ÎCCJ, decizie (scj.ro #84681)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #84681) (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Constituționalitate
.
Lege
în
vigoare
anterior
adoptării
constituției
României
din 1991.
Excepție
de
neconstituționalitate
.
Instanță
competentă
Excepția
de
neconstituționalitate
a
unei
legi
în
vigoare
înaintea
adoptării
actualei
Constituții
se
judecă
de
instanța
unde
este
pe
rol
cauza
penală
în
cursul
judecării
căreia
a
fost
ridicată
excepția
.
Curtea
Supremă
de
Justiție
va
examina
soluția
dată
excepției
de
neconstituționalitate
numai
în
cadrul
controlului
judiciar
pe
care-l
exercită
într
-o
cale
de
atac
împotriva
hotărârii
prin
care a
fost
soluționată
acea
cauză
penală
.
Încheierea
Secției
penale
nr.678 din 6
februarie
2002
Prin
hotărârea
nr.17 din 17
mai
1946,
Tribunalul
Poporului
a
condamnat
,
între
alții
,
pe
A.G.,
pentru
săvârșirea
infracțiunilor
de
provocare
a
dezastrului
țării
prevăzută
în
art.13 alin.1 din
Legea
nr.312/1945
și
de
dezastrul
țării
prin
crime de
război
prevăzută
în
art.2
lit.a
, d, f, k, e, m, n
și
o din
aceeași
lege
.
Împotriva
acestei
hotărâri
,
rămasă
definitivă
prin
respingerea
recursului
, s-a
formulat
cerere
de
revizuire
de
către
fiul
condamnatului
, care
a
invocat
motivul
prevăzut
în
art.394 alin.1
lit.a
C.proc.pen
.
La
termenul
din 23
octombrie
2001
petiționarul
,
prin
apărător
, a
invocat
excepția
de
neconstituționalitate
a
dispozițiilor
Legii
nr.312/1945,
iar
Curtea
de
Apel
București
,
secția
I-a
penală
, a
trimis
cauza
Curții
Supreme de
Justiție
pentru
a
soluționa
excepția
,
suspendând
judecata
cererii
de
revizuire
.
Acest
mod de a
proceda
al
instanței
sesizate
cu
soluționarea
cererii
de
revizuire
nu
este
cel
legal.
În
conformitate
cu
prevederile
art.403 alin.1
C.proc.pen
.,
instanța
,
ascultând
concluziile
procurorului
și
ale
părților
,
examinează
dacă
cererea
este
făcută
în
condițiile
prevăzute
de
lege
și
dacă
din
probele
strânse
în
cursul
cercetării
efectuate
de
procuror
rezultă
date
suficiente
pentru
admiterea
în
principiu
.
Potrivit
art.404, art.405
și
următoarele
,
în
cazul
admiterii
în
principiu
,
rejudecarea
se face
potrivit
regulilor
de
procedură
privind
judecarea
în
primă
instanță
.
În
sfârșit
, conform art.407
din
același
cod,
sentințele
instanței
de
revizuire
sunt
supuse
acelorași
căi
de
atac
ca
și
hotărârile
la care se
referă
revizuirea
.
Curtea
Supremă
de
Justiție
, ca
instanță
de recurs,
judecă
în
baza
art.29 pct.2
lit.a
C.proc.pen
.
recursurile
împotriva
hotărârilor
pronunțate
în
primă
instanță
de
curțile
de
apel
.
Potrivit
art.144 din
Constituția
României
și
art.12
și
13 din
Legea
nr.47/1992
privind
organizarea
și
funcționarea
Curții
Constituționale
,
această
autoritate
de
jurisdicție
constituțională nu are competența să
examineze concordanța legilor anterioare cu prevederile constituționale
existente la data adoptării lor și nici să verifice modul în care au fost
aplicate unele reglementări anterioare, ci este chemată să verifice
conformitatea legilor în vigoare cu actuala Constituție.
Aceasta înseamnă că instanța judecătorească, soluționând conflictul de drept
penal dedus judecății, inclusiv într-o cale extraordinară de atac cum
este revizuirea, este îndreptățită să hotărască asupra unor excepții de
neconstituționalitate de felul celei invocate de petiționar, de care depinde
soluționarea cauzei.
Prin urmare, potrivit dispozițiilor menționate, Curtea Supremă de Justiție nu
poate fi sesizată decât cu judecarea unui recurs împotriva soluției dată
revizuirii conform art.407 C.proc.pen., ea neavând în cadrul competenței
materiale prevăzută de lege pe aceea de a se pronunța asupra unei excepții de
neconstituționalitate invocată în cadrul unui proces penal pendinte la curtea
de apel.
Este adevărat că, anterior, sub incidența unor acte legislative care nu mai
sunt în vigoare (art.103 al Constituției României din 1923 și art.29 din Legea
nr.144/1925 cu modificările ulterioare), Curtea de Casație avea competența
exclusivă a examinării unor excepții de neconstituționalitate, însă această
competență nu se regăsește în dispozițiile Legii nr.56/1993 a Curții Supreme de
Justiție, în vigoare în prezent și nici în normele actuale de procedură
penală ce vizează activitatea instanței supreme.
Față de considerentele ce preced, Curtea a constatat că a fost greșit sesizată,
motiv pentru care cauza a fost trimisă pentru continuarea judecății la Curtea
de Apel București.