ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1481/2016
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1481/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)
Decizia nr. 1481/2016
Asupra contestației penale de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea nr. 108 din 18 noiembrie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în baza art. 101 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 302/2004, s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova și s-a dispus arestarea provizorie în vederea predării către autoritățile judiciare din Ungaria a persoanei solicitate A., pe o perioadă de 15 zile, începând cu data de 18 noiembrie 2016 până la data de 02 decembrie 2016, inclusiv.
S-a dispus emiterea mandatului de arestare.
S-a fixat termen la data de 28 noiembrie 2016 pentru prezentarea mandatului european de arestare, tradus în limba română.
S-a emis adresă către DIICOT - S.T. Craiova pentru a comunica stadiul soluționării Dosarului nr. x/D/P/2016 și informații privind infracțiunile de care este acuzat.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că la data de 18 noiembrie 2016 a fost înregistrată, sub nr. x/54/2016, adresa nr. 16420/II/5/2016 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, prin care s-a înaintat semnalarea transmisă prin Biroul Național Sirene cu nr. 89241/SIRENE/CBV din data de 14 noiembrie 2016, în baza mandatului european de arestare emis la data de 24 octombrie 2016 autoritățile judiciare ungare.
Totodată, au fost înaintate procesul-verbal încheiat la data de 18 noiembrie 2016 de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, declarația persoanei solicitate și ordonanța de reținere nr. 82/2016.
S-a constatat că în cuprinsul semnalării se arată că persoana solicitată este cercetată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de Secțiunile 293 și 343 C. pen. ungar, iar pedeapsa maximă prevăzută de lege este de 5 ani închisoare.
Din descrierea faptelor rezultă că, la data de 03 martie 2016, persoana solicitată s-a prezentat a fi B. și a obținut prin mijloace necunoscute informațiile personale și certificatul de naturalizare ale lui B., cetățean ungar recent naturalizat și a convins-o pe oficiala guvernului (anume C.) de la biroul de înregistrări din Dunaharaszti să îi emită un pașaport pe data de 03 martie 2016, pașaport ungar autentic care a fost emis cu datele personale ale adevăratului B. și cu fotografia persoanei solicitate.
La termenul fixat la data de 18 noiembrie 2016, persoana solicitată a fost audiată, fiindu-i adusă la cunoștință existența semnalării Biroul Național Sirene cu nr. 89241/SIRENE/CBV din data de 14 noiembrie 2016 în baza mandatului european de arestare emis la data de 24 octombrie 2016 autoritățile judiciare ungare, ocazie cu care nu a avut obiecțiuni în ceea ce privește identitatea sa.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a constatat că pe numele persoanei solicitate a fost emis un mandat european de arestare de către autoritățile judiciare ungare pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de Secțiunile 293 și 343 C. pen. ungar, iar pedeapsa maximă prevăzută de lege este de 5 ani închisoare.
Având în vedere dispozițiile art. 101 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 302/2004, Curtea de apel a apreciat că se impune arestarea provizorie în vederea predării persoanei solicitate pe o perioadă de 15 zile, începând cu data de 18 noiembrie 2016 până la data de 02 decembrie 2016, inclusiv.
Totodată, instanța a dispus emiterea mandatului de arestare pentru a preîntâmpina o eventuală sustragere a acestuia de la procedura prevăzută de legea română, având în vedere că mandatul european de arestare urmează să fie înaintat instanței tradus în limba română.
Împotriva acestei hotărâri, persoana solicitată A. a formulat contestație, solicitând respingerea propunerii de arestare provizorie în vederea predării către autoritățile judiciare ungare întrucât se află deja în arest la domiciliu pentru fapte ce au legătură cu cele pentru care este cercetat în Ungaria și nu sunt date din care să rezulte că s-ar sustrage de la procedura extrădării.
Examinând hotărârea atacată în raport de criticile formulate, Înalta Curte constată că cererea de contestație formulată de persoana solicitată este nefondată pentru următoarele considerente:
La data de 18 noiembrie 2016 a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, adresa nr. 16420/II/5/2016 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, prin care a fost înaintată semnalarea transmisă prin Biroul Național Sirene cu nr. 89241/SIRENE/CBV din data de 14 noiembrie 2016, în baza mandatului european de arestare emis la data de 24 octombrie 2016 de autoritățile judiciare ungare, pe numele cetățeanului român A.
S-a reținut din cuprinsul semnalării că persoana solicitată A. este cercetată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de Secțiunile 293 și 343 C. pen. ungar, constând în aceea că la data de 03 martie 2016, s-a prezentat a fi B. și a obținut prin mijloace necunoscute informațiile personale și certificatul de naturalizare ale lui B., cetățean ungar recent naturalizat și a convins-o pe oficiala guvernului (anume C.) de la biroul de înregistrări din Dunaharaszti să îi emită un pașaport pe 03 martie 2016, pașaport ungar autentic care a fost emis cu datele personale ale adevăratului B. și cu fotografia persoanei solicitate.
Fiind audiată la termenul din data de 18 noiembrie 2016, persoana solicitată nu a avut obiecțiuni cu privire la identitatea sa.
Potrivit dispozițiilor art. 101 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, în cazul obținerii unui rezultat pozitiv cu privire la o persoană pentru care un alt stat membru a introdus o semnalare în vederea arestării, Centrul de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române solicită statului membru semnalant să confirme, în regim de urgență, valabilitatea deciziei în baza căreia a fost introdusă respectiva semnalare.
Alin. (3) al aceluiași text de lege prevede că semnalarea în vederea arestării echivalează cu un mandat european de arestare.
Din actele și lucrările dosarului rezultă că persoana solicitată A. a fost arestată provizoriu în vederea predării în baza semnalării transmise de autoritățile judiciare ungare prin Biroul Național Sirene cu nr. 89241/SIRENE/CBV din data de 14 noiembrie 2016, conform mandatului european de arestare emis la data de 24 octombrie 2016.
Reevaluând conținutul dispozițiilor art. 101 alin. (5) din Legea nr. 302/2004 se constată că judecătorul instanței de fond, în mod corect, a apreciat că sunt îndeplinite condițiile privind luarea măsurii arestării preventive a inculpatului, având în vedere natura și gravitatea faptelor care fac obiectul semnalării transmise de autoritățile judiciare ungare, ce echivalează cu mandatul european de arestare, stabilind în mod judicios un termen până la care, procurorul să prezinte mandatul de arestare preventivă însoțit de traducerea în limba română.
În ce privește susținerea persoanei solicitate că în prezent este cercetată de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism pentru fapte ce au legătură cu faptele pentru care este cercetat de către autoritățile judiciare ungare, fiind plasat în arest la domiciliu, aceste aspecte ce nu au relevanță la acest moment procesual, ci ele pot fi lămurite de către instanța căreia îi va reveni cauza spre judecare.
Rezultă, totodată, că în cauză nu sunt motive care să conducă la respingerea propunerii de arestare provizorie în vederea predării persoanei solicitate A. către autoritățile judiciare ungare, hotărârea instanței de fond fiind pronunțată cu respectarea dispozițiilor art. 101 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 302/2004.
Față de cele menționate, Înalta Curte constată că cererea de contestație formulată de persoana solicitată împotriva încheierii nr. 108 din 18 noiembrie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori este nefondată, urmând a fi respinsă în baza art. 425
1
alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen. va fi obligat contestatorul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestația formulată persoana solicitată A. împotriva încheierii nr. 108 din 18 noiembrie 2016 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.
Obligă contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 400 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 28 noiembrie 2016.
Procesat de GGC - GV