ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1331/2012

Asupra contestației în anulare de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 6 ianuarie 2012, s-a înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, contestația în anulare formulată de contestatorul B.M. împotriva Deciziei penale nr. 4200 din 8 decembrie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. 1121/2/2011. În cererea scrisă formulată de contestator nu a fost invocat niciunul din temeiurile prevăzute de art. 386 C. proc. pen. Potrivit art. 391 alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte a examinat admisibilitatea în principiu a cererii de contestație, fără a dispune citarea părților, în ședința publică din 26 aprilie 2012. Contestația în anulare formulată este inadmisibilă în principiu.

Din examinarea lucrărilor dosarului, rezultă că, în cauză, nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de dispozițiile art. 391 alin. (2) C. proc. pen., care să impună admiterea în principiu a contestației formulate. În cuprinsul cererii sale scrise, aflată la fila 1 din dosarul Înaltei Curți, contestatorul nu a invocat expres motivul pe care se sprijină contestația, iar susținerile din conținutul acesteia nu pot fi calificate și încadrate în nici una dintre dispozițiile art. 386 C. proc. pen. De asemenea, în sprijinul contestației nu au fost invocate sau depuse dovezi, astfel cum prevede textul de lege. Totodată, Înalta Curte constată că hotărârea atacată, deși este definitivă, așa cum prevede textul art. 386 C. proc.

pen., nu este dintre cele împotriva cărora se poate exercita această cale de atac extraordinară. Potrivit art. 386 C. proc. pen., împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare în cazurile prevăzute expres de legiuitor la lit. a) - e) din același text. Din economia textului de lege sus-menționat, rezultă că această cale de atac trebuie să aibă ca obiect o hotărâre prin care s-a soluționat fondul cauzei, iar nu o hotărâre pronunțată în cadrul procedurii de soluționare a unei plângeri, conform dispozițiilor art. 278 1 C. proc. pen. Așa fiind, contestația în anulare este inadmisibilă, întrucât hotărârea atacată nu este dintre acelea care pot fi supuse acestei căi extraordinare de atac și nu sunt îndeplinite condițiile expres prevăzute de lege pentru admisibilitatea sa.

Pentru aceste considerente, urmează a fi respinsă, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul B.M. împotriva Deciziei penale nr. 4200 din 8 decembrie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul B.M. împotriva Deciziei penale nr. 2468 din 21 iunie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. 228/42/2009. Obligă contestatorul la plata sumei de 200 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 26 aprilie 2012.