ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 23.01.2013

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 212/2013

HOTĂRÂRE
23.01.2013
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 212/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra conflictului de

competență constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului

Dolj la data de 9 februarie 2011, reclamantul Muscalagiu Cristian a solicitat,

în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Ministerului Apărării Naționale, anularea

deciziei de pensie din 31 decembrie 2010 și menținerea drepturilor de pensie

stabilite prin decizia nr. x/2003, precum și plata sumei reprezentând diferența

dintre pensii, cu dobânda legală.

Tribunalul Dolj, secția

conflicte de muncă și asigurări sociale, prin sentința nr. 3438 din 10 martie 2011 a admis excepția necompetenței teritoriale și, în consecință, a declinat competența de

soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.

S-a reținut că în

speță se contestă o decizie emisă de un alt organ decât C.N.P.A.S. sau casele teritoriale

de pensii, astfel încât instanța competentă să soluționeze litigiul, în raport

de prevederile art. 156 din Legea nr. 19/2000, este cea de la domiciliul sau

sediul pârâtului, respectiv Tribunalul București.

Tribunalul București,

secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, prin sentința civilă nr.

6778 din 7 septembrie 2012 a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată

din oficiu. A declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea

Tribunalului Dolj. A constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat

cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru pronunțarea regulatorului de

competență.

S-a reținut, în

raport de prevederile art. 154 din Legea nr. 263/2010, care a intrat în vigoare

la 1 ianuarie 2011 și a abrogat Legea nr. 19/2000, că sub imperiul noii

reglementări au fost înființate casele de pensii sectoriale, conform art. 3 lit.

b), legiuitorul instituind norma de competență teritorială și în ipoteza

cererilor formulate în contradictoriu cu aceste subiecte de drept.

S-a mai constatat că

acțiunea dedusă judecății a fost formulată la data de 9 februarie 2011, după

intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010.

Împrejurarea că Legea

nr. 119/2010, în temeiul căreia a fost emisă decizia contestată, trimite, în

privința procedurii de contestare, la dispozițiile Legii nr. 19/2000 nu a fost

considerată de tribunal ca fiind un argument pentru stabilirea competenței

jurisdicționale în baza unui act normativ abrogat la data promovării acțiunii

în justiție. Pe de altă parte, nu a fost găsit relevant faptul că Legea nr. 19/2000

era în vigoare la data emiterii deciziei contestate câtă vreme la data

formulării acțiunii acest act normativ era abrogat printr-o lege care instituie

o altă normă de competență teritorială, de imediată aplicare.

Prin urmare, s-a

reținut că interpretarea art. 7 din Legea nr. 119/2010 trebuie să respecte

scopul urmărit de legiuitor, respectiv cel al aplicării aceleiași proceduri în

privința tuturor deciziilor de pensionare, principiu care, de altfel, a stat și

la baza edictării Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Regulatorul de

competență urmează a fi pronunțat în favoarea Tribunalului Dolj, în

considerarea argumentelor ce succed.

În

stabilirea instanței competentă teritorial să soluționeze prezenta cauză,

trebuie corect interpretate dispozițiile legale ce vizează aplicarea legilor în

timp, în funcție de succesiunea acestora.

Astfel,

este adevărat că art.

156 din Legea nr. 19/2000, în vigoare la data emiterii deciziei a cărei anulare

se solicită, prevedea că se adresează instanței în a cărei rază teritorială își

are domiciliul sau sediul reclamantul, cererile îndreptate împotriva CNPAS sau

împotriva caselor teritoriale de pensii, celelalte cereri adresându-se

instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul.

Textul menționat mai

sus a fost însă abrogat expres prin art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice.

Prin

dispozițiile cuprinse la art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 s-a

reglementat

competența de soluționare a c

ererilor

îndreptate împotriva C.N.P.P., a caselor teritoriale de pensii sau împotriva

caselor de pensii sectoriale, prevăzându-se că acestea se adresează instanței

în a cărei rază teritorială își are domiciliul ori sediul reclamantul.

Aceste prevederi

reprezintă o derogare de la dispozițiile alin. (2) al textului de lege

menționat, conform cărora “celelalte cereri se adresează instanței în a cărei

rază teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul”, de natură a facilita

accesul la instanță al persoanelor îndreptățite.

Trebuie

precizat totodată că față de dispozițiile legii vechi, Legea nr. 263/2010 a

introdus noțiunea de case de pensii sectoriale, care sunt, de fapt,

succesoarele de drept ale fostelor structuri organizatorice responsabile cu

pensiile din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Administrației și

Internelor (în prezent Ministerul Afacerilor Interne) și Serviciului Român de Informații,

structuri care au fost desființate și ale căror atribuții, potrivit art. 135

din lege, sunt stabilite prin hotărâre de Guvern.

În ceea

ce privește aplicabilitatea prevederilor Legii nr. 263/2010 unei acțiuni

formulate după intrarea actului normativ în vigoare, dar care privește o

decizie emisă în baza legii vechi, respectiv Legea nr. 119/2010, se reține că p

otrivit art. 725 alin.

(1) C. proc. civ., care reprezintă dreptul comun în materie (art. 156 din Legea

nr. 263/2010 stipulează că prevederile

legii, referitoare la jurisdicția asigurărilor sociale, se completează cu

dispozițiile

Codului

de procedură civilă)

, dispozițiile legii

noi de procedură se aplică din momentul intrării ei în vigoare, inclusiv

proceselor în curs de judecată începute sub legea veche, precum și executărilor

silite începute sub acea lege.

În considerarea celor

ce preced, având în vedere că reclamantul are inclusiv domiciliul procesual

ales în județul Dolj,

competența soluționării acțiunii formulată de acesta revine

Tribunalului Dolj.

Stabilește competența

de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 23 ianuarie 2013.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2013-01-23
0,98
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 214/2013
Asupra conflictului de competență constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj la data de 11 februarie 2011, reclamantul V.G. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Ministerului Administrați
ÎCCJ 2013-01-23
0,97
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 213/2013
Asupra conflictului de competență constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj la data de 3 februarie 2011, reclamantul R.F.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Ministerului Apărării Na
ÎCCJ 2013-02-20
0,97
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 848/2013
Asupra conflictului de competență constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj la data de 14 februarie 2011, reclamantul C.C.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Ministerului Apărării N
ÎCCJ 2013-04-05
0,97
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2033/2013
Asupra cauzei civile de față, constată următoarele: Prin contestația înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj la data de 16 februarie 2011, sub nr. 7618/63/2011 reclamantul P.G.C. a chemat în judecată pe pârâta Casa de Pensii a Ministerului
ÎCCJ 2013-04-05
0,97
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2028/2013
Asupra cauzei civile de față, constată următoarele: Prin contestația înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj la data de 11 februarie 2011, sub nr. 6977/63/2011, reclamantul Ș.C. a chemat în judecată pe pârâta Casa de Pensii Sectorială a Min
Sursă