de pat;

- SC C. SRL Pitești, în valoare de 320.825 RON, de unde au achiziționat țeava sudată;

- SC M.I.D. I. SRL București, în valoare de 19.816 RON, de unde au achiziționat materiale de construcții;

- SC C.I. SRL București, în valoare de 26.856 RON, de unde au achiziționat materiale de construcții;

- SC E.P. SRL București, în valoare de 7.000 RON, de unde au achiziționat materiale de construcții;

- SC N.S. SRL București, în valoare de 67.059 RON, de unde au achiziționat scutere;

- SC S.I. SRL București, în valoare de 16.812 RON, de unde au achiziționat cărămidă;

- SC K. SRL București, în valoare de 35.722 RON, de unde au achiziționat vopsea.

Prin actul de sesizare a instanței s-a reținut că, din cercetările efectuate a rezultat faptul că majoritatea produselor achiziționate au fost depozitate într-un spațiu închiriat din comuna Bragadiru, șos. A., unde gestionar era V.N.

Din verificările efectuate, atât la domiciliul inculpatului R.M., cât și la sediul societății din strada A.M., sector 4 și la punctul de lucru din str. Maica Domnului, acesta nu a putut fi identificat.

După cum a reieșit din procesele-verbale de căutare, acesta nu a locuit niciodată la adresa din actul de identitate și nici nu și-a desfășurat activitatea la sediul declarat, sustrăgându-se urmăririi penale. S-au făcut și verificări în rețeaua A.N.P., de unde a reieșit faptul că acesta nu este încarcerat.

Punctul de lucru din str. M.D. nu a fost declarat la Registrul Comerțului, în schimb, la această adresă s-a desfășurat activitatea infracțională pe o perioadă de două luni, folosindu-se și de un post telefonic fix, unde se confirmau contractele încheiate cu societățile comerciale de mai sus.

Singura persoană care a fost identificată este învinuitul V.N., angajat ca gestionar fără forme legale la această societate, la depozitul din șos. A., locație unde s-au dus majoritatea produselor.

Din declarațiile inculpatului V.N., în cursul urmăririi penale, a rezultat faptul că se ocupa cu primirea-predarea acestor produse. După recepționarea mărfurilor în una sau două zile, acestea erau vândute către diverse societăți, întocmindu-se în acest sens aviz de însoțire a mărfii completat, semnat și ștampilat cu ștampila societății (a doua ștampilă) tot de el, către diverse societăți, cum ar fi D., P., localitatea Chiajna, Giurgiu, etc, fără a fi specificată adresa exactă.

Referitor la relația sa cu R.M., V.N. a declarat că nu l-a mai văzut din data de 2 mai 2007, dată la care l-a întâlnit să-i predea cheile de la depozit, ștampila, telefonul și alte documente pe care le avea de la societate.

Acțiunea penală nu a fost pusă în mișcare față de învinuitul R.M., pentru infracțiunea prev. de art. 84 alin. (2) din Legea nr. 59/1934, fiind aplicabile prevederile art. 10 lit. d) C. proc. pen., întrucât faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii și anume elementul material al laturii obiective a acesteia, deoarece din probatoriul administrat în cauză nu a rezultat că inculpatul a lăsat la furnizori filele CEC drept garanție sau fără elementele esențiale necompletate.

Inculpatului R.M. nu i s-a putut aduce la cunoștință învinuirea și nu i s-a prezentat materialul de urmărire penală, întrucât, deși legal citat, nu a putut fi găsit la domiciliul declarat, iar din cuprinsul proceselor - verbale existente la dosarul cauzei, a rezultat că acesta nu este decedat și nu se află încarcerat în rețeaua A.N.P.

În drept, s-a reținut că faptele inculpatului R.M., așa cum au fost expuse, realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de înșelăciune, prevăzută și pedepsită de art. 215 alin. (1), (4) și (5) C. pen., cu aplic, art. 37 lit. b) C. pen. și art. 41 alin. (2) C. pen.

S-a mai reținut că, inculpatul R.M. se află în stare de recidivă postexecutorie, prevăzută de art. 37 lit. b) C. pen., întrucât, prin Sentința penală nr. 594/2002 a Judecătoriei Sectorului 6 București, a fost condamnat la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 208, 209 alin. (1) lit. e), g) și i) C. pen.

Situația de fapt expusă a fost stabilită pe baza următoarelor mijloace de probă: plângerile și declarațiile reprezentanților legali ai părților vătămate; declarații învinuit; declarații martori; adresele BT - Sucursala Giurgiu; file CEC și justificări refuz plată; facturi fiscale și avize de însoțire a mărfurilor; procese-verbale de căutare; procese-verbale de verificare; procese-verbale de recunoaștere după fotografie; fișe cazier judiciar.

Prin Sentința penală nr. 519 din 4 decembrie 2009 Tribunalul Giurgiu, în baza art. 215 alin. (1), (4) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., și art. 37 lit. b) C. pen. a condamnat pe inculpatul R.M. la o pedeapsă de 10 (zece) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată și 8 (opt) ani interzicerea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., ca pedeapsă complementară.

În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului pe durata executării pedepsei închisorii drepturile prevăzute la art. 64 lit. a), teza a II-a, b) C. pen.

În baza art. 14 C. proc. pen., art. 346 C. proc. pen. și art. 998 C. civ. a admis acțiunea civilă formulată de părțile vătămate, SC „C.T.” SRL București, SC ”C.P.” SRL București, SC ” C.E.” SRL București, SC ”F.„ SRL Fălticeni, SC ”B.L.„ SRL București, SC ”P.„ SRL București, SC ”I.S.C.„ SRL Giurgiu, SC ”C.” SRL Pitești, SC ”M.I.D. I.„ SRL București, SC ”C.I.„ SRL București, SC ”E.P.„ SRL București, SC ”N.S.C.” SRL București, SC ”S.I.„ SRL București și SC ”K.„ SRL București.

A obligat inculpatul să plătească părților vătămate, care s-au constituit părți civile, următoarele sume de bani:

SC ”P.„ SRL - 41.779,87 RON; SC ”C.T.” SRL - 73.982,08 RON; SC ”C.P.” SRL București - 47.660,24 RON; SC ”F.” SRL Fălticeni - 47.600 RON; SC ”B.L.„ SRL București - 13.600,39 RON; SC ”C." SRL Pitești - 320.825,72 RON; SC ”I.S.C.„ SRL Giurgiu - 64.868,89 RON; SC ”M.I.” SRL București - 19.816 RON; SC ”E.P.„ SRL București - 7.000 RON; SC ”S.I.” SRL București - 9.180,39 RON, SC ”K.” SRL București - 35.722, 44 RON; SC ”N.S.” SRL București - 67.059 RON; SC ”C.I.” SRL București - 286.760 RON, SC ”C.E.C.„ SRL București - 7.588,87 RON.

În baza art. 191 C. proc. pen. a obligat inculpatul să plătească statului suma de 1.900 RON cu titlu de cheltuieli judiciare din care 200 RON reprezintă onorariu apărător oficiu sumă ce se avansează din fondurile Ministerului de Justiție.

În faza cercetării judecătorești au fost audiați martorii B.D., M.I., D.P., S.A., C.F., D.A.D., P.G.D. și T.C.D.

Prin declarația dată în faza cercetării judecătorești, martora B.D. a arătat că în cursul anului 2007, inculpatul a venit personal la sediul societății E.P. SRL, dorind să încheie un contract de vânzare-cumpărare de bunuri, respectiv să cumpere fier beton, contract ce de altfel a și fost încheiat, inculpatul lăsându-le drept garanție o filă CEC, așa cum stipula contractul.

Martora a mai precizat că, după încheierea contractului, s-a lansat comanda pentru marfa solicitată de inculpat și s-a lăsat o altă filă CEC pentru achitarea contravalorii mărfii contractate, ulterior la sediul firmei sosind o mașină trimisă de inculpat, al cărei număr de înmatriculare era stipulat în factură, cu care s-a ridicat marfa, inculpatul luând o singură dată marfă de la ei.

Totodată, martora a învederat și faptul că fila CEC lăsată de inculpat s-a dat spre decontare, însă s-a întors cu mențiunea „refuz total la plată”, persoana care s-a prezentat la sediul societății în vederea încheierii contractului fiind cu siguranță inculpatul, deoarece nu numai că s-a prezentat cu numele de R.M., dar s-a făcut o copie de pe actul de identitate cu care acesta s-a prezentat, fiind în afara oricărui dubiu că era inculpatul, și că anterior încheierii contractului s-au făcut verificări la bancă care a comunicat că societatea inculpatului era solvabilă.

Martorul M.I. prin declarația dată în instanță, a relatat că este administratorul societății SC F. SRL și că în cursul anului 2007 a primit de mai multe ori prin fax și e-mail, comenzi de la societatea al cărei administrator era inculpatul, comenzi prin care acesta le solicita livrarea unor bunuri diverse, marfa fiind transportată cu mașina și șoferul firmei al cărei administrator este în București, în două locuri diferite, despre care a aflat ulterior de la organele de poliție din municipiul Giurgiu că erau închiriate de societatea al cărei administrator era inculpatul, plata mărfii urmând să se facă cu filă CEC.

Martorul a precizat totodată că anterior livrării mărfii a făcut verificări la bancă, ocazie cu care s-a constatat că firma inculpatului era puternică înainte să o cumpere acesta, pentru cele două transporturi de marfă primind două file CEC ce trebuiau introduse în bancă în termen de 30 de zile, înainte de introducerea primei file CEC în bancă primind de la inculpat o adresă prin care acesta îi solicita să amâne introducerea filei cu 7 zile, cerere cu care a fost de acord, inculpatul remițându-i o altă filă CEC, însă până la final niciuna din cele două file CEC nu a fost încasată, deoarece societatea inculpatului intrase în incident de plată.

În continuarea declarației, martorul a precizat că nu s-a întâlnit personal cu inculpatul și că în ceea ce privește comenzile, acestea erau primite prin fax, semnate și ștampilate și filele CEC fiind semnate cu numele inculpatului, purtând totodată și ștampila firmei acestuia.

Martorul D.P. prin declarația dată în faza cercetării judecătorești, a arătat că în cursul anului 2007 era vânzător la SC C.T. SRL, timp în care la punctul de lucru al societății pe de B-dul T. din București a venit un bărbat în vârstă de 30 de ani, șaten, care a spus că este de la firma E., având asupra sa o filă CEC, solicitând livrarea de parchet, livrare pe care ulterior a plătit-o, la o săptămână sau două prezentându-se aceeași persoană care a solicitat o cantitate mai mare de parchet și de această dată venind cu o filă CEC, însă, fiind vorba de o sumă mai mare, o altă persoană a mai adus încă o filă CEC, ce a lăsat și o copie de pe buletin.

După ce au primit cea de-a doua filă CEC, au livrat marfa pe șos. A. din București în curte la E., firma cumpărătoare având acolo un depozit, pe facturile ce însoțeau marfa fiind aplicată ștampila de un reprezentant al societății cumpărătoare ce îi aștepta acolo.

În continuarea declarației, martorul a mai arătat că atunci când s-a dorit introducerea în bancă a celor 2 file CEC, s-a constatat că nu există disponibil în contul societății cumpărătoare a mărfii, inculpatul prezentându-se la firma la care el lucrează o singură dată, atunci când s-a făcut prima plată, fiind însoțit de un băiat pe nume C., acesta venind cu comanda pentru marfă.

Martorul S.A. prin declarația dată în faza cercetării judecătorești, a arătat că în luna aprilie 2007 a fost anunțat că vine un client nou, respectiv societatea SC E. SRL, pentru a ridica cărămidă, cu care era încheiat un contract și că aceștia puteau să-și ridice marfa fără să prezinte fila CEC sau vreo dovadă de plată.

Ulterior, SC E. SRL a trimis un tir pentru a ridica cărămidă, tir urmat de o mașină străină în care se aflau doi bărbați, după încărcarea mărfii și întocmirea documentației unul dintre cei doi bărbați prezentându-i un buletin emis pe numele de R., datele personale ale acestuia copiindu-le personal, la o a doua ridicare de cărămidă nefiind prezent deoarece s-a făcut după program, în schimb facturarea mărfii a făcut-o personal deoarece se trimisese documentația înainte.

Prin declarație martorul a mai precizat că și la a doua ridicare de marfă au fost prezente aceleași persoane ca și prima dată, din discuțiile cu colegii aflând că s-a achitat doar contravaloarea primului transport de cărămidă și că organele de poliție i-au prezentat niște planșe fotografice ocazie cu care l-a recunoscut într-o fotografie pe inculpat ca fiind una din persoanele prezente la ridicarea mărfii.

Martorul C.F. a arătat prin declarația dată în instanță, că este administrator la SC ”C.„ SRL și cu o săptămână înainte să se ridice marfa de reprezentanții inculpatului, la sediul societăți al cărei administrator este, au sosit două persoane ce erau pregătite din punct de vedere tehnic, insistând să cumpere niște țeavă cu diametrul de 419 mm, pe care după spusele lor urmau să o folosească la o coloană în Giurgiu.

După ce au căzut de acord asupra prețului și a modului de plată, le-a pus la dispoziție un contract pe care l-au studiat, după care le-a solicitat acestora toate documentele societății pe care o reprezentau, precizându-le că dorește să stea de vorbă cu administratorul.

La o săptămână de zile după discuția avută cu cele două persoane, s-a prezentat administratorul societății, respectiv inculpatul R., pe care l-a legitimat, după care a verificat documentele, bonitatea firmei la bancă, documentul de garanție pe care acesta urma să-l lase, s-au făcut verificări la bancă și era totul în regulă, după care s-au înțeles ca pentru fiecare mașină care va pleca cu marfă să elibereze documente de plată, marfă ce a fost ridicată de inculpat într-o zi de sâmbătă, fiind încărcate trei mașini.

Totodată, martorul a mai arătat că în afară de fila CEC pe care a lăsat-o garanție la încheierea contractului pentru marfa ridicată, inculpatul a mai emis două file CEC, și că la termenul stabilit a introdus în bancă filele CEC, ocazie cu care i s-a comunicat că nu există disponibil în contul societății cumpărătoare, motiv pentru care s-a încercat să se ia legătura cu inculpatul, însă acesta nu i-a răspuns la telefon, ulterior aflând că și alte firme au fost păcălite de inculpat.

Martorul D.A.D. a arătat prin declarația dată în instanță,că în cursul anului 2007, mai exact în primăvară, la sediul firmei s-a prezent un tânăr în vârstă de 30 ani care le-a solicitat o ofertă de prețuri pentru diverse materiale de construcții, după trimiterea ofertei aceștia au sunat imediat și au început să-i preseze, spunând că vor materialele respective.

Cu ocazia discuțiilor purtate, i-a adus la cunoștință persoanei respective că este o anumită procedură pe care trebuie să o respecte, respectiv că trebuie să trimită o filă CEC drept garanție, o copie de pe certificatul de înmatriculare și să se încheie un contract, care la fel ca și fila CEC trebuia să fie semnat și ștampilat, documente ce le-au fost trimise și care au fost verificate, constatându-se că totul este în regulă, motiv pentru care au început livrarea materialelor la depozitul indicat din șoseaua Alexandriei din București.

La acel depozit au fost făcute mai multe transporturi, personal însoțind doar 4-5 mașini, mai exact cele care erau închiriate de societatea la care lucrează pentru a verifica locul unde se duce marfa, ulterior existând și alte comenzi de materiale, însă, întrucât prin contract era prevăzut un plafon, nu a mai livrat marfă până când nu a fost achitat în numerar o parte din debitul datorat de societatea cumpărătoare.

Prin declarație, martorul a mai arătat că după ce inculpatul nu a mai achitat prețul, l-a sunat pe acesta, al cărui număr de telefon îl aveau, ocazie cu care inculpatul i-a spus că se află în Bulgaria și să-i mai acorde o păsuire de circa o săptămână, însă trecând termenul au introdus în bancă o filă CEC, dar, din datoria pe care o avea societatea cumpărătoare de câteva sute de milioane nu s-a acoperit decât suma de 80 milioane RON vechi, personal deplasându-se în șoseaua A. unde era depozitul societății cumpărătoare, ocazie cu care a constatat că baraca era goală iar patronul care închiriase spațiul i-a spus că nu mai știe nimic de circa o lună de zile de chiriașul său, nici la sediul societăți din strada M.D. nu mai locuia nimeni și nici nu cunoștea nimeni nimic, motiv pentru care mers și la sediul indicat în certificatul de înmatriculare, ocazie cu care i s-a spus că firma nu mai exista de mult, fiind vândută.

Martorul P.G.D., prin declarația dată în faza cercetării judecătorești, a arătat că în cursul anului 2007 a fost contactat telefonic de o persoană pe nume D. care l-a întrebat dacă firma la care lucra deține în stoc un anumit tip de țeavă, persoană ce i-a spus la telefon că o să vină cu cineva din București care este interesat să cumpere acel tip de țeavă, a doua zi având loc o negociere la telefon, cel care a sunat fiind probabil inculpatul R., stabilindu-se un preț al metrului de țeavă, acesta urmând să se prezinte la Pitești în ideea de a mai purta o negociere și a se întocmi actele necesare.

Prin declarație, martorul a mai arătat că la un timp după această discuție telefonică, la Pitești s-a prezentat inculpatul însoțit de doi băieți și au început procedurile pentru întocmirea contractelor, după care le-a fost lăsată o filă CEC drept garanție, stabilindu-se totodată și un nou preț, după care s-a procedat la încărcarea țevilor, inculpatul încărcând cu aproximație 5 mașini, pe fiecare mașină tonajul fiind de 15 - 20 tone, acesta încărcând țeavă câteva zile consecutiv, transportul fiind făcut cu mașini închiriate din zona orașului Pitești, la fiecare livrare, factura trebuind să aibă un instrument de plată, pentru credibilitate primele două facturi fiind achitate cu file CEC cu scadență imediată, urmând ca celelalte să se deconteze în termenul stabilit în contract de 30 de zile.

Martorul a mai arătat că celelalte file CEC au fost depuse în bancă la scadență și au început să se întoarcă rând pe rând, fiind refuzate la plată întrucât societatea la care inculpatul era patron nu avea disponibil în cont, și că societatea la care lucrează, înainte să demareze relațiile comerciale cu societatea inculpatului, a făcut demersurile necesare, respectiv a făcut verificări la bancă pentru a vedea care este situația financiară a societăți inculpatului și dacă aceasta avea restanțe de plată, însă totul a fost în regulă, motiv pentru care s-au demarat procedurile de încheiere a contractului.

Totodată, martorul a relatat și faptul că după ce filele CEC au început să fie refuzate la plată de bancă, s-a încercat să se ia legătura telefonic fie cu inculpatul fie cu numitul D., însă nu a mai răspuns nimeni la telefon.

Martora T.C.D., a arătat prin declarația dată, că pe data de 20 aprilie 2007, a fost contactată telefonic de o femeie, solicitând să livreze marfă la SC ”E.C.M.„ SRL București, femeie ce i-a trimis și o comandă prin fax, în urma comenzii primite livrând marfa cu mijloace proprii, personal însoțind marfa la depozitul societății cumpărătoare unde i s-a spus să o livreze, societate ce lăsase drept garanție o filă CEC în alb, urmând ca plata să se facă ulterior prin filă CEC, la un termen stabilit, însă, când s-a depus fila CEC la termenul stabilit nu s-au încasat banii deoarece nu exista disponibil în contul societății cumpărătoare a mărfii.

Prin declarație, martora a mai relatat că fila CEC în alb dată societății la care lucra, cu titlu de garanție, le-a fost remisă de către gestionarul societății E., ce era semnată, aceeași semnătură de pe fila CEC fiind și pe contractul de vânzare cumpărare încheiat, termenul de introducere a filei CEC fiind de 14 zile lucrătoare, și, întrucât obișnuiește să sune clienții cu câteva zile înainte și să-i anunțe că urmează să introducă fila CEC în bancă, a sunat și la firma E., însă nu răspundea nimeni nici pe fix și nici pe mobil, motiv pentru care s-a dus cu administratorul societății la care lucra, la depozitul unde livrase marfa, ocazie cu care au constatat că nu mai era nimeni.

Coroborând întregul material probator administrat în cauză, tribunalul a reținut că în perioada aprilie - mai 2007, inculpatul R.M., împreună cu M.A.P. - director la societatea SC E.C.M. SRL București, s-au deplasat atât în municipiul București, cât și în orașele Giurgiu, Pitești și Fălticeni, de unde au achiziționat diverse mărfuri, aceștia fiind cei care încheiau contractele de vânzare-cumpărare cu reprezentanții societăților vânzătoare a mărfurilor, în această perioadă, SC E.C.M. SRL București, emițând un număr de 15 file CEC către: SC C.T. SRL București, în valoare de 61.886 RON, respectiv 12.095 RON, de unde au achiziționat parchet de bambus; SC C.P. SRL București, în valoare de 47.660 RON, de unde au achiziționat materiale de construcții (cărămidă, ciment, polistiren, etc); SC C.E. SRL București, în valoare de 7.588 RON, de unde au achiziționat materiale de construcții (cărămidă, ciment, polistiren, etc); SC F. SRL Fălticeni, în valoare de 47.600 RON, de unde au achiziționat truse medicale auto; SC B.L. SRL București, în valoare de 13.600 RON, de unde au achiziționat ghips-carton; SC P. SRL București, în valoare de 41.779 RON, de unde au achiziționat cherestea; SC I.S.C. SRL Giurgiu, în valoare de 64.868 RON, de unde au achiziționat lenjerii de pat; SC C. SRL Pitești, în valoare de 320.825 RON, de unde au achiziționat țeava sudată; SC M.I.D. I. SRL București, în valoare de 19.816 RON, de unde au achiziționat materiale de construcții; SC C.I. SRL București, în valoare de 26.856 RON, de unde au achiziționat materiale de construcții; SC E.P. SRL București, în valoare de 7.000 RON, de unde au achiziționat materiale de construcții; SC N.S. SRL București, în valoare de 67.059 RON, de unde au achiziționat scutere; SC S.I. SRL București, în valoare de 16.812 RON, de unde au achiziționat cărămidă; SC K. SRL București, în valoare de 35.722 RON, de unde au achiziționat vopsea, deși știa că nu are acoperire bancară.

S-a reținut că inculpatul a refuzat sistematic să se prezinte în instanță deși a fost citat la toate adresele indicate la dosarul cauzei, inclusiv cu mandat de aducere conform art. 183 C. proc. pen., mandat ce nu a fost îndeplinit, inculpatul nefiind găsit la adresele indicate la dosarul cauzei, așa după cum rezultă din cuprinsul proceselor-verbale întocmite de organele de poliție, persoanele chestionate neputând da relații cu privire la locul unde s-ar afla inculpatul în prezent.

S-a mai reținut că, în speță, din cuprinsul materialului probator administrat în cursul procesului rezultă, fără nici un dubiu vinovăția inculpatului sub aspectul comiterii infracțiunii de înșelăciune, prezumția de nevinovăție instituită de art. 52 C. proc. pen. fiind înlăturată.

După admiterea în principiu a cererii de rejudecare după extrădare au fost audiați petentul - condamnat R.M., martorii din lucrări B.D., M.I., D.P., S.A., C.F., D.A.D., P.G.D., T.C.D. și A.V., precum și martorii propuși de petentul-condamnat V.N., S.I. și S.O.

Petentul-condamnat R.M. a declarat că știe pentru ce a fost trimis în judecată, dar nu recunoaște învinuirile care i se aduc prin rechizitoriu. Acesta a susținut că nu este adevărat că a participat la încheierea contractelor cu firmele menționate în rechizitoriu. Singura sa greșeală a fost că a ridicat un carnet de file CEC de la BT în prezența avocatului S.I. - care, în prezent, este avocat în Baroul București. Acesta a mai susținut că nu a emis nici o filă CEC către societățile menționate în rechizitoriu. A precizat că nu a vrut să colaboreze cu avocatul S.I., care era „reprezentantul unor mafioți” al căror nume nu îl poate preciza, dar știe că dețin unități de coafură, pizzerii, magazine, mașini decapotabile. Nu a primit nici un ban de la nici o firmă, reprezentantul acestui plan mafiot a fost numitul M.A.P. A precizat că din acest clan face parte și soția avocatului S.I. - numita S.O., care-și zicea “doamna E.”. În primăvara din 2006, în timp ce lucra la Biserica “Sf. Nicolae” din București, un anumit băiat B., i-a făcut cunoștință cu numitul V.N. și i-a spus că îi face acte ca să ridice 10.000 euro de la B.C.R. El i-a făcut acte “precum că muncesc”, s-a dus la bancă după 3 săptămâni, de unde a ridicat suma de 400.000.000 ROL din care a luat 100.000.000 ROL, iar restul i-a (dat) lui V.N. A precizat că a fost unic asociat și administrator al SC E.C.M. SRL și a susținut că filele CEC au fost semnate de către avocatul S.I. și soția lui S. A mai susținut că “eu am semnat doar 2 - 3 file CEC la sugestia avocatului S.I.”. De asemenea, a susținut că, în perioada martie - aprilie 2007 nu a vrut să colaboreze cu avocatul și cu oamenii acestuia, iar aceștia sunt cei care au emis filele CEC în lipsa sa.

Audiat în calitate de martor, după admiterea în principiu a cererii de rejudecare, V.N. a declarat că inculpatul R.M. a fost administratorul firmei E.C.M. SRL București, iar martorul era gestionar la depozitul acestei firme situat în București, pe șoseaua Giurgiului. Inculpatul îi dădea telefon și îi spunea că urmează să vină diferite mijloace de transport cu marfă, iar de două ori l-a trimis pe teren să ridice marfă. Și-a amintit că a ridicat cărămidă de la o firmă din apropiere de București, iar a doua oară a ridicat de la o altă firmă din București, al cărui sediu era pe șos. F., cherestea. A susținut că nu știe în ce modalitate era plătită marfa, căci inculpatul nu i-a spus niciodată. De asemenea, a arătat că, la depozitul pe care îl gestiona, a mai adus marfă M.A.P. pe care l-a recunoscut din fotografie. Acesta a adus la depozit un motostivuitor și o wolă. După câteva zile a venit același M.A.P. care a ridicat din depozit cele două utilaje aduse în urmă cu două zile. De asemenea a arătat că inculpatul mai venea la depozit însoțit de o persoană care spunea că este juristul firmei, și pe care l-a recunoscut după fotografie ca fiind S.I. A mai precizat că el a lucrat la firmă (E.) aproximativ 3 sau 4 luni, fără să i se încheie contract de muncă și fără să fie plătit pentru ultima lună lucrată. Martorul a susținut că nu a luat niciodată bani din bancă în numele firmei și nu cunoaște o anumită doamnă „E.” dar știe că inculpatul a venit la depozit însoțit și de femei. În fine a susținut că inculpatul nu i-a dat niciodată vreo filă CEC.

La propunerea petentului-condamnat R.M., a fost audiat în calitate de martor, S.I., care a declarat că menține declarația dată în cursul urmăririi penale la data de 16 mai 2009 cu următoarele precizări:

Este avocat în Baroul constituțional condus de P.B. și a încheiat cu inculpatul R.M. un contract de colaborare și asistență juridică urmând să-l asiste pe inculpat în calitate de director al SC E.C.M. SRL București. A mers cu inculpatul la BT din Giurgiu, unde acesta a ridicat un carnet de CEC-uri, și îl însoțea când depunea bani la BT - Filiala Lacul Tei, dar nu și când acesta ridica banii. A precizat că inculpatul i-a cerut să îl ajute pentru că nu se descurca singur și îi era frică să nu greșească documentele. La Giurgiu, l-a însoțit pe inculpat de 2 - 3 ori. S-au deplasat cu mașina unui prieten pe care îl știe sub numele de R. care avea un „P sport” și cu un alt prieten sau cunoștință, N., care deținea un M. de culoare gri închis. L-a mai însoțit pe R.M. la Târgu Mureș pentru încheierea unei tranzacții care nu s-a finalizat. A mai precizat că, în calitate de avocat a văzut dosarul și, după părerea sa, prejudiciul este prea mare, iar inculpatul nu putea să înșele atâtea societăți cu un singur carnet de CEC-uri, iar filele CEC ridicate de inculpat de la Banca Transilvania în prezența sa, au rămas la R.M. A mai arătat că, nu cunoaște alte persoane care să aibă putere de decizie și să semneze contracte cu terții în afară de inculpatul R.M., în calitate de director al SC E.C.M. SRL. A văzut fotografia numitului M.A.P. dar a susținut că nu l-a văzut niciodată în preajma lui R.M. și nu știe ca acesta să fi încheiat contracte în numele firmei SC E.C.M. SRL. Pe numitul V.N. zis “N.” l-a cunoscut la o terasă “I.C.” pe care actuala sa soție, în asociere cu o altă persoană, o deținea în B-dul L.T. și știe că R.M. l-a angajat pe V.N. ca șef de depozit al firmei SC E.C.M. SRL, pe care această firmă îl deținea în București, pe șos.Alexandriei. Nu cunoaște dacă V.N. a reprezentat societatea în alte tranzacții și nu crede ca acesta să fi participat la alte tranzacții. A mai susținut că, la încheierea de contracte nu l-a consiliat pe inculpat cu sfaturi juridice. Nu cunoaște numele și prenumele numitului R. despre care a făcut vorbire, știe că acest R. era un tip înalt de aprox. 1,90 m, bine dezvoltat fizic, care părea că ar fi făcut culturism și era prieten cu numitul N., dar nici numele și prenumele acestuia nu îl știe în realitate. La întrebarea inculpatului a arătat că știe două persoane cu numele de “D.” și “I.” acesta din urmă având numele de D.M. și aceștia aveau o pizzerie și un salon de cosmetică și se ocupau și cu construcții, iar martorul a făcut cu aceștia o tranzacție imobiliară.

Audiată în calitate de martor, la propunerea petentului-condamnat, S.O., a declarat că nu a fost niciodată angajată la firma SC E.C.M. SRL București. În perioada în care soțul său S.I. a fost angajat la SC E.C.M. SRL București, martora avea un bar, în București, în Lacul Tei, unde lucra și 24 ore. Din câte știe soțul său a avut un contract de „reprezentare juridică” cu SC E.C.M. SRL București. Nu a căutat niciodată furnizori pentru firma SC E.C.M. SRL București. Îl cunoaște pe V.N. care locuia la două blocuri de barul pe care l-a avut la Lacul Tei și acesta venea aproape seară de seară la bar. Știe că era magaziner la SC E.C.M. SRL București. Și inculpatul a venit de mai multe ori la bar, chiar dacă nu prea des. La terasă mai venea un anume R., o persoană cu o constituție solidă și destul de înalt, dar nu știe numele întreg al acestuia. La întrebarea inculpatului a arătat că știe o familie D.M. și D., știe că aceștia au un bar și un coafor, dar nu știe ce relevanță are (acest lucru). A mai susținut că nu a făcut niciodată comenzi în numele firmei SC E.C.M. SRL București către diverși furnizori.

Audiată după admiterea în principiu a cererii de rejudecare, martora B.D. a declarat că menține declarațiile date în cursul urmăririi penale și la instanță în primul ciclu procesual. A lucrat și lucrează la firma E.P. SRL cu sediul în București, sector 2 care are obiect de activitate comercializarea de materiale de construcții.

La firma la care lucrează a venit o doamnă din partea SC E.C.M. SRL București să cumpere diverse materiale de construcții însoțită de inculpatul R.M. S-a încheiat un contract cu reprezentanții firmei E. în urma căruia a livrat materiale de construcții, plata urmând să se facă cu file CEC. După introducerea în bancă a documentului de plată acesta a fost refuzat cu mențiunea că nu există disponibil în cont.

Audiat după admiterea în principiu a cererii de rejudecare, martorul M.I. a declarat că, în calitate de administrator al SC F. SRL, în cursul anului 2007 a primit mai multe comenzi de la SC E.C.M. SRL, prin care, aceasta solicita să i se livreze mai multe bunuri, comenzile fiind trimise inclusiv prin fax. A onorat comenzile, marfa fiind transportată cu mașina firmei SC F. SRL, în București, urmând ca plata să se facă prin filă CEC. A făcut verificări la BT, Sucursala Giurgiu - Zona Liberă și, la data respectivă părea să fie totul în regulă, nefiind incidente de plăți bancare. Filele CEC trebuiau introduse în bancă și achitate la 30 de zile de la data livrării mărfii. Înainte să introducă prima filă CEC la bancă, a primit o solicitare de amânare, prin fax, E.C.M., solicitând amânarea introducerii în bancă cu o săptămână.

Audiat după admiterea în principiu a cererii de rejudecare, martorul D.P. a declarat că menține declarațiile date în cursul urmăririi penale, precum și declarația dată la Tribunalul Giurgiu 16 februarie 2009. A arătat că, în cursul anului 2007 era vânzător la SC C.T. SRL, când la punctul de lucru de pe B-dul T. al societății, s-a prezentat un bărbat de aprox.30 ani, șaten care a spus că este de la firma SC E.C.M. SRL și a solicitat să-i livreze parchet și adeziv și a spus că va plăti marfa cu filă CEC pe care o va achita în 30 de zile, prin BT - Filiala Giurgiu. Pentru prima livrare firma a primit banii, apoi aceeași persoană a solicitat din nou parchet și adeziv, dar în calitate mult mai mare spunând că plata se va face tot prin filă CEC. Apoi această persoană a trimis un puști cu o copie de pe un Buletin de identitate care s-a dovedit a fi furat. Marfa a fost livrată la firma SC E.C.M. SRL la depozitul situat pe șos. A. Pe documentele care însoțeau marfa, s-a aplicat ștampila firmei SC E.C.M. SRL. Când au fost introduse în bancă filele CEC acestea nu aveau acoperire. A arătat că, pe inculpat, pe care l-a văzut în ziua audierii, în boxă nu l-a văzut niciodată. Pe V.N. l-a văzut la depozitul situat pe șos. A. A recunoscut, după fotografie, persoana în dreptul căruia este consemnat numele M.A.P. și la fila, ca fiind persoana care a ridicat parchet și adeziv de la depozitul SC C. și a adus fila CEC pentru această marfă. A mai precizat că filele CEC lăsate la SC C. au fost lăsate în alb având doar ștampila și semnătura persoanei care reprezenta firma SC E.C.M. SRL.

Audiat după admiterea în principiu a cererii de rejudecare, martorul C.F. a declarat că menține declarațiile date în cursul urmăririi penale și în fața instanței de judecată. Este administratorul firmei SC C. SRL Pitești, firmă ce comercializează materiale de construcții. În anul 2007 a fost contactat de oamenii din subordinea inculpatului R.M., după care s-a prezentat inculpatul R.M., personal pentru semnarea contractului de livrare a unei cantități de țeavă, pentru care s-a încheiat un contract între SC C. SRL ȘI E.C.M. SRL București, inculpatul prezentându-se ca administrator al firmei cumpărătoare și a prezentat și actele firmei. Aceasta avea asupra sa și ștampila firmei cumpărătoare SC E. SRL. A precizat că marfa cumpărată era țeavă sudată cu diametrul de 406 - 460. Prin contract s-a fixat prețul, modalitatea de plată, plata urmând să se facă cu file CEC și bilete la ordine la termenele stabilite. În prealabil a făcut verificări la bancă. Prin contract s-a mai prevăzut să lase drept garanție o filă CEC ce urma să fie introdusă la plată la termenul stabilit prin contract. Fila CEC lăsată drept garanție era ștampilată cu ștampila societății și semnată de administrator. A doua zi a fost livrată țeava care făcea obiectul contractului de către angajați ai firmei E. și a observat că la o sută de metri de locul de livrare, un M. de culoare gri în care se afla inculpatul și o altă persoană, martorul bănuind că îi va lua în mașină și pe cei doi care au ridicat marfa și dintre care unul și-a declinat calitatea de inginer. După ce s-a livrat marfa, era o zi de sâmbătă, unul din angajații firmei SC E. care participase la livrarea mărfii s-a întors, bătut și ne-a informat că nu și-a primit comisionul pe care i l-a promis inculpatul și i-a avertizat că „cei care au primit marfa sunt țepari”. Martorul a susținut că atunci nu l-a crezut pe acel băiat, dar după ce a introdus în bancă documentul de plată scadent, acesta a fost refuzat la plată din lipsă de disponibil în cont. Ulterior a făcut plângere pentru înșelăciune împotriva inculpatului. Martorul a mai precizat că, împreună cu R.M. s-a mai prezentat o persoană care s-a recomandat ca inginer constructor și pe care, după fotografie, la-a recunoscut ca fiind S.I. Documentele de plată au fost completate imediat după încărcarea mărfii de către reprezentanții firmei E. SRL, ia persoana care îl însoțea în M. pe inculpatul R. avea pe față un semn de vărsat de vânt.

Audiat după admiterea în principiu a cererii de rejudecare, martorul D.A.D. a menținut declarațiile date în cursul urmăririi penale. A arătat că este angajatul firmei SC C.P. București care comercializează materiale de construcții și își amintește că, în anul 2007, s-a prezentat la firmă o persoană din partea firmei SC E.C.M. SRL București care și-a manifestat interesul de a achiziționa materiale de construcții de la firma la care lucra și l-a întrebat care este procedura de încheiere a unui contract. I-a explicat modalitatea de lucru a societății, l-a prezentat și directorului și i-a precizat să lase o filă CEC garanție și a fost de acord, a revenit cu contractele și fila CEC semnate și ștampilate. Această persoană era un tânăr de aprox. 30 - 35 ani, brunet, slăbuț, înalț de aprox 1,80 m, s-a prezentat, dar din păcate nu își amintește numele acelei persoane. Uitându-se în sala de judecată, acesta a confirmat că persoana care s-a prezentat la unitatea lor nu este inculpatul R.M. Apoi a început derularea contractului, aceeași persoană spunându-le să livreze marfa pe șos. A. unde firma SC E. avea închiriat un depozit. Când au început lucrările s-a deplasat personal pe șos. Alexandriei, unde marfa era gestionată de o persoană pe nume V.N., angajat al firmei SC E., care a semnat de primire facturile și avizele de însoțire a mărfii, trecând numele și seria Cărții de Identitate, a făcut precizarea că este gestionarul firmei, SC E.C. L-a întrebat și ce obiect de activitate are firma, acesta precizând că firma are niște vile în construcții. A mai precizat că s-a deplasat la depozitul acestei societăți de fiecare dată când s-au făcut livrări de materiale de construcții de la firma lor. S-a interesat la proprietarii depozitului în ce condiții a închiriat firma E.C.M. SRL acel depozit și i s-a spus că această firmă a achitat o chirie în avans pe o perioadă de 6 luni sau 1 an. De asemenea a insistat să meargă la sediul firmei și a mers la sediul acestei firme pe str. M.D. la parterul unui bloc, unde a fost de 2 - 3 ori și de fiecare dată a discutat cu o doamnă, corpolentă, plinuță în vârstă de aprox. 50 de ani, având o voce cam răgușită, părul scurt, vopsit blond, cârlionțat de statură mică spre medie, și care s-a recomandat ca fiind director general al firmei E.C.M. Nu își amintește numele acesteia deși s-a recomandat. De fiecare dată când a fost la sediul firmei în afară de cea care s-a recomandat directoare a mai întâlnit de persoana care făcea comanda, respectiv tânărul de 30 - 35 ani despre care a făcut vorbire mai înainte și o singură dată a mai văzut o persoană de 20 - 25 ani brunetă, de statură micuță care nu s-a prezent și nici nu a stat prea mult în acea cameră cu cea care s-a prezentat ca fiind directoare. A mai precizat că filele CEC i-au fost înmânate la sediul firmei E. de cea care s-a prezentat a fi directoare cât și de tânărul despre care a vorbit și care se ocupa cu aprovizionarea și care le-a adus la sediul lor. Cu cel care i s-a spus că este patronul firmei nu a discutat decât telefonic și i s-a spus că acesta este R. și nu mai știe care este și prenumele. A precizat că unele din filele CEC i-au fost prezentate completate, semnate și ștampilate, iar altele doar semnate și ștampilate urmând să fie completate de furnizori pe baza unei facturi și cu termenul de plată fixat de comun acord între reprezentanții celor două firme. Nu își amintește să existe vreo evidentă la firmă privind filele de CEC care au fost completat de reprezentanții firmei C.P. SRL.

Audiat după admiterea în principiu a cererii de rejudecare, martorul P.G.D. a menținut declarațiile date în cursul urmăririi penale și în fața instanței în primul ciclu procesual. A lucrat și lucrează la firma SC C. SRL Pitești. Din câte și-a adus aminte, în anul 2009, a fost contactat de o persoană de etnie romă care s-a recomandat Dan și care a venit însoțită de o altă persoană de la firma SC E.C.M. SRL București, care era interesată să cumpere de la firma C. țeavă metalică recuperabilă. Negocierea contractului s-a purtat cu o persoană desemnată care avea împuternicire și pe care l-a recunoscut după fotografie că ar fi martorul S.I. Pe inculpatul R.M. l-a văzut la doi metri în afara incintei depozitului SC C. SRL. Stătea într-un M. de culoare gri, cu două uși cu numere de București. Nu mai știe cine a semnat contractul de livrare din partea firmei SC E.C.M. SRL București. Știe că, după livrare persoana de etnie romă numită D., care s-a prezentat la noi firma C. însoțită de un reprezentat E. s-a întors, spunând că oamenii inculpatului R.M. i-au provocat un accident pe autostradă, că inculpatul nu i-a plătit „comisionul” și i-a avertizat că cei cărora le-a vândut marfa sunt „țepari” și că nu o să încaseze banii pe marfa livrată.

Audiată după admiterea în principiu a cererii de rejudecare, martora T.C.D. a menținut declarațiile date în cursul urmăririi penale la data de 4 decembrie 2007 și la Tribunalul Giurgiu la data de 16 februarie 2009. În calitate de director de vânzări la firma SC B.L. SRL, în cursul anului 2007, a fost contactată telefonic de o femeie care s-a recomandat ca fiind „A.” și i-a solicitat să livreze marfă la SC E.C.M. SRL. Aceasta a trimis o comandă prin fax, iar în urma acestei comenzi a livrat marfa cu mijloace furnizorului. A însoțit marfa la depozitul societății cumpărătoare, unde marfa a fost primită de gestionarul firmei cumpărătoare, care s-a recomandat „N.”. După livrarea mărfii banii nu au fost încasați, deoarece nu exista disponibil în cadrul societății. Fila CEC a fost lăsată în alb doar cu semnătură și ștampilă și își amintește că aceeași semnătură se afla și pe contractul de vânzare-cumpărare încheiat. Contractul de vânzare-cumpărare le-a parvenit semnat prin fax.

Audiată după admiterea în principiu a cererii de rejudecare, martora A.V. a menținut declarațiile date în cursul urmăririi penale, precizând că, spre sfârșitul lunii aprilie 2007, în timp ce era gestionar la SC N.C. SRL (nu reține data exactă) a fost sunată de patronul firmei la care lucra că va sosi un tir cu cărămidă (de la SC E.C.M. SRL). A primit acest transport de cărămidă, transportul nefiind însoțit de un alt delegat decât șoferul tirului. A precizat că domnul B.M., patronul firmei, este cel care a luat legătura cu delegatul care a însoțit transportul. Martora nu a primit și un transport de cherestea și nici nu a recunoscut vreo persoană din fotografiile prezentate de organele de poliție. A mai precizat că, inițial, șoferul nu a vrut să le prezinte documentele de însoțire a mărfii și după ce i-a spus că nu primește marfa, a prezentat factură și chitanță. Martora nu a putut prezenta semnalmentele șoferului care a adus cărămida la depozitul pe care îl gestiona, întrucât a trecut foarte mult timp și în fiecare zi, la depozitul la car

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2011-11-01
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3872/2011
Deliberând asupra recursului de față pe baza lucrărilor și materialului aflate în dosarul cauzei a constatat următoarele: I. Tribunalul București, secția I penală, prin Sentința penală nr. 468 din data de 18 mai 2011, în Dosarul nr. 27830/3
ÎCCJ 2012-11-28
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3909/2012
ului dacă nu a fost arestat în altă cauză. În baza art. 88 C. pen. s-a dedus perioada reținerii și arestării preventive a inculpatului din pedeapsa aplicată, respectiv de la 23 noiembrie 2000 la 28 decembrie 2000 și de la 08 iulie 2009 până
ÎCCJ 2011-10-21
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3722/2011
la data de 05 decembrie 2013, așa cum reiese din Adresa din 14 martie 2011 emisă de Penitenciarul Giurgiu, iar, la data săvârșirii infracțiunii deduse judecății, mai avea de executat 1432 zile închisoare, astfel că instanța, în baza art. 39
ÎCCJ 2012-10-10
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3230/2012
l-a preluat din Italia, pe condamnatul R.C., persoană solicitată de autoritățile române în baza unui mandatului european de arestare, fiind încarcerat în aceeași zi, în arestul D.G.P.MP.B. La data de 30 ianuarie 2012, condamnatul R.C. a for
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 273/2013
(3) C. pen., s-a stabilit că inculpatul K.M. va executa pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. c) teza a II-a și b) C. pen. pe o perioadă de 5 ani
Sursă