ÎCCJ, decizie (scj.ro #82782)

Apel sau recurs declarat împotriva încheierii de respingere a cererii de suspendare a cursului judecății În raport cu dispozițiile art.282 alin.2, art.299 și art.244 1 C.proc.civ., sunt supuse recursului numai încheierile prin care instanța a dispus suspendarea judecării ori s-a respins cererea de repunere pe rol a cauzei suspendare, iar nu și încheierile interlocutorii de respingere a cererii de suspendare a judecății. Secția civilă, decizia nr.4678 din 18 decembrie 2002 Prin încheierea de ședință din 12 iunie 2001, Tribunalul București a respins cererea de suspendare și a continuat judecarea cauzei. Împotriva încheierii de ședință prin care s-a respins cererea de acordare a suspendării judecății, intervenienții au declarat apel.

Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă, prin decizia nr.639 din 18 decembrie 2001, a respins ca inadmisibil apelul. Intervenienții au atacat cu recurs decizia pronunțată în apel. Recursul este inadmisibil. Potrivit dispoziției înscrise în art.282 alin.2 Cod procedură civilă, încheierile premergătoare, adică acele încheieri de ședință care sunt anterioare fondului, nu pot fi atacate cu apel decât odată cu fondul, în afară de cazul când prin ele s-a întrerupt cursul judecății, iar art.299 teza a II-a Cod procedură civilă prevede că dispozițiile art.282 alin.2 Cod procedură civilă sunt aplicabile în mod corespunzător în recurs, deci încheierile neatacabile cu apel nu sunt susceptibile nici de recurs.

Dispozițiile legale menționate se referă la încheierile premergătoare, indiferent de măsura procedurală luată prin ele, iar art.244 1 Cod procedură civilă reglementează posibilitatea atacării cu recurs în mod separat a încheierii prin care instanța s-a pronunțat asupra suspendării judecării cauzei, precizând în aliniatul 2 că recursul se poate declara cât timp durează suspendarea, atât împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea, cât și împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de repunere pe rol a procesului.

Din interpretarea prin raționamentul per a contrario a dispozițiilor aliniatului 2 din art.244 1 Cod procedură civilă coroborate cu cele prevăzute în aliniatul 1 al aceluiași articol, care înscriu posibilitatea atacării separate cu recurs a încheierii prin care instanța s-a pronunțat „asupra suspendării”, se desprinde concluzia inadmisibilității recursului introdus împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de suspendare a judecării cauzei, textul de lege permite atacarea cu recurs numai a încheierilor prin care s-a luat măsura suspendării sau s-a respins cererea de repunere pe rol a procesului. Pentru aceste considerente, recursul a fost respins ca inadmisibil.