ÎCCJ, decizie (scj.ro #84681)

Constituționalitate . Lege în vigoare anterior adoptării constituției României din 1991. Excepție de neconstituționalitate . Instanță competentă Excepția de neconstituționalitate a unei legi în vigoare înaintea adoptării actualei Constituții se judecă de instanța unde este pe rol cauza penală în cursul judecării căreia a fost ridicată excepția . Curtea Supremă de Justiție va examina soluția dată excepției de neconstituționalitate numai în cadrul controlului judiciar pe care-l exercită într -o cale de atac împotriva hotărârii prin care a fost soluționată acea cauză penală . Încheierea Secției penale nr.678 din 6 februarie 2002 Prin hotărârea nr.17 din 17 mai 1946, Tribunalul Poporului a condamnat , între alții , pe A.G., pentru săvârșirea infracțiunilor de provocare a dezastrului țării prevăzută în art.13 alin.1 din Legea nr.312/1945 și de dezastrul țării prin crime de război prevăzută în art.2 lit.a , d, f, k, e, m, n și o din aceeași lege . Împotriva acestei hotărâri , rămasă definitivă prin respingerea recursului , s-a formulat cerere de revizuire de către fiul condamnatului , care a invocat motivul prevăzut în art.394 alin.1 lit.a C.proc.pen . La termenul din 23 octombrie 2001 petiționarul , prin apărător , a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr.312/1945, iar Curtea de Apel București , secția I-a penală ,

a trimis cauza Curții Supreme de Justiție pentru a soluționa excepția , suspendând judecata cererii de revizuire . Acest mod de a proceda al instanței sesizate cu soluționarea cererii de revizuire nu este cel legal.

În conformitate cu prevederile art.403 alin.1 C.proc.pen ., instanța , ascultând concluziile procurorului și ale părților , examinează dacă cererea este făcută în condițiile prevăzute de lege și dacă din probele strânse în cursul cercetării efectuate de procuror rezultă date suficiente pentru admiterea în principiu . Potrivit art.404, art.405 și următoarele , în cazul admiterii în principiu , rejudecarea se face potrivit regulilor de procedură privind judecarea în primă instanță . În sfârșit , conform art.407 din același cod, sentințele instanței de revizuire sunt supuse acelorași căi de atac ca și hotărârile la care se referă revizuirea . Curtea Supremă de Justiție , ca instanță de recurs, judecă în baza art.29 pct.2 lit.a C.proc.pen . recursurile împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de curțile de apel . Potrivit art.144 din Constituția României și art.12 și 13 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale , această autoritate de jurisdicție constituțională nu are competența să examineze concordanța legilor anterioare cu prevederile constituționale existente la data adoptării lor și nici să verifice modul în care au fost aplicate unele reglementări anterioare, ci este chemată să verifice conformitatea legilor în vigoare cu actuala Constituție.

Aceasta înseamnă că instanța judecătorească, soluționând conflictul de drept penal dedus judecății, inclusiv într-o cale extraordinară de atac cum este revizuirea, este îndreptățită să hotărască asupra unor excepții de neconstituționalitate de felul celei invocate de petiționar, de care depinde soluționarea cauzei. Prin urmare, potrivit dispozițiilor menționate, Curtea Supremă de Justiție nu poate fi sesizată decât cu judecarea unui recurs împotriva soluției dată revizuirii conform art.407 C.proc.pen., ea neavând în cadrul competenței materiale prevăzută de lege pe aceea de a se pronunța asupra unei excepții de neconstituționalitate invocată în cadrul unui proces penal pendinte la curtea de apel.

Este adevărat că, anterior, sub incidența unor acte legislative care nu mai sunt în vigoare (art.103 al Constituției României din 1923 și art.29 din Legea nr.144/1925 cu modificările ulterioare), Curtea de Casație avea competența exclusivă a examinării unor excepții de neconstituționalitate, însă această competență nu se regăsește în dispozițiile Legii nr.56/1993 a Curții Supreme de Justiție, în vigoare în prezent și nici în normele actuale de procedură penală ce vizează activitatea instanței supreme. Față de considerentele ce preced, Curtea a constatat că a fost greșit sesizată, motiv pentru care cauza a fost trimisă pentru continuarea judecății la Curtea de Apel București.